Connect with us

#Talks

Căsnicie magistrală

Published

on

În timp ce natura se adaptează, din mers, la noua normalitate, predată exclusiv online de un an încoace și învățată pe dinafară, de fiecare dintre noi, cu tot cu semnele sale de punctuație, și căsnicia fictivă ți se destramă într-o seară. Iar întâmplările din această dimineață stau dovadă.

Relația cu mijloacele de transport poate fi privită, de unii dintre noi, drept o căsnicie …poligamă sau măcar o prietenie cu beneficii. Iar acum, dragul meu metrou, ne-am certat pentru a nu știu câta oară. Și mi-am dat seama că tu nu te gândești la mine. Ne vedem zilnic pentru o bună bucată de timp, citim împreună din aceeași carte, avem contact fizic puternic la curbe, când mâinile mele îți ating barele reci cu teamă, ascultăm heavy metal în timp ce MC-ul vatman anunță bălmăjit itinerariul de astăzi.

Ți-au trebuit câțiva ani să mă cucerești și câteva decenii să-mi arăți și Drumul Taberei, doar că nu prea am treabă pe acolo, însă frumos din partea ta că te-ai gândit. Sincere aprecieri, uite, clujenii n-au grijile noastre.

Îți lipsesc? De când cu pandemia, într-adevăr, te-am neglijat. Ăsta este modul tău de a-mi face reproșuri?

Întotdeauna am căutat scuze celorlalți. Și i-am înțeles. Ba că te opreai între stații și oamenii în jurul meu deveneau anxioși și îmi transmiteau stările lor, ba că întârziai să apari. Dar uneori ne înțelegeam de minune.

Totuși, astăzi te-ai trezit cu fața la cearceaful cărei magistrale? Ba mai mult, te-ai gândit că e timpul să mai dau jos din kilograme și mi-ai luat și merdenele de la Victoriei. Măcar n-o să mai am foietaj pe haine.

Vezi tu, în dimineața asta m-ai dezamăgit iarăși. Pentru că atunci când știi că nu mai ajungi la întâlnire încerci să o reprogramezi. Îmi trimiți o înștiințare: băi, a intervenit ceva, mâine la ora cutare, nu mai pot ajunge în stație. Dar nu m-ai fi surprins, cu toate că mie nu-mi plac surprizele. Așa mă autosabotez eu. Tu te autosabotezi cu spontaneitatea asta care nu a făcut bine multor oameni astăzi, pentru că, în plin context pandemic, într-un oraș în care rata de infectare a atins cote îngrijorătoare, îngrămădești atâtea suflete în autobuze și tramvaie. Să nu mai vorbim de oamenii pe care i-ai expulzat în traficul și așa încărcat din oraș.

Ne reorientăm în fiecare zi, iar eu o să te înșel la „prima”. A intervenit altcineva.

….

Circulaţia metrourilor a fost blocată vineri dimineaţă din cauza unui protest spontan al sindicaliştilor, care au coborât în tunel, la staţia PiaţaUnirii, pe calea de rulare, şi au împiedicat pornirea la timp, conform programului normal, a trenurilor de pasageri, anunţă Metrorex, care precizează că din cauza acestei acţiunii, liniile de metrou nu pot fi puse sub tensiune.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#Pathfinders

Tweetul devenit viral al lui Jeff Bezos te învață în circa 38 de cuvinte cum să faci față criticilor

Published

on

Jeff Bezos (57 ani), fondatorul Amazon și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din lume, cu o avere estimată la 191 de miliarde de dolari, în topul Forbes, a postat pe Twitter un mesaj prin care îți explică, în aproximativ 38 de cuvinte, cum să faci față criticilor:

„Ascultă și fii deschis, dar nu lăsa pe nimeni să-ți spună cine ești. Aceasta a fost doar una dintre numeroasele povești care ne arătau toate modurile în care putem eșua. Astăzi, Amazon este una dintre cele mai de succes companii din lume și a revoluționat două industrii complet diferite”, a scris Bezos pe contul său de Twitter, făcând referire la un articol din 1999, publicat în ziarul Barron.

Continue Reading

#IT Revolution

Punct de vedere EY: România vrea să atragă nomazii digitali și le oferă viză. Este, însă, suficient?

Published

on

(Autori: Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România & Iulian Pasniciuc, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România)

Nomazii digitali sau angajații de oriunde, pe care încă de anul trecut statele s-au străduit să-i atragă și convingă să-și cheltuiască banii local, oferindu-le de la vize de lucru până la scutiri de taxe, sunt doriți acum și de România. Recent, Senatul a aprobat un proiect de lege care ar urma să le ofere posibilitatea să obțină o viză de ședere temporară, în anumite condiții, unele mai birocratice și complicat de îndeplinit. Așadar, care sunt avantajele și dezavantajele propunerii legislative și ce modificări ar putea fi luate în considerare de Camera Deputaților, forul decident în acest caz?

Potrivit noului proiect de act normativ adoptat de Senat, nomadul digital este acel străin angajat cu contract de muncă la o companie înregistrată în afara României, care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor. Tot nomad digital este și străinul care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Astfel, acești nomazi pot obține o viză de lungă ședere, dacă doresc să călătorească și să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obțină venituri din prestarea activităților desfășurate la distanță.

Bine de știut. În acest scop, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea pe care o desfășoară, în valoare de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, și să desfășoare activități din care obțin venituri, de la distantă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Proiectul Senatului nu precizează, însă, cum anume va face nomadul dovada că utilizează tehnologia informației.

Și acum vine partea complicată, pentru că orice nomad digital are nevoie de o întreagă listă de documente, pentru a-și putea obține viza, și anume: un contract de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României; un document eliberat de compania angajatoare sau pe care o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact, precum și domeniul său de activitate și informații privind reprezentanții legali ai companiei.

Nomadul mai are nevoie și de o scrisoare de intenție, în care trebuie să detalieze scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare aici. Iar șirul documentelor necesare nu se oprește aici. Mai e nevoie de un atestat al faptului că, la data solicitării vizei, el sau, după caz, compania pe care o deține, are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală.

În plus, este necesară rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație, permisul de conducere, cartea verde, o dovadă a asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, cu acoperire de cel puțin 30.000 euro, un atestat al mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză (dar și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză) și o dovadă a asigurării condițiilor de cazare. Îi mai trebuie nomadului și un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

Desigur, dacă autoritatea română competentă mai găsește necesar să solicite altceva, nomadul trebuie să prezinte și alte documente doveditoare.

În cazul în care vrea să își prelungească viza, din nou birocrație, pentru că nomadului îi mai trebuie contractul de muncă, dovada prestării muncii la distanță, prin utilizarea, desigur, a tehnologiei, un document din partea angajatorului prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, precum și dovada realizării unui venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere (prima prelungire a dreptului de ședere temporară se acordă pentru o perioadă de 6 luni).

De clarificat. Deși, cum am văzut, statul intenționează să ceară tot felul de acte și hârtii, proiectul de lege nu vorbește deloc despre membrii familiei nomadului digital, condițiile în care îl pot însoți și cum pot intra în România. În plus, obținerea vizei nu este foarte simplă, eliberarea ei putând dura până la 60 de zile de la depunerea cererii.

De asemenea, trebuie luat în calcul și impactul asupra statutului fiscal al angajatului pentru că munca la distanță în România, pentru orice perioadă mai lungă de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, ar putea să ducă, de exemplu, la tratarea angajatului ca rezident fiscal și în România, dar și în țara de origine în același timp.

Angajatul poate, totodată, să fie supus impozitelor locale asupra veniturilor salariale. Condițiile tratatelor existente privind dubla impozitare pot anula regulile locale în funcție de circumstanțele individuale. De exemplu, un tratat fiscal internațional prevede, în general, o scutire pentru impozitele pe venitul țării gazdă pentru sejururi mai mici de 183 de zile, sub rezerva anumitor condiții.

Probleme ar putea apărea și în zona contribuțiilor la asigurările sociale. În general, o persoană este obligată să plătească asigurările sociale în țara în care prestează activitatea de muncă. Prin urmare, angajatorul străin ar trebui să verifice dacă are obligații locale de raportare și colectare a securității sociale și dacă trebuie să se facă aranjamente speciale în conformitate cu normele relevante în România.

Pe de altă parte, însă, cu toate neajunsurile lui, proiectul reprezintă un pas înainte, pentru că reglementările legale actuale nu conțin prevederi referitoare la o posibilă ședere a unui ”angajat de oriunde”, pentru obținerea unei vize de lucru/muncă fiind necesară existența unui angajator sau a unui beneficiar de servicii român. Și din punct de vedere procedural birocrația cu care se confruntă nomadul este mai mică decât cea cu care se confruntă un doritor de viză de muncă, întrucât ”pentru scop de muncă”, procesul poate dura și șase luni, dacă ne gândim că este necesară echivalarea studiilor sau obținerea unui aviz de muncă.

Depunerea proiectului de lege în Parlament a fost motivată de ”potențialul uriaș al României în turism și în atragerea unor profesioniști”, viza pentru nomazii digitali fiind văzută ca un instrument ce poate atrage resurse financiare în economie. De altfel, la începutul lui 2021, The Digital Nomad Index punea România pe locul trei, după Canada și Marea Britanie, într-un top al atractivității muncii de acasă – cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 euro și o chirie de 323 euro.

Da, potențial există, doar că, așa cum a fost aprobat de către senatori, proiectul nu reușește să îl atingă. Cu alte cuvinte, dacă ne propunem ca România să atragă nomazii digitali, legiuitorii ar trebui să aibă în vedere și clarificarea problemelor ce pot apărea în privința contribuțiilor sociale.

***

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

Continue Reading

#Talks

RAPORT: Economia la turație spre final de an. Este nevoie de predictibilitate legislativă și de măsuri de temperare a efectelor colaterale pandemiei de Covid-19

Published

on

Investițiile continuă în majoritatea sectoarelor de activitate, iar transformarea și adaptarea permanentă la noile realități rămân prioritățile în business, în trimestrul al IV-lea al anului 2021, au concluzionat participanții la Forumul de Business ROMÂNIA. NEW ECONOMY AGENDA.

Evenimentul a fost co-organizat de 8 asociații de business, care reprezintă unii dintre cei mai mari contributori în PIB-ul Romaniei: AHK România – Camera de Comert Româno – Germană, ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Asociația Română pentru Smart City, ARILOG – Asociația Română de Logistică, CRE – Centrul Român al Energiei, HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Camera de Comerț Eleno-Română și BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.   

Principalele cifre și realități de business, la nivelul Trimestrului al IV-lea din 2021:

INVESTIȚIILE GERMANE ÎN ROMÂNIA:

  • Germania rămâne cel mai mare partener comercial al României, schimburile comerciale însumand 30,9 mld. EUR in 2020. Volumul schimburilor comerciale în primele 6 luni ale anului 2021 între cele două țări a fost de 16,4 mld. EUR (+20,5%). „Până la sfârșitul anului 2021 ne așteptăm ca cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR),” estimează AHK.
  • Andreas Lier, președintele AHK România, a adresat tema sustenabilității, în contextul Acordului Verde European (Green Deal), care are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050. ”Acordul verde cuprinde o agendă politică care acoperă multe domenii, de la neutralitatea carbonului, la economia circulară, mobilitatea inteligentă și multe altele. Este nevoie de o politică industrială puternică și de un cadru de reglementare pentru ca Acordul Verde al UE să fie un succes”, spune Andreas Lier, președinte AHK România.
  • Pandemia continuă să aibă un impact puternic asupra companiilor, în special în ce privește lanțurile de aprovizionare. 81% dintre companiile intervievate în cadrul unui sondaj AHK raportează creșteri de prețuri sau dificultăți de aprovizionare. Cu peste 550 de companii membre, AHK este cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România si este reprezentanta oficială a economiei germane în România. 

ENERGIA, O MIZA MAJORĂ. FLUCTUAȚIILE DIN ENERGIE PUN PRESIUNE PE TOATĂ ECONOMIA, CÂT ȘI PE CONSUMATOR 

  • Fluctuațiile și evolutiile din domeniul energetic – precum scumpirea pretului gazelor sau energiei electrice – vor pune presiune atât la nivelul companiilor din economie, unităților de producție, cât și asupra nivelului de trai al consumatorului final, atrag atenția reprezentanții Centrului Român al Energiei (CRE). 
  • Taxarea emisiilor de CO2 de către UE determină presiunea de creștere a prețului energiei și încurajează în același timp noile investiții în tehnologii regenerabile. Acest mecanism poate deveni problematic pentru statele unde profitabilitatea din economie este marginală, așa cum este și cazul României. Soluțiile pentru țara noastră pot veni din 2 mari direcții: susținerea unor scheme de suport în ceea ce privește eficiența energetică pentru companii și consumatorii industriali și gestionarea reducerii sărăciei energetice coroborată cu compensarea consumatorilor vulnerabili. 

INVESTIȚIILE IMOBILIARE CONTINUĂ, MARII JUCĂTORI SE ADAPTEAZP NOILOR REALITĂȚI

  • În domeniul de Real Estate, investițiile continuă. Marii jucatori se adaptează noilor tendințe sanitare, integrează tehnologia, isi diversifica portofoliile și se pregătesc de etapa post-pandemică, conform BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.  
  • IMMOFINANZ continuă investițiile curente atât pe segmentul de office (modernizarea clădirii Bucharest Financial Plaza și transformarea acesteia într-o clădire emblematică myhive, cu spații de înaltă calitate și cu nivel de certificare a construcției pentru dezvoltare durabilă Gold, precum și demararea procesului de transformare a clădirii Victoria Park tot într-o proprietate myhive), cât și pe cel de retail (unde are în lucru un proces complex de refurbishment al centrului comercial VIVO! Baia-Mare, pe o suprafață de 10.000 mp, ce va fi finalizat în Q4 2021).
  • Dupa finalizarea preluării clădirilor Campus 6.2 și Campus 6.3 de la Skanska, fondul austriac S IMMO lucrează la un nou proiect boutique de birouri – Dorobanți Office Building (5.000 mp). Proiectele mixte, ce înglobează funcțiuni și facilități multiple sunt marile câștigătoare în urma pandemiei. AFI intenționează să dezvolte un nou proiect în proximitatea AFI Cotroceni, cu 3 funcțiuni: apartamente pentru închiriat, birouri și spații de retail. Vastint are în plan o nouă fază (birouri & retail) a proiectului mixt de la Timpuri Noi.


IT & C 

  • Tehnologia și aportul jucătorilor din IT & C vor accelera economia locală. Acest segment a continuat să crească atât în ceea ce privește veniturile, cât și ca număr de angajați, în ciuda impredictibilității fiscale și politice care domină peisajul local. Pentru ca acest sector să-și mențină același ritm de creștere, ANIS recomadă continuarea investițiilor și inițiativelor publice și private în domenii strategice precum educația și inovația, menite să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung a industriei de software și servicii pe plan local. Prin susținerea adoptării digitalizării, sectorul poate ajunge la o pondere de 10% din PIB, față de 5,7%, conform studiului ANIS lansat în decembrie 2019. ANIS este singura Asociație Patronală românească a Industriei de Software și Servicii. Cele 

peste 160 de companii membre ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT românești și angajează aproximativ 42% din forța de muncă din domeniul IT.  

  • Din punctul de vedere al impactului pandemiei asupra angajatorilor și angajaților din IT&C, retenția personalului, satisfacția angajaților și productivitatea au fost cele mai afectate în urma fenomenului “Work From Home”, în procente de 13%, 24% și respectiv 19%, conform unui sondaj realizat de ANIS în rândul companiilor din IT&C.   

SMART CITY 

  • Asociația Română pentru Smart City prioritizează strategia de ”smart community” a României pe baza feed-back-ului privind nevoile comunităților locale. 
  • „Avem în lucru proiecte macro privind digitalizarea și transformarea digitală, proiecte de Smart City și Smart Village dar, mai ales proiectele de dezvoltare a comunităților în raport cu oportunitățile oferite de PNRR”, declară Eduard Dumitrascu, Președintele Asociației Române pentru Smart City.
  • În România există cumulat peste 860 de inițiative smart city. Avem și câteva proiecte relevante în smart village – Sadu, Șelimbăr, Luncăvița – , dar și mai multe alte zeci de proiecte care dezvoltă aceste comunități rurale, aflate în proximitatea marilor aglomerări urbane, care au înțeles rolul de magnet pe care îl au centrele urbane şi au venit complementar, cu soluții pentru creșterea calității vieţii, sau pentru dezvoltarea infrastructurii. PNRR este o oportunitate pentru dezvoltarea României, inclusiv la nivelul comunităților rurale, subliniază reprezentantul Asociației Române pentru Smart City, organizația industriei Smart City cu peste 270 de membri și parteneri din rândul autorităților locale, mediului de business, academic și societății civile. 

LOGISTICĂ:

  • Logistica și transporturile raportează business constant și profituri în creștere. Companiile din transport și logistică au realizat în 2020 o cifră de afaceri de 2,88 de mld. EUR (comparabila cu cifra de 2,89 mld. EUR în 2019), însă cu profituri în creștere – de la 142,7 mil. EUR în 2019, la 169,2 mil. EUR in 2020, conform datelor publicate de revista Tranzit. 
  • “Cu toate acestea, câteva provocări majore pun presiune pe domeniul logistic la acest moment: lipsa forței de muncă – nu doar la nivelul lucrătorilor și specialiștilor, ci și la nivelurile superioare de management; lipsa recunoașterii domeniului de activitate în economia națională, de aici decurgând și lipsa educației atât la nivel de învățământ (nu există încă o facultate de logistică), cât și la nivel de mentalitate a angajatorilor,  care nu investesc in pregatirea personalului,“ subliniaza  ARILOG – Asociația Română a Logisticienilor, care reunește peste 100 de companii cu domeniu de activitate in logistică, distribuție și domenii adiacente. Ritmul lent al investițiilor publice în infrastructură pune de asemenea presiune pe acest sector, mai apreciază marii logisticieni. 
  • Impozitarea diurnei șoferilor propusă de ANAF aduce mari provocari transportatorilor, mulți dintre ei fiind în risc de faliment; pe 29 septembrie 2021, în Capitală a fost organizat un amplu protest împotriva acestor reglementări precum și a crizei de pe piața RCA și a carantinării șoferilor profesioniști.

HORECA

  • Aportul HORECA la PIB–ul României este de aproximativ 5,07%, conform Organizației Patronale HORA, care susține proiectele de debirocratizare și reglementarea bacșișului
  • “Principalele 3 provocări ale industriei țin de lipsa de predictibilitate în contextul pandemiei, forța de muncă si atractivitatea meseriilor în HORECA, precum și de relația foarte tensionată între proprietari și chiriași”, declară Răzvan Crișan, Vicepreședinte HORA și Co-fondator & CEO – Kane Group. 

INVESTIȚIILE ELENE ÎN ROMÂNIA:

  • Portofoliul de investiții elene în România a atins cifra de 162 mil. EUR în T4 2021, conform datelor Camerei de Comerț Eleno-Române. România se află pe poziția a 5-a ca destinație de investiții străine pentru Grecia, iar aceasta este al 8-lea cel mai mare investitor străin în România, cu un procent de 3.8% din totalul investițiilor străine directe.  
  • Și investițiile elene au continuat, atât în 2020 cât și în 2021. Acestea s-au concentrat în special în sectorul medical dar și in segmentele de retail/wholesale/turism. Printre cele mai recente investiții elene se numără ATENA MEDICAL CENTER – o investiție de 3 mil. EUR. De asemenea, în prima jumătate a anului 2021, Grupul Saracakis – o reprezentanță de utilaje agricole – a început să funcționeze pe piața din România iar grupul internațional de management imobiliar Zeus a  achiziționat 3 unități hoteliere în București.

Toti reprezentanții domeniilor prezente la dezbaterea de azi semnalează:

  • necesitatea predictibilității legislative
  • a dialogului cu mediul de business, dincolo de agendele politice (înainte de adoptarea de măsuri legislative cu impact în economie)
  • accelerarea proceselor de digitalizare și transparență administrativă la nivelul autorităților publice 
  • creșterea capacității administrative și a afacerilor de atragere a fondurilor europene 
  • un focus consistent pe educație și cresterea unor noi generații de specialiști (în condițiile unei presiuni din ce în ce mai crescute pe forța de muncă locală)  
  • precum și necesitatea continuă de masuri de taxare sustenabilă a economiei

Continue Reading

Trending