Connect with us

#IT Revolution

Creatoarea de inimi

Published

on

Metodele computaționale, care permit simularea pe computer a organelor anatomice și funcționalitatea acestora, vor revoluționa cât de curând medicina.

Cercetătorii promit metode mai bune de diagnosticare a bolilor, noninvazive și mai puțin costisitoare. Până acum, ei și-au dat seama cum „să repare” o inimă bolnavă. Mai precis, echipa dr. Natalia Trayanova, profesor de inginerie biomedicală, care conduce Laboratorul de Cardiologie Computațională de la Universitatea Johns Hopkins, a anunțat la finele anului trecut, ultimele descoperi în domeniu. Natalia participă în acest an la SSIMA, ediție care se desfășoară în Brașov. Este vorba despre o școală de vară organizată în parteneriat cu Technion Israel Institute of Technology și Eindhoven University of Technology din Olanda, care are drept scop pregătirea specialiștilor în tehnologie medicală și facilitarea colaborărilor dintre mediul academic și cel privat.

„Un poet ar spune că inima fiecărui om este un mister pentru fiecare dintre noi, că ea este unică. În domeniul imagisticii medicale computaționale putem modela acum fiecare inimă cu o acuratețe extraordinară și îi putem dezvălui, astfel, secretele”, afirmă Natalia Trayanova. În laboratorul ei, inginerii biomedicali știu să utilizeze modele numerice pentru a genera inimi virtuale din ce în ce mai sofisticate.

How long will your trip be?

„Inima virtuală este cel mai complex model din imagistica medicală. Este o replică completă, pentru că trebuie să imite funcționarea inimii la scară moleculară, prin scară celulară și apoi până la nivelul întregului organ, unde țesutul muscular se extinde și se contractă cu fiecare bătaie de inimă. Iar modelarea la această scală trebuie să fie integrată puternic pentru a reda cu exactitate raportul interacțiunilor constante care guvernează funcțiile inimii”, explica într-un material oficial profesorul Trayanova.

Cum funcționează

În urma unui RMN pe care și-l va face pacientul, specialiștii în cardiologie computațională pot crea un model personalizat al inimii acestuia, ulterior îl vor supune unor teste diferite, care altfel nu ar fi putut fi efectuate, pentru a-i studia boala. Prin urmare, medicii pot îmbunătăți tratamentele, pot minimiza invazivitatea procedurilor de diagnosticare și, totdată vor reduce considerabil costurile diverselor proceduri pe care pacienții le au de achitat în spitale. Dacă în prezent, „inima virtuală” este încă în stadiu experimental, Natalia Trayanova crede că studiile clinice viitoare vor arăta adevăratul lor potențial.

Lecțiile Nataliei Trayanova

Să fii persistent și să nu renunți niciodată. Acestea ar fi ingredientele care au stat la baza unei cariere de succes pentru dr. Natalia Traynova. În mediul științific, nu este deloc ușor să fii femeie, iar Natalia a a trebuit, în repetate rânduri, să muncească mult mai mult decât colegii săi, bărbați. Și, încă o mai face, după cum recunoaște.

Dacă ar fi să dea un sfat tinerilor care-și doresc o carieră în acest domeniu, le-ar spune să-și seteze un scop, să se țină de el și să nu se lase niciodată descurajați.

„Întotdeauna vor apărea dezamăgiri, dar perseverența câștigă” Natalia Trayanova.

Și apoi, „tinerii ar trebui să își dea seama ce le place cu adevărat, pentru că este o călătorie lungă. Trebuie să îți placă foarte tare ceea ce faci”, adaugă dr. Natalia Trayanova.

Întrebată dacă cercetătorii au vreo obligație față de societate, Natalia îmi explică faptul că aceștia trebuie să facă știința înțeleasă de cât mai mulți oameni, astfel încât să fie apreciată și susținută. „Și, desigur, să fie mult mai transparentă”, adaugă ea. De ce nu sunt atât de entuziasmați oamenii când aud de știință? Ce îi reține? Răspunsul ar fi simplu. „Lipsa de înțelegere a științei și cum ne îmbunătățește aceasta viețile”, punctează cercetătoarea.

Cea mai mare influență asupra carierei sale spune că a avut-o Robert Plonsey, la Duke University. Pentru realizările sale a primit distincțiile NIH Director’s Pioneer Award și The Murray B. Sachs Endowed Chair.

„Somnul este o problemă pentru mine. Am avut întotdeauna probleme să adorm pentru că nu îmi pot elibera mintea, mă gândesc tot timpul la lucrurile de peste zi. Încă trebuie să îmi dau seama cum să mă relaxez”, mărturisește ea.

Dr. Natalia Trayanova este Murray B. Sachs Professor în departamentul de Inginerie Biomedicală și în Institutul pentru Medicină Computațională. În 2013 a primit premiul NIH Director’s Pioneer cu proiectul „Laboratorul de electrofiziologie virtuală”. Pioneer este un premiu prestigios care sprijină în mod deosebit oamenii de știință, în deosebi pe aceia care urmăresc noi direcții în cercetare. Acesta este câștigat de cercetătorii care propun proiecte extrem de inovatoare și care au potențialul de a produce un impact neobișnuit de mare asupra unei arii vaste de cercetare biomedicală sau de cercetare comportamentală.

De asemena, Natalia a primit William R. Brody Faculty, o bursă care se acordă pe o perioadă de trei ani, ca sprijin financiar, pentru promovarea cercetării innovative, a predării activităților din domeniu și a dezoltării gândirii antreprenoriale.

Cercetarea translațională din Laboratorul de Cardiologie Computatională a dr. Trayanova se axează pe îmbunătățirea terapiilor clinice de defibrilare și ablație atrială și ventriculară și a stratificării riscului de aritmii utilizând o abordare simulată pe bază de RMN personalizată. Aceasta este susținută de subvenții din partea NIH, FSN și American Heart Association.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#IT Revolution

Generația Tech: cursuri de formare digitală pentru 210 de liceeni

Published

on

Digital Nation, în parteneriat cu Primăria din Piatra Neamț, anunță a doua ediție a proiectului Generația Tech, în contextul unei viziuni comune legate de strategia de dezvoltare durabilă, susținerea antreprenoriatului local, și cu scopul de a diminua gradul de emigrare în rândul tinerilor și de a încuraja inițiativele locale de inovare în cadrul start-up-urilor și companiilor regionale.

Ediția din acest an a proiectului Generația Tech oferă cinci programe de formare în competențe digitale și IT pentru liceeni și este adresată elevilor indiferent de nivelul acestora și include următoarele specializări: Digital Skills, Dezvoltare web Începători, Dezvoltare web Avansați, Java Avansați și Fullstack JavaScript Avansați.

Elevii din toate cele 13 licee din Piatra Neamț se pot înscrie pentru a participa la Generația Tech, 210 dintre cei înscriși urmând a fi selectați pentru a beneficia în mod gratuit de programele oferite. Liceenii admiși vor avea parte de pregătire profesională și de sprijin în a obține joburi entry-level sau internship-uri în IT&C.

Ediția din acest an continuă tradiția rezultatelor obținute în 2019, când Generația Tech a format peste 750 de tineri din 3 orașe din România (Piatra Neamț, Oradea și Alba Iulia).

“Piatra Neamț este un oraș în care am găsit mereu tineri entuziaști în legătură cu programele noastre de formare și implicați în comunitate. Ne bucurăm real că Generația Tech este un program sustenabil, care crește de la an la an și pe care îl putem reinventa mereu pentru noile generații. Învățarea accelerată și dobândirea abilităților practice le ușurează misiunea de a-și găsi un job sau de a se dezvolta ca antreprenori. În plus, companiile partenere au deschidere către o forță de muncă tânără și mult mai pregătită din punct de vedere practic. Împreună construim un ecosistem digitalizat și adaptat nevoilor curente economice locale și naționale.”, a declarat Paul Apostol, Fondator Digital Nation

Rezultatele ediției de debut

Între 2019 și 2020, Generația Tech Piatra Neamț a înregistrat rezultate remarcabile. Astfel, peste 250 de tineri au urmat programele de formare timp de 9 luni de zile, învățând bazele programării și ale skill-urilor digitale, iar participanții au experimentat atelierele de angajabilitate unde au învățat mai multe despre ce înseamnă un portofoliu de proiecte, interviul tehnic. În plus, au participat la workshop-uri cu antreprenori și companii locale.

“Programa școlară este acum completată de aceste cursuri necesare digitalizării și dezvoltării de competențe de IT pentru nouă generație. Design-ul cursurilor este atractiv, modern și interactiv, find construite cu o abordare mai practică și accelerată a procesului de învățare: micro-proiecte tehnice derulate online și în format fizic, activități de comunitate și de socializare de tip hackathon sau diverse alte competiții. Ne bucurăm că Generația Tech are o nouă ediție în Piatra Neamț și îi încurajăm pe toți liceenii să participe la programele de formare lansate de Digital Nation”,completeazăGrigoruță Oniciuc, director al Colegiului Național Petru Rareș din Piatra Neamț.

De asemenea, peste 35% din tinerii care au participat la atelierele de angajabilitate au reușit să obțină un internship sau un job în care să aplice skill-urile nou învățate. Ca urmare, la finalul programelor Generației Tech, tinerii au rămas în comunitate și s-au dezvoltat mai departe, cu proiecte de freelancing sau start-up.

Generația Tech este programul național care produce schimbări la nivel local, acolo unde construiește comunități locale de învățare, digitalizare și dezvoltare. Generația Tech inspiră sau schimbă destine profesionale, în mijlocul unor comunități de susținere.

Programul Generația Tech este răspunsul Digital Nation la nevoile de digitalizare ale României, o țară în care doar 29% din populație are competențe digitale de bază și doar 7% din populație a participat la un program de training sau educație continuă, ceea ce face ca țara noastră să fie pe ultimul loc în Europa în termen de index de digitalizare, conform raportului de țară McKinsey, Rise of the Digital Challengers (2019). Ajuns deja la cea de-a patra ediție, programul de specializare în IT&C Generația Tech a demarat în 2019 cu sprijinul Google.org, și a produs până în prezent peste 1.700 de noi specialiști în IT & digital din peste 20 de orașe din țară. Peste 90% dintre cursanții care au participat la atelierele de angajabilitate din cadrul programului au ajuns la cel puțin un interviu cu o companie tech după absolvire, iar 35% dintre aceștia au obținut chiar și primul lor job sau internship în IT, imediat după absolvirea cursurilor de formare.

Digital Nation lucrează de peste 7 ani la digitalizarea forței de muncă din România. Eforturile organizației se îndreaptă către toate categoriile de public dornice de specializare sau reconversie în zona digitală, prin programele Generatia Tech, IMM in Online și Profesor in Online.

Continue Reading

#HrTrends

Angajatori de TOP Tech 2021: 75% dintre companii oferă joburi remote

Published

on

Târgul virtual de joburi Angajatori de TOP Tech 2021, organizat de Catalyst Solutions, companie românească de consultanță în resurse umane, cuprinde peste 2000 de oportunități de carieră, oferite de 42 dintre cele mai importante companii de tehnologie din România. 75% dintre angajatorii prezenți la această ediție oferă joburi remote, iar dintre acestea, 10% sunt full remote. Angajatori de TOP Tech 2021 se desfășoară online în perioada 27 Septembrie – 31 Octombrie 2021.

Conform reprezentanților Catalyst, circa un sfert dintre angajatori au cu până la 50% mai multe poziții deschise în această toamnă, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dintre companiile prezente la târg, 60% recrutează în București, Timișoara 48%, Cluj-Napoca 25%, Iași 20%, Brașov și Pitești 22%, Ploiești și Craiova 14%, Arad, Constanța, Târgu Mureș, Oradea – 20%. În plus față de joburile tehnice, peste jumătate dintre angajatori recrutează specialiști pentru poziții non-tehnice în departamentele de Marketing, HR, Finanțe, Vânzări, Juridic, Administrativ. Candidații pot consulta Harta Centrelor de Tehnologie din România pentru a descoperi locurile de muncă disponibile în orașele de interes.

De asemenea, aprox. jumătate dintre companii oferă programe de internship și trainee, iar 14% programe de formare și academii. O treime dintre angajatori recrutează la această ediție pentru poziții dedicate profesioniștilor, iar 7% oferă oportunități dedicate Managerilor, Project Managerilor și Team Leaderilor cu experiență.

Mai multe beneficii pentru candidați

Dintre companiile de tehnologie prezente la Angajatori de TOP Tech 2021, 33% oferă programe care vizează bunăstarea și sănătatea mintală a angajaților și extinderea beneficiilor din abonamentele medicale private; 44% decontează costurile cursurilor și programelor pentru perfecționarea abilităților profesionale; 5% acordă o sumă lunară pentru decontarea întreținerii pentru salariații care lucrează 100% remote.

Între 18 și 27 octombrie, în cadrul evenimentului, va avea loc TechTalks ONLINE – o serie de 12 laboratoare și 3 conferințe dedicate candidaților cu profil tehnic, susținute de specialiști locali și internaționali din cadrul companiilor participante. Laboratoarele vor aborda subiecte din ariile Automotive&Connectivity, Engineering, Front-end & Back-end, Girls in STEM, Tech Trends for a Tech year. Cele trei conferințe se vor axa pe tehnologiile Java, Cloud și Artificial Intelligence & Machine Learning. 

Mai mult, pe data de 21 octombrie, pe platforma Hipo.ro, vor avea loc discuții Live cu angajatorii Tech și sesiuni de career coaching.  Cei interesați se pot înscrie pe angajatoridetop.ro.

Cele mai importante companii tech din România

Platforma Hipo.ro care găzduiește evenimentul oferă companiilor și candidaților o experiență similară cu un târg fizic de joburi, astfel, fiecare angajator este prezent cu un stand virtual unde pot fi regăsite toate oportunitățile de carieră, informații despre angajator, webinarii susținute de specialiștii companiei și alte resurse de interes. 

Companiile prezente la această ediție a târgului Angajatori de TOP Tech sunt: 8×8, ABA – Austrian Business Agency, Accenture, Atos, Axway Romania, Centrul de Inginerie Bosch, CER Cleaning Equipment, Cognizant Softvision, Continental, dalli group, Devmind, DRÄXLMAIER Group, Elektrobit Automotive Romania, Emia.com, Enel, ENGIE Romania, Evalueserve, Hamilton Central Europe, Hella Romania, Heraeus Romania, Holcim Romania, Huawei, Huf Romania, IBM Client Innovation Center Romania, IT Shared Services Center for BNP Paribas PF – Central Europe Technologies, LASTING Software, MassMutual Romania, METRO.digital, Michelin Romania, Miele, onsemi, PitechPlus, Raiffeisen Bank, Saint-Gobain Romania, Schwarz IT Hub, Societe Generale Global Solution Centre (SG GSC), Software Business Partners, PitechPlus, Tara Interactive, TE Connectivity Sensor Solutions, Veeam Software, Vodafone Romania, ZF Tech Center Timișoara.

„Piata job-urilor IT a devenit treptat tot mai deschisă celor care urmăresc o schimbare de carieră, chiar și la 180 grade. La Angajatori De Top participă toamna aceasta Academii de IT în calitate de parteneri educaționali, unde cei interesați să înceapă o carieră nouă în industria software pot să aplice la cursuri de programare sau să participe la workshop-uri educaționale de carieră. În cadrul Academiei Devmind, durata unui curs de programare de la zero la o carieră de Junior Developer variază între 8 luni și 1 an, în funcție de complexitatea programului de studiu și direcția de specializare. Misiunea noastră este accelerarea creșterii sectorului digital din România, prin descoperirea, formarea completă și integrarea de noi talente în industria software”, a menționat Emil Racec, Training Program Director în cadrul Academiei Devmind.

Continue Reading

#IT Revolution

Punct de vedere EY: România vrea să atragă nomazii digitali și le oferă viză. Este, însă, suficient?

Published

on

(Autori: Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România & Iulian Pasniciuc, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România)

Nomazii digitali sau angajații de oriunde, pe care încă de anul trecut statele s-au străduit să-i atragă și convingă să-și cheltuiască banii local, oferindu-le de la vize de lucru până la scutiri de taxe, sunt doriți acum și de România. Recent, Senatul a aprobat un proiect de lege care ar urma să le ofere posibilitatea să obțină o viză de ședere temporară, în anumite condiții, unele mai birocratice și complicat de îndeplinit. Așadar, care sunt avantajele și dezavantajele propunerii legislative și ce modificări ar putea fi luate în considerare de Camera Deputaților, forul decident în acest caz?

Potrivit noului proiect de act normativ adoptat de Senat, nomadul digital este acel străin angajat cu contract de muncă la o companie înregistrată în afara României, care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor. Tot nomad digital este și străinul care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Astfel, acești nomazi pot obține o viză de lungă ședere, dacă doresc să călătorească și să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obțină venituri din prestarea activităților desfășurate la distanță.

Bine de știut. În acest scop, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea pe care o desfășoară, în valoare de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, și să desfășoare activități din care obțin venituri, de la distantă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Proiectul Senatului nu precizează, însă, cum anume va face nomadul dovada că utilizează tehnologia informației.

Și acum vine partea complicată, pentru că orice nomad digital are nevoie de o întreagă listă de documente, pentru a-și putea obține viza, și anume: un contract de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României; un document eliberat de compania angajatoare sau pe care o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact, precum și domeniul său de activitate și informații privind reprezentanții legali ai companiei.

Nomadul mai are nevoie și de o scrisoare de intenție, în care trebuie să detalieze scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare aici. Iar șirul documentelor necesare nu se oprește aici. Mai e nevoie de un atestat al faptului că, la data solicitării vizei, el sau, după caz, compania pe care o deține, are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală.

În plus, este necesară rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație, permisul de conducere, cartea verde, o dovadă a asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, cu acoperire de cel puțin 30.000 euro, un atestat al mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză (dar și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză) și o dovadă a asigurării condițiilor de cazare. Îi mai trebuie nomadului și un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

Desigur, dacă autoritatea română competentă mai găsește necesar să solicite altceva, nomadul trebuie să prezinte și alte documente doveditoare.

În cazul în care vrea să își prelungească viza, din nou birocrație, pentru că nomadului îi mai trebuie contractul de muncă, dovada prestării muncii la distanță, prin utilizarea, desigur, a tehnologiei, un document din partea angajatorului prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, precum și dovada realizării unui venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere (prima prelungire a dreptului de ședere temporară se acordă pentru o perioadă de 6 luni).

De clarificat. Deși, cum am văzut, statul intenționează să ceară tot felul de acte și hârtii, proiectul de lege nu vorbește deloc despre membrii familiei nomadului digital, condițiile în care îl pot însoți și cum pot intra în România. În plus, obținerea vizei nu este foarte simplă, eliberarea ei putând dura până la 60 de zile de la depunerea cererii.

De asemenea, trebuie luat în calcul și impactul asupra statutului fiscal al angajatului pentru că munca la distanță în România, pentru orice perioadă mai lungă de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, ar putea să ducă, de exemplu, la tratarea angajatului ca rezident fiscal și în România, dar și în țara de origine în același timp.

Angajatul poate, totodată, să fie supus impozitelor locale asupra veniturilor salariale. Condițiile tratatelor existente privind dubla impozitare pot anula regulile locale în funcție de circumstanțele individuale. De exemplu, un tratat fiscal internațional prevede, în general, o scutire pentru impozitele pe venitul țării gazdă pentru sejururi mai mici de 183 de zile, sub rezerva anumitor condiții.

Probleme ar putea apărea și în zona contribuțiilor la asigurările sociale. În general, o persoană este obligată să plătească asigurările sociale în țara în care prestează activitatea de muncă. Prin urmare, angajatorul străin ar trebui să verifice dacă are obligații locale de raportare și colectare a securității sociale și dacă trebuie să se facă aranjamente speciale în conformitate cu normele relevante în România.

Pe de altă parte, însă, cu toate neajunsurile lui, proiectul reprezintă un pas înainte, pentru că reglementările legale actuale nu conțin prevederi referitoare la o posibilă ședere a unui ”angajat de oriunde”, pentru obținerea unei vize de lucru/muncă fiind necesară existența unui angajator sau a unui beneficiar de servicii român. Și din punct de vedere procedural birocrația cu care se confruntă nomadul este mai mică decât cea cu care se confruntă un doritor de viză de muncă, întrucât ”pentru scop de muncă”, procesul poate dura și șase luni, dacă ne gândim că este necesară echivalarea studiilor sau obținerea unui aviz de muncă.

Depunerea proiectului de lege în Parlament a fost motivată de ”potențialul uriaș al României în turism și în atragerea unor profesioniști”, viza pentru nomazii digitali fiind văzută ca un instrument ce poate atrage resurse financiare în economie. De altfel, la începutul lui 2021, The Digital Nomad Index punea România pe locul trei, după Canada și Marea Britanie, într-un top al atractivității muncii de acasă – cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 euro și o chirie de 323 euro.

Da, potențial există, doar că, așa cum a fost aprobat de către senatori, proiectul nu reușește să îl atingă. Cu alte cuvinte, dacă ne propunem ca România să atragă nomazii digitali, legiuitorii ar trebui să aibă în vedere și clarificarea problemelor ce pot apărea în privința contribuțiilor sociale.

***

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

Continue Reading

Trending