Connect with us

#Talks

Vulcanul stă să erupă? Cât de aproape suntem de fapt de o nouă prăbușire economică

Published

on

A trecut un an de când în România se „regizează” horror-ul COVID-19, și mai bine de atât de când a început să „ruleze” la nivel global.

În tot acest timp, am stat de vorbă și am ascultat zeci de lideri locali din majoritatea industriilor. Discuții din care încă nu am aflat care va fi statusul economic al României, al lumii, după pandemia Covid-19. Incertitudinea își pune într-adevăr amprenta, fiind și unul dintre principalii factori care face ca viitorul economic al țării să fie atât de greu de “prezis”. Majoritatea răspunsurilor gravitează în jurul lui “nu știu”, “nu”, “poate”, “e prea devreme ca să ne dăm seama” și doar un procent infim de oameni au afirmat cu încredere că “da”, da ne apropiem de o prăbușire economică, poate nu la fel de gravă ca cea anterioară, poate mai gravă. Nu se știe.

Mi se pare că este o întrebare ocolită de cele mai multe ori. Scena politică, mediul de business, sectorul nonguvernamental, ba chiar și populația evită să tragă concluzii referitoare la cât de aproape e România de a se confrunta cu o criză economică. Pe de-o parte e de la sine înțeles. Urmele lăsate de criza din 2008-2010, provocată de crahul bursier, au rămas în arhivele emoționale ale românilor. Poate un deceniu de “vindecare” nu e suficient, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a amplificat temerile financiare ale populației. Pe de altă parte, am fost cu toții atât de nepregătiți să ne confruntăm cu o astfel de calamitate, încât a specula despre o posibilă criză economică, pe lângă cea sanitară, ar crea o efervescență și mai mare în comportamentul colectiv. Și în plus, a ne păstra un mindset pozitiv, optimist, ajută întotdeauna.

Atenția poporului este clar îndreptată către pandemie și mai puțin pe efectele economice ale acesteia. Deși ar trebui să existe un echilibru. Atât criza sanitară, cât și cea economică pot avea efecte la fel de grave. Chiar un studiu recent citat de Fortune spune că recesiunea care se întrevede ar putea ucide mai mulți americani, decât COVID-ul. Și dacă pentru SUA există astfel de previziuni, în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare, acestea ar fi cu siguranță mult mai catastrofale.

Dacă ne uităm pe cifre, la sfârșitul anului 2020, datoria globală a crescut la 281 trilioane de dolari (aproximativ 235 trilioane de euro) sau echivalentul a 355% din PIB-ul mondial. Un raport al U.N. Conference on Trade and Development (UNCTAD), organis al ONU, arată însă că economia globală ar urma să crească cu 4,7% în acest an datorită unei redresări mai puternice în Statele Unite. “Recuperarea globală care a început în al treilea trimestru al anului 2020 este de aşteptat să continue până în 2021, deşi cu un mare grad de imprevizibilitate, reflectând incertitudini epidemiologice, politice şi de coordonare”, se menționează în raport. Totodată, sursa citată spune că pandemia va avea consecinţe economice de durată care vor necesita sprijin guvernamental continuu și estimează că principalul risc pentru perspectivele globale este o „revenire greşită la austeritate”.

În ceea ce privește PIB-ul global, estimările pentru 2020 evidențiază că a scăzut cu circa 5%, cu mai puțin totuși față de criza din 2008, când produsul intern brut consemnase o depreciere de aproximativ 8,4%. De altfel, și rata globală a șomajului s-a menținut mai jos în 2020, la 5,42%, față de criza precedentă (circa 7%).

La nivel național, datele Ministerului de Finanţe relevă că datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 mld. lei la 498 mld. lei. Adică, 47% din PIB. De circa 4,6 ori mai mare față de datoria publică din 2008, când se situa în jurul valorii de 108,85 miliarde de lei, circa 21,2% din PIB. În plus, Pandemia a costat bugetul statului 50 de miliarde de lei.

În 2020, PIB-ul țării a scăzut 3,9%, la o valoare de 1.053 miliarde lei, în timp ce în 2008 acesta crescuse cu circa 7%, iar în 2009 înregistrase o evoluție negativă, de 6,6%. Potrivit datelor Insitutului Național de Statistică rata șomajului a scăzut la 4,9% în luna decembrie 2020, un nivel totuși apropiat cu cel din 2008 (circa 5,8%).

Mai mult decât atât, criza sanitară a prins România cu un sistem bancar mult mai bine capitalizat și cu suficientă lichiditate comparativ cu situația din 2007-2009. De asemenea și piața rezidențială a intrat în această criză dintr-o poziție mai puternică, atât din punct de vedere financiar, cât și structural și cu experiența anilor precedenți. Semn că imobiliarele au ajuns la o maturitate sănătoasă, față de cum erau în criza precedentă (2008-2010).

Statisticile globale și naționale sunt totuși de bun augur, față de criza anterioară. Iar dacă factorii decizionali umani își „joacă bine cărțile”, România are mari șanse să evite o prăbușire economică.

close

Newsletter!

După studiile de inginerie în cadrul Universității Politehnica București, Andreea Guțu a lucrat ca auditor sisteme informatice în cadrul EY România, ulterior ea s-a orientat către jurnalism. După o experiență de circa 1 an la Capital, în prezent este jurnalist economic în cadrul revistei Forbes România.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#People

Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo România și Bulgaria: Orice tip de criză este ușor de depășit dacă liderul este un bun ascultător și un bun comunicator

Published

on

Manuel Fernandez Amezaga s-a născut și a crescut în Spania. Pe parcursul carierei sale, a călătorit foarte mult, nefiind de mirare că a interacționat cu nenumărate culturi. În urmă cu aproape doi ani, atunci când a aflat despre o nouă oportunitate în România, se afla în Filipine și era aproape de finalul primului său mandat de CEO în cadrul Sodexo Group.

„Diversitatea culturală a jucat un rol important în dezvoltarea mea personală și profesională si am beneficiat foarte mult de acest lucru în cadrul Sodexo, întrucât compania este prezentă în multe țări de pe glob. Astfel, acum aproape 2 ani, am spus <<da>> României. Apoi am căutat să aflu câte ceva despre cultura țării de la colegii mei români care lucrează în businessul internațional  Sodexo sau de la spanioli care lucrează pentru alte companii de aici. Toți mi-au spus numai lucruri bune despre România și despre români, iar acum pot să confirm că românii au standarde înalte în ceea ce privește calitatea muncii lor, etica în relațiile de business și sunt foarte dedicați – lucruri pe care le admir foarte mult”, a povestit Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo România și Bulgaria, pentru LeadersTalk.ro.

Deși pe cei mai mulți dintre colegii cu care lucrează în țara noastră i-a cunoscut online, pe fondul pandemiei, la fiecare dintre ei a simțit empatie și dorința de ajuta. Și le este foarte recunoscător pentru asta. Manuel Fernandez Amezaga spune că lucrează cu oameni foarte pasionați, care caută mereu să se autodepășească. Și are și un sfat pentru noi, românii, ca popor.

„Îmi place să fiu mereu disponibil și aproape de oamenii din echipă, așa că susțin și promovez în organizație o cultură în care să împărtășim atât succesele, cât și eșecurile, la toate nivelurile. Legat de asta, trebuie să recunosc că, deși eșecurile ajung rar pe agenda noastră, atunci când vorbim despre asta, în ochii colegilor văd dezamăgire și regret. Prin urmare, dacă e să menționez un comportament care merită schimbat, pentru ca românii să-și atingă potențialul maxim, recomandarea mea ar fi să nu se mai teamă și să nu mai fie atât de afectați emoțional de eșecuri – ci, dimpotrivă, să le perceapă ca pe o uriașă oportunitate de învățare”, continuă CEO-ul Sodexo România și Bulgaria.

Am stat de vorbă în cele ce urmează despre cum evoluează piața de tichete și beneficii extrasalariale din țara noastră, ce rol trebuie să aibă un lider în vremuri de criză și care sunt planurile de viitor ale companiei.

Care este, în acest moment, sentimentul ce domină piața în care activați? Care este pulsul în zona de business din România într-un context atât de volatil?

Manuel Fernandez Amezaga: Sodexo este ambasadorul angajaților de pretutindeni și îi ajută pe angajatori să își motiveze şi să îşi arate recunoștința pentru ei, prin instrumente care beneficiază de facilităţi fiscale. În esență, activitatea noastră are rolul de a-i face pe angajați să simtă că angajatorul lor este preocupat de starea lor de bine. Succesul unei companii poate fi asigurat numai de angajați care se simt apreciați, care sunt motivați și implicați.

Ultimii 3 ani nu au fost ușori, iar contextul impredictibil  cu care ne confruntăm cu toții a schimbat felul în care lucrăm și percepția pe care o avem despre locul de muncă și activitatea pe care o desfășurăm. Se vorbește mult despre fenomenul numit „Great Resignation”, de exemplu. De asemenea, atenția noastră se concentrează și asupra tendințelor macroeconomice, în special asupra ratelor ridicate ale inflației, care afectează atât companiile, cât și pe fiecare dintre noi, la nivel individual. 

Într-un astfel de context, instrumentele noastre financiare dedicate recompensării angajaților îi ajută pe aceștia să își crească puterea de cumpărare, sprijinind în același timp companiile să-și optimizeze bugetele.

Specificul activității noastre ne face să avem o perspectivă amplă asupra economiei, angajatorilor și nevoilor acestora, întrucât, prin beneficiile extrasalariale pe care le furnizăm, suntem conectați la peste 30.000 de companii din toată țara și deservim peste 2 milioane de angajați.

Cum au ajutat tichetele viața angajaților români în timpul pandemiei?

Manuel Fernandez Amezaga: Din studiul recent realizat de APET (Asociația Profesională a Emitenţilor de Tichete) cu ajutorul Exact Business Solutions, observăm că pentru 52% dintre angajați tichetele de masă primite de la angajatori au reprezentat un real sprijin în contextul pandemiei de COVID-19. Pe lângă rolul pe care îl joacă în asigurarea prânzului, tichetele oferite pe card au fost deosebit de apreciate, pentru că făceau posibile plățile online sau contactless, reducând, astfel, riscul de infectare prin limitarea contactului cu diverse suprafețe sau chiar cu personalul de la casierie.

Care sunt proiectele sociale în care s-a implicat Sodexo în ultima vreme?

Manuel Fernandez Amezaga: La Sodexo, lucrăm cu pasiune pentru misiunea noastră socială și o integrăm în activitatea noastră de zi cu zi. Prin urmare, ne implicăm social în acţiuni cu impact asupra oamenilor, asupra comunităților în care activăm și asupra mediului. Astfel, am definit obiective foarte clare pentru fiecare dintre rolurile pe care le îndeplinim în societate și economie: rolul de angajator, de furnizor de servicii și de cetățean corporativ.

Pe lângă implicarea noastră activă în programele naționale care fac parte din politicile publice ce vizează sprijinirea durabilă a comunităților dezavantajate – cum ar fi Hot Meals / Mese Calde și programul recent lansat dedicat reducerii riscului de abandon școlar prin Edu Pass – cele mai recente dintre proiectele noastre sociale s-au concentrat pe intervenții concrete al căror scop este să diminueze impactul negativ al pandemiei și al conflictului din Ucraina.

Se consideră adeseori că programele sociale care oferă categoriilor vulnerabile acces la anumite produse sau servicii îi ajută doar pe cei aflați în nevoie. În realitate, însă, astfel de programe produc schimbări la scară mai mare – dar aceste efecte indirecte sunt rareori analizate și luate în considerare.

Un astfel de exemplu este „Mese Calde”, politică socială finanțată din programul FEAD, care utilizează vouchere electronice pentru a le oferi sprijin persoanelor vulnerabile cu vârsta de peste 75 de ani și persoanelor fără adăpost, și care a ajuns la peste 13 milioane de mese calde servite; peste 8.464 de restaurante care au participat la program au beneficiat de un real sprijin în perioada pandemiei.

Unul dintre efectele surprinzătoare ale acestei inițiative a fost că a stimulat economia în zonele rurale și mai puțin dezvoltate, întrucât comunitățile au fost încurajate să dezvolte un mecanism de livrare a mâncării gătite către beneficiari. Astfel, comercianții locali au investit în infrastructură și în crearea de noi locuri de muncă și au integrat modalități electronice de plată, prin instalarea de terminale POS. Au fost instalate peste 23.000 de POS-uri. De asemenea, beneficiarii au învățat foarte repede cum să folosească un instrument digital de plată, cardul, pentru prima dată pentru mulți dintre ei. Astfel toate tranzacțiile au putut fi urmărire, ceea ce a reprezentat o garanție suplimentară că au fost folosite strict în scopul pentru care au fost create. În plus, digitalizarea plăților contribuie la scăderea economiei subterane.

Care sunt cifrele de business pentru anul 2021 pe care ni le puteți împărtăși? 

Manuel Fernandez Amezaga: Activitatea noastră presupune o strânsă legătură cu clienții noștri. De asemenea, activitatea pe care o desfășurăm este strâns legată de evoluția economică și de sănătatea economiei.

Cu toții am trecut prin pandemie și am făcut eforturi pentru a ne reinventa activitatea, pentru  a o digitaliza și a inova, astfel încât să depășim această perioadă în condiții cât mai bune. 

Concentrându-ne eforturile spre lărgirea portofoliului nostru de soluţii de motivare şi incentivare a angajaţilor şi pe digitalizare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor şi pentru a le aduce o experienţă plăcută a serviciilor Sodexo, ramanem în continuare partenerul strategic al companiilor din România.

Ce estimări de creștere și ce planuri de dezvoltare aveți pentru anul 2022?

Manuel Fernandez Amezaga: Pentru anul 2022 prognozăm o evoluție bună a rezultatelor noastre financiare, aliniate cu cele de anul trecut. În ceea ce privește planurile de dezvoltare, ne concentrăm pe dezvoltarea portofoliului de produse pentru a face oferta noastra cat mai relevanta pentru clienti si a răspunde nevoilor lor în continuă schimbare.

Prin urmare, inspirați de tendințe și de clienții noștri și angajații acestora, am creat două pachete care pot fi oferite împreună cu cardul de masă Sodexo: Gusto Pass Plus de Sănătate & Gusto Pass Plus de Echilibru.

Aceasta este o ofertă unică și inovatoare pe piața din România a beneficiilor extrasalariale, întrucât cardul de masă oferă acum acces facil la mai multe servicii de diverse categorii, toate concentrate pe calitatea vieții și starea de bine. 

Am construit aceste oferte personalizate, care includ servicii medicale, medicină preventivă și stil de viață sănătos, pentru a răspunde dorințelor și nevoilor reale ale angajaților precum și angajatorilor din România, urmând tendințele globale de creștere a preocupării pentru starea de bine a oamenilor.

Care sunt pilonii pe care se ridică leadershipul adevărat pe timp de criză / în vremuri volatile? Care sunt abilitățile care ajută cel mai mult în astfel de perioade?

Manuel Fernandez Amezaga: Se spune că stilurile de leadership se văd cel mai bine în vremuri de criză – şi pot confirma acest lucru. Și îmi place să observ asta la ceilalți, în special la oamenii din echipa mea pe care îi considerăm a fi talente cu un foarte mare potențial de leadership. În ceea ce mă privește, sunt convins că fiecare tip de criză este ușor de depășit dacă liderul este un bun ascultător și un bun comunicator – asta dacă este o persoană deja investită cu un important capital de încredere, pe care oamenii știu deja că se pot baza, un om pragmatic, cu un ascuțit simț al realității. 

Având în vedere că am început un nou mandat într-o cultură nouă pentru mine, pe care nu o cunoșteam înainte, și la scurt timp după declanșarea pandemiei, ceea ce m-a ajutat și mă ajută în continuare cel mai mult în astfel de vremuri este să-i ascult pe oameni cu empatie și să îi încurajez să găsească ei înșiși soluții. De asemenea, caut mereu să gândesc mai larg decât contextul concret al unei crize și încerc, inclusiv în vremuri de criză, să gândesc la scară mare – și caut să-i inspir și pe ceilalți să adopte această mentalitate.

Cum se adaptează companiile la viața de după restricțiile pandemice? Ce s-a schimbat, ce rămâne la fel, la ce nu ne vom mai întoarce niciodată?

Manuel Fernandez Amezaga: Cu siguranță, pe de-o parte vom reveni la modalitățile de petrecere a timpului și de organizare a activităților din timpul liber de dinainte, cum ar fi călătoriile și petrecerile, iar pe de altă parte, nu ne vom mai întoarce niciodată la modul de lucru anterior. În zilele noastre, nu numai că modul hibrid de lucru a devenit o normă, dar în unele țări au loc dezbateri, și sunt desfășurate chiar programe pilot, cu privire la reducerea săptămânii de lucru la 4 zile lucrătoare.

Ce aduce 2022 nou pe piața de tichete în România?

Manuel Fernandez Amezaga: Digitalizarea completă a ofertei noastre, susținută de cadrul de reglementare, este cel mai important punct de referință din acest an. Atât jucătorii de pe piață, cât și clienții și beneficiarii au migrat complet la acest nou model de operare, care pentru noi este similar cu ceea ce fac companiile fintech. Rolul nostru este de a-i ajuta pe toți să facă ușor trecerea către ecosistemul digital în care operăm: fără hârtie, doar instrumente digitale.

Ce asemănări și ce deosebiri există pe piața tichetelor între România și celelalte țări în care activați?

Manuel Fernandez Amezaga: Sodexo își desfășoară activitatea în 55 de țări de pe glob, iar cultura noastră organizațională foarte deschisă și transparentă asigură condițiile necesare pentru ca noi să putem beneficia cu toții de expertiza colegilor noștri din alte țări. 

În multe țări, sistemul de tichete de masă a fost implementat cu mulți ani înainte de România, iar noi putem spune că este un lucru demonstrat că politicile specifice care folosesc mecanisme de vouchere de masă generează rezultate bune pentru întreaga economie și s-a dovedit că ating obiectivele pentru îndeplinirea cărora au fost concepute. În țările în care suntem prezenți cu beneficii extrasalariale, există o mare varietate de vouchere. 

Voi aminti aici exemplul Belgiei – unde, de mai bine de 20 de ani, Guvernul implementează o politică de mare succes adresată IMM-urilor, ce urmărește să stimuleze inovația, creativitatea și cultura antreprenorială și este susținută de un portofoliu de peste 20 de categorii de scheme de tichete de masă ce vizează cele mai importante nevoi ale IMM-urilor – de la instruire, la transformare digitală și securitate cibernetică.

close

Newsletter!

Continue Reading

#Pathfinders

Adrian Ariciu, CEO Metro Romania: Cea mai mare avere a unei companii sunt oamenii

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.ro, Adrian Ariciu, CEO-ul METRO România, vorbește despre modul în care compania pe care o conduce a făcut față provocărilor în ultimii ani și povestește așteptările pe care le are de la 2022.

Care au fost principalele provocări în 2021 pentru Metro și cum le-ati făcut față?

Adrian Ariciu: Anul 2021 a fost, cu siguranță, unul al provocărilor. Pentru a continua să venim în întâmpinarea schimbărilor din piață, încă de la debutul pandemiei am demarat un profund proces de digitalizare și de atragere a celor mai buni profesioniști din domeniu, scopul principal fiind acela de a continua dezvoltarea de soluții digitale în acord cu cerințele și nevoile actuale, în mod accelerat. Este un proces deosebit de important pentru noi, în care am investit constant, în special în 2021, și ale cărui rezultate se pot observa pe toate planurile. Printre “produsele” digitale cu care ne putem mândri și pe care le-am lansat în ultimul an, menționez DISH, o platformă digitală pentru afacerile din HoReCa și aplicația Metro (o alternativă digitală, modernă, a tradiționalului card Metro) – ambele fiind menite să vină în ajutorul clienților, prin ușurarea procesului de cumpărare.

Ca puncte de referință în anul ce tocmai s-a încheiat, am reușit să atingem o serie de obiective importante, precum extinderea centrului logistic de la Ștefăneștii de Jos cu 10.000 mp, ceea ce securizează capacitatea logistică pe termen mediu și lung pentru a deservi toți clienții celor 30 de magazine METRO, fără sincope de aprovizionare, într-un context economic global dificil din acest punct de vedere. Tot în 2021, am inaugurat 407 magazine din rețeaua LaDoiPași – cu un record absolut în zona de retail și anume 22 de magazine deschise într-o singură zi, lucru ce a contribuit la dezvoltarea într-un ritm fulminant al francizei, aceasta ajungând să numere astăzi peste 1.700 de unități în toată țara.

Anul trecut a fost, de asemenea, unul de referință pentru companie, prin prisma aniversării a 25 de ani a brandului Metro. Am dorit să marcăm acest eveniment prin acțiuni dedicate angajaților, clienților și furnizorilor, acestea fiind desfășurate în campania „Povestea METRO ești TU. De 25 de ani”. Campania, mai presus de orice, a fost despre oameni, cu atât mai mult cu cât crezul meu principal este că cea mai mare avere a unei companii sunt oamenii, echipa, clienții și partenerii. Am încercat să transpunem toate acestea într-un manifest de recunoștință și mulțumire dedicat angajaților, furnizorilor și clienților care au făcut povestea METRO să fie una despre succes, respect și parteneriate de lungă durată. Pentru o privire de ansamblu, 17 angajați, mai mult de 1.500 de clienți și peste 20 de parteneri sunt alături de companie de un sfert de secol, o dovadă importantă privind devotamentul, încrederea și dedicarea tuturor celor ce activează sub umbrela Metro.

Mai mult, la nivel intern, Metro a primit în 2021, dar și în 2022, recunoașterea de Top Employer de către Institutul Top Employers, autoritatea globală în recunoașterea excelenței în resurse umane.

Ce cifra de afaceri ați înregistrat în 2021 și ce estimări aveți pentru 2022?

Adrian Ariciu: În anul financiar 2020/2021, METRO România a înregistrat o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri. Această evoluție se datorează în special dezvoltării accelerate a francizei LaDoiPași, extinderii centrului logistic care a asigurat o capacitate logistică optimă pentru a face față volumelor de marfă în creștere, precum și transformării digitale din cadrul companie care a contribuit la eficientizarea proceselor interne. În 2021, focusul a fost mai pronunțat pe procesul de consolidare organică, de transformare digitală pentru a răspunde nevoilor clienților profesioniști, dezvoltând semnificativ modelul de business de tip multichannel și aducerea de new business. Acest lucru presupune alinierea constantă a gamei pentru a îndeplini nevoile clienților profesioniști.

Încununarea acestor eforturi se traduce în rezultatele foarte bune astfel încât, în pofida a încă unui an pandemic, compania a reușit să își mențină o creștere susținută a cifrei de afaceri și să înregistreze creșteri substanțiale pe zona de comenzi online și deservirea clienților B2B, HoReCa și Traderi. În prezent, există peste 6.000 de clienți pentru care Metro livrează aproape zilnic, un alt trend ce se bucură de o ascensiune puternică și stabilă.

Suntem lideri în sectorul en-gros și distribuție alimentară și ne-alimentară destinat profesioniștilor din sectorul revânzătorilor și HoReCa – și intenționăm să ne dezvoltăm în continuare succesul alături de clienții noștri profesioniști HoReCa și Revânzători. Credem cu tărie că strategia noastră de creștere în domeniul vânzării en-gros va genera o relație de parteneriat de lungă durată cu clienții profesioniști.

Ce investiții preconizați în 2022 și ce sume ați bugetat pentru acestea?

Adrian Ariciu: Anul 2021 a reprezentat o concentrare mai accentuată pe inovațiile aduse la raft inclusiv prin segmentul de marcă proprie METRO CHEF, care s-a extins prin gama de produse congelate: cartofi speciali pentru industria HoReCa, deserturi sau legume tăiate. De asemenea, marca proprie METRO din care face parte ARO, Fine Life sau METRO Chef însumează peste 4.500 de articole prezente în permanență la raft. Una dintre vedetele anului trecut a fost gama de produse congelate, dar și gama bio de produse proaspete, toate aparținând categoriei Metro Chef. Astfel, eforturile noastre în 2022 se vor concentra în continuare în această direcție, dorindu-ne să integrăm și mai multe articole în platforma MShop sau în Aplicația METRO.

Viitorul business-ului METRO se bazează pe o logistică de înaltă performanță. Trei dintre prioritățile METRO în 2021 au avut în vedere extinderea serviciului de livrare pentru clienții profesioniști, atât HoReCa, cât și revânzători; dezvoltarea platformei online, MShop, accesată de câteva mii de clienți în mod frecvent, aici livrarea realizându-se din fiecare magazin METRO. Iar a treia prioritate a fost legată tot de sfera digitală. Aceste priorități se regăsesc și pe lista de proiecte de anul acesta. Exista multe produse digitale care vin în sprijinul serviciilor pentru clienți, atât în vizibilitatea și interacțiunea business-ului lor cu clienții proprii, dar și în eficientizarea afacerilor lor, plecând de la personal și costul meniului în HoReCa, așa că vom continua să ne concentrăm eforturile în acest sens, cu atât mai mult cu cât evoluția digitalizării este, fără îndoială, o constantă a vremurilor noastre, iar nevoia din piață este una cât se poate de reală, de actuală și într-o continuă creștere.

Pe scurt, în anul 2022 eforturile noastre se vor focusa în continuare pe eficientizarea părții logistice a companiei, dezvoltarea și consolidarea procesului de digitalizare care ne-a adus până acum satisfacții importante, mizând în același timp pe un sistem de tip omnichannel care să acopere cât mai bine cerințele clienților și, bineînțeles, extinderea francizei LaDoiPași.

Ce credeți ca ar trebui îmbunătățit la nivel de piață în România?

Adrian Ariciu: În prezent, accelerarea ritmului spre comerțul online impus de pandemie ne-a obligat să îmbunătățim serviciile existente și să dezvoltăm altele noi, care să satisfacă nevoile actuale, mai ales în zona digitală. La METRO, continuăm să avem prețuri competitive, o poziționare de disponibilitate constantă a produselor la raft și oferim produse de calitate și alimente proaspete și ultra-proaspete de la producători locali, din toate regiunile ţării.

Cred cu tărie că strategia noastră en-gros va genera o creștere organică. Piața din segmentul nostru este suficient de mare – ca în toate țările în care activăm. Oferim servicii diverse, de la gama diversificată, servicii digitale, servicii de consultanță, programe de loializare până la servicii de livrare și prețuri super competitive, constante. Cei peste 350 de colegi din forța de vânzări HoReCa și Revânzători sunt cei care vizitează în fiecare zi clienții în magazinele sau restaurantele lor, oferindu-le sfaturi și consiliere în domeniul mercantizării sau gestionării afacerii în mod profitabil pentru a asigura prosperitatea partenerilor noștri profesioniști.

Cu siguranță, strategia noastră de creștere în domeniul vânzării en-gros va genera o relație de parteneriat de lungă durată cu clienții profesioniști, cu atât mai mult cu cât ne-am propus să continuăm și să ne extindem colaborările cu producătorii locali, pentru aducerea la raft a cât mai multor produse autohtone, proaspete. Acest lucru ar trebui încurajat cu precădere de către autorități, prin înlesniri legislative care să permită încurajarea micilor producători și care să ducă, în cele din urmă, la o scădere a cantităților importate.

Sunt însă încrezător în potențialul pieței românești și în succesul modelului de comerț en-gros. Este nevoie de curaj pentru a consolida un model de afaceri cu tradiție într-un mediu economic modern, însă dacă prioritatea este clientul și procesele sunt creionate astfel încât să ajute și să contribuie la succesul afacerilor lor, rezultatele bune nu vor întârzia să apară.

Cum a afectat pandemia afacerile Metro?

Adrian Ariciu: Viziunea mea și a companiei a fost întotdeauna orientată spre clienți, dar și în creșterea și progresul METRO România, care pot fi obținute numai prin intermediul echipei puternice pe care o avem. Astfel, una dintre primele inițiative prin intermediul cărora s-a venit în sprijinul comunității la debutul pandemiei a fost deschiderea primelor centre private de vaccinare, împotriva virusului Sars-COV-2, din parcările magazinelor Metro – acest lucru fiind posibil în colaborare cu autoritățile locale și reprezentând doar unul dintre eforturile și acțiunile companiei de a ajuta la depășirea cu bine a acestei perioade.

În pofida unei etape cu siguranță dificile, Metro a continuat să crească însă într-un ritm constant și să își extindă gama de produse și servicii oferite. Pandemia a funcționat, pentru noi, ca un resort ce ne-a împins să găsim niște soluții rapide de aliniere în mod accelerat la nevoile pieței.

3 lecții învățate în urma pandemiei

Adrian Ariciu: De-a lungul acestor doi ani, aș putea spune că am învățat să fim (și) mai adaptabili, să reacționăm rapid în fața situațiilor imprevizibile și să avem o gândire deschisă în abordarea oricărei probleme și depășirea oricărui obstacol. Am înțeles că digitalizarea este cheia pentru dezvoltare și că timpul pentru asta este acum, nemaifiind vorba doar de o noțiune abstractă, atribuită unui viitor neclar, îndepărtat. Dar, mai presus de toate, am realizat încă o dată importanța oamenilor cu care te înconjori, motorul, în adevăratul sens, și sufletul oricărui business. Indiferent că vorbim despre echipă, clienți sau parteneri, ei sunt cei care au făcut posibilă traversarea cu succes a acestei perioade și tot ei ne dau încrederea într-un viitor mai luminos, viitor la făurirea căruia noi, cei de la Metro, ne dorim cu siguranță să ne aducem contribuția.

close

Newsletter!

Continue Reading

#Pathfinders

Grégoire Vigroux, cofondator bonapp.eco: Nu banii ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva

Published

on

Este cunoscut atât drept „francezul îndrăgostit iremediabil de România”, cât și „unul dintre cei mai prolifici investitori străini din țară”. Vorbim desigur despre Grégoire Vigroux – antreprenor, business angel și promotor activ al țării noastre și al mediului nostru de business.

S-a născut și a crescut la Paris. A lucrat în Los Angeles și New York ca stagiar în timpul studiilor, dar spre deosebire de unii dintre colegii săi de la Business School și MBA, care au decis să meargă să lucreze la o multinațională la Paris sau să-și lanseze startup-ul la Londra sau Silicon Valley, el a ales să devină antreprenor în București.

„Locuiesc în România din 2006. M-am mutat în această țară să devin antreprenor. Și știi ce? Această alegere a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodată! Nici măcar nu mi-a trecut prin cap să părăsesc România. Viața mea este în România. Iubesc țara și iubesc oamenii. Aproape toate afacerile mele sunt aici pentru că eu cred în România. Știu că țara are un viitor strălucit. Nu am plecat niciodată și probabil că tot aici mă voi retrage la pensie”, spune Grégoire Vigroux pentru LeadersTalk.ro.

Afacerea sa cea mai mare (și mai de succes) este CallPoint New Europe, numită acum TELUS International Europe. Compania, pe care a cofondat-o în 2007 și pentru care activează în continuare ca administrator și membru al consiliului de administrație, este una dintre cele mai mari companii de outsourcing din regiune și are în prezent 5.000 de oameni în echipă.

De asemenea, în iulie 2020, la doar 14 luni de la lansare, a vândut startup-ul românesc Fenix către Recommerce Group, unul dintre liderii europeni în cumpărarea și vânzarea de smartphone-uri recondiționate, la un preț 50% mai ieftin decât cel al smartphone-urilor noi în magazine. A fost cel mai rapid exit de până atunci pentru un startup românesc. 

Filosofia după care își ghidează toate deciziile de business („nu banii sunt ceea ce ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva”) a stat și la baza celei mai noi aventuri în antreprenoriatul autohton. Este vorba despre bonapp.eco, o aplicație care are ca scop combaterea risipei alimentare. 

Investiția inițială a fost de 100.000 de euro, dar după două luni de la lansare a mai obținut o rundă de finanțare de la un grup de investitori în valoare de 800.000 de euro – acești bani vor fi folosiți pentru extinderea în alte orașe din România, precum și în restul țărilor din regiune. Grégoire Vigroux ne oferă mai multe detalii despre acest proiect în interviul de mai jos.

Cum ați decis să investiți și să realizați o aplicație pentru combaterea risipei alimentare? Ce date despre risipa alimentară în România v-au convis? Aveți vreo istorisire personală legată de aruncarea inutilă a mâncării?

Grégoire Vigroux: În lume se irosește anual 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. 

La fel este cazul și în România. În medie, un român aruncă 16 kg de mancare pe lună (sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România), în condițiile în care consumatorii români își alocă aproape 40% din buget pentru alimente și băuturi! 

bonapp.eco transformă aceste provocări de mediu, economice și sociale într-o oportunitate de afaceri durabilă, în beneficiul tuturor. Ne-am dorit,  pe lângă lansarea unui startup de succes, să avem și un impact social și pozitiv asupra mediului.

Cred că antreprenorii au un rol tot mai mare de jucat în modelarea unei lumi pline de sens. Succesul nostru trebuie să vină cu responsabilitate. Profituri cu scop. Creștere cu progres. Prosperitate prin filantropie.

Efectiv, cum ajută aplicația la combaterea risipei alimentare? Respectiv, cum ajută utilizatorii să mănânce mai ieftin?

Grégoire Vigroux: Aplicația le permite utilizatorilor să intre în contact cu furnizori şi comercianţi care au alimente cu dată de expirare mai rapidă sau care nu s-au vândut în ziua respectivă conform estimărilor – de aici și motivul pentru care produsele pot fi achiziţionate la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

Alimentele sunt achiziționate cu cardul, direct din aplicație, dintr-o rețea de 80 de afaceri afiliate din București. Printre primii parteneri care s-au alăturat rețelei bonapp.eco din București se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks și Up (anterior denumită Chèque- Déjeuner).

Pe măsură ce ne vom extinde rețeaua de parteneri, ofertele vor fi mai variate și, mai ales, mai accesibile, ținând cont de faptul că aplicația nu include livrare. Încurajăm consumul de proximitate, adică mai puțin timp petrecut în trafic, mai puțină poluare, și bineînțeles costuri mai mici pentru ambele părți. 

Care a fost investiția inițială în această aplicație? Ce date relevante (financiare, număr de utilizatori etc.) ne puteți oferi despre aplicație și ce planuri de investiții și extindere aveți pe viitor pentru bonapp.eco?

Grégoire Vigroux: Investiţia noastră iniţială se ridică la 100.000 euro. Am fost plăcut surprinși să pornim într-un ritm accelerat încă de la început, cu un număr mic de parteneri. Aplicația a fost descărcată de peste 10.000 de utilizatori deja, iar până în prezent au fost ”salvate” aproape 1.000 de pachete. La un preț mediu de 25 lei/pachet, asta înseamnă că utilizatorii au economisit peste 22.500 lei.

Pe lângă asta, suntem întrebați deseori când vor apărea ofertele și în alte zone ale orașului sau ale țării – vom ajunge și acolo! Ne bucură nespus că există interes. Lansarea în alte orașe din România este planificată pentru primul trimestru din 2022, în timp ce extinderea în alte țări din regiune va începe în cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Pentru dezvoltarea națională, sunt vizate pentru implementare Cluj, Timișoara și Iași, iar pe plan interna­țional sunt evaluate în prezent piețele din Bulgaria, Ungaria și Grecia. Estimăm că aplicația are un potențial de piață de cinci milioane de utilizatori numai în România. Obiectivul companiei este să aibă 5.000 de parteneri și să salveze de la risipă 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023.

Ce poate face fiecare dintre noi pentru a risipi mai puțin mâncarea? Dar statul? Dar comercianții? Dar alți actori implicați? 

Grégoire Vigroux: La nivel individual, trebuie să fim mai conștienți de nevoile noastre de consum: să cumpărăm mai des și în cantități mai mici, ideal pentru 2-3 zile. Comercianții ar trebui, pe cât posibil, să încurajeze vânzarea surplusului, oferind discounturi care să motiveze consumatorul să aleagă mai des aceste produse.

Cât despre stat, legea actuală privind diminuarea risipei alimentare a fost adoptată în România în 2016, actul normativ reglementând în special cum ar trebui să procedeze operatorii economici astfel încât alimentele să nu ajungă la gunoi. E nevoie însă de conștientizare permanentă. De exemplu, ne bucurăm de faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a lansat recent o campanie publică împotriva risipei alimentare, care include clipul acesta:

O colaborare mai strânsă între toți acești jucători ar avea efecte mult mai semnificative asupra problemei per ansamblu.

Ce i-ați spune cuiva ca să îl/o convingeți că e cazul să limiteze drastic risipa alimentară? Pe de altă parte, cum ați încerca să convingeți autoritățile? Apropo, ați discutat cu factori de decizie despre risipa alimentară?

Grégoire Vigroux: Cel mai ușor ar fi să-și calculeze singuri săptămânal valoarea alimentelor cumpărate și neconsumate, respectiv aruncate. 

Suntem în permanență în legătură cu autoritățile, îndeosebi pentru a înțelege aspectele care țin de legea actuală a risipei, precum și de îmbunătățirile necesare. 

Până în 2030, conform directivelor UE, risipa alimentară trebuie diminuată cu 50% la nivelul fiecărei țări. Astfel, nevoia de a acționa ACUM este una reală și noi ne dorim sa contribuim la procesul de conștientizare pentru consumatori, dar și pentru entitățile economice.

Munciți și investiți de câțiva ani buni în România. Ce v-a surprins cel mai mult la început la țara noastră și la noi, ca popor? Dar acum – cum i-ați descrie pe români din punct de vedere al eticii muncii? O scurtă analiză SWOT.

Grégoire Vigroux: Ca francez, lucrez foarte bine cu românii. Proximitatea culturală dintre francezi și români este semnificativă, ceea ce ne ajută să ne înțelegem și să lucrăm foarte bine împreună. 

România este percepută, în mod just, drept o țară în care societățile franceze se pot „implanta” cu ușurință – și destul de firesc. Țara constituie adesea un fel de prim bastion pentru societăți franceze dornice să se extindă ulterior în alte țări din regiune. Așadar, prezența companiilor franceze, medii și mari, este puternică în România. 

Cunoscută din punct de vedere istoric ca o „insulă a latinității într-un ocean slav”, România a devenit și „o insulă a stabilității într-un ocean digital”. După cum le spun mereu celor care nu cunosc România: Uită de Dracula. Uită de Ceaușescu. Uită de căruțele trase de cai! România este o țară modernă, plină de oameni talentați și oportunități de afaceri nebănuite.

Țara îmbrățișează cu totul tehnologia și digitalizarea. România are mai mulți ingineri IT pe cap de locuitor decât SUA, China sau chiar India. 

De asemenea, adaptabilitatea și cultura multilingvă a României sunt un factor important în dezvoltarea afacerilor. România este o țară care strălucește cu adevărat datorită deschiderii sale culturale și a unui număr mare de indivizi multilingvi.

Aceste fapte sunt foarte încurajatoare pentru toți cei care, la fel ca mine, cred în dezvoltarea României și cred că această țară are un viitor strălucit pentru a crește startup-urile locale de tehnologie.

Prezența locală a centrelor de dezvoltare și servicii partajate, precum Amazon, Microsoft, IBM, HP, Oracle și TELUS International, și apariția jucătorilor din domeniul tehnologiei din România (cum ar fi Bitdefender și UiPath) abia încep să dezvăluie talentul și potențialul IT al României. Iar numărul românilor care îmbrățișează o carieră antreprenorială este din ce în ce mai mare. 

În România există un fenomen care se numește „efectul Daniel Dines”. Numeroși români își spun că dacă un concetățean a reușit să construiască UiPath, un start-up bucureștean evaluat la 40 de miliarde de dolari, atunci de ce nu ar putea și ei? La fel cum reușita sportivă a Simonei Halep îi motivează pe părinții români să înscrie copiii la tenis, în speranța de a face din aceștia campioni, mulți dintre tinerii români informaticieni îi calcă pe urme lui Daniel Dines, deoarece au găsit în acesta un model de urmat. 

România dispune de numeroase atuuri pentru a deveni un lider la nivel european în domeniul digital. Cu toate acestea, României îi rămâne o singură provocare de depășit: aceea de a dezvolta oameni calificați în vânzări. Absența formărilor din România de tipul școlilor de comerț și MBA-urilor, așa cum există în alte părți ale Europei, frânează dezvoltarea start-up-urilor românești bazându-se pe echipe de co-fondatori cu profiluri complementare.

În opinia mea, un startup tehnologic are șanse mai mari de reușită dacă se bazează pe combinația dintre un asociat cu profil tehnic și un asociat format cum se cuvinte în domeniile dezvoltării comerciale și comunicării, capabil să convingă clienții și investitorii deopotrivă. 

Din păcate, această a doua categorie de profiluri (de nivel înalt) este rarisimă în România. 

Cum evaluați climatul economic și investițional din România, în acest an, în contextul pandemiei și al volatilității pe plan socio-politic? 

Grégoire Vigroux: Din păcate, mă aștept la niveluri ridicate ale inflației în România și în toată Uniunea Europeană în acest an. Unul dintre motoarele din spatele lansării bonapp.eco este fix acest context inflaționist viitor, care îi va împinge pe români să facă economii la alimente. Tocmai de aceea, bonapp.eco este aici pentru a-i ajuta.

Care sunt principiile de leadership după care vă ghidați atunci când conduceți o echipă?

Cele mai valoroase trei lecții de carieră pe care le-am învățat sunt:

Fii smerit și înconjoară-te mereu de oameni care sunt mai deștepți decât tine. Dacă ești cea mai inteligentă persoană din cameră, ești în camera greșită.

Fii amabil cu oamenii. Tratează-ți partenerii, membrii echipei, furnizorii și clienții frumos, corect și cu respect. Mereu. Să-ți pese de oameni presupune, de asemenea, să dai înapoi celor aflați în nevoie, prin CSR (Corporate Social Responsibility).

Valorile și cultura companiei sunt mai importante decât veniturile și creșterea afacerii. Adevăratul succes al vieții noastre nu va fi niciodată măsurat în venituri. Adevărata măsură pentru succes este binele social și de mediu pe care îl facem.

Mă bucur să văd creșterea interesului pentru mediu în rândul antreprenorilor, ca niciodată înainte. Am încredere că suntem în pragul unei revoluții verzi, în care fondatorii responsabili fac un pas pentru a contribui la transformarea lumii într-un loc mai bun și mai verde.

Cine v-a inspirat cel mai mult – și în ce sens – ca să fiți liderul care sunteți astăzi?

Grégoire Vigroux: Persoana pe care o admir cel mai mult nu a fost om de afaceri, ci om de știință. Este vorba de Stephen Hawking. Cosmologul englez, autor și profesor la Universitatea din Cambridge, are admirația mea profundă. Cărțile și capacitatea lui de a explica universul în cuvinte simple mă fascinează.

Mai mult decât atât, sunt impresionat de înțelepciunea și curajul lui, având în vedere provocările extreme de viață prin care a trecut.

În 1962, Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o boală neurodegenerativă fatală, care a dus la moartea neuronilor motori din creier și măduva spinării. Medicii i-au dat doar câțiva ani, dar a reușit să trăiască până în 2018.

În ciuda acestei boli groaznice și a provocărilor fizice care l-au paralizat aproape în întregime timp de 50 de ani, Stephen Hawking a continuat să împărtășească lumii cunoștințele și pasiunea lui despre univers. A păstrat întotdeauna un optimism remarcabil și o dragoste profundă pentru viață.

Ce doriți să adăugați și nu v-am întrebat?

Grégoire Vigroux: Ceea ce le spun mereu și tinerilor antreprenori: Nu banii sunt ceea ce ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva.

close

Newsletter!

Continue Reading

Trending