Connect with us

Books

Afaceri clădite să dureze

Published

on

Ce pot avea în comun companii precum Walt Disney, 3M, Hewlett-Packard, Citicorp, Sony, Ford sau IBM? Dincolo de faptul că, astăzi, au ajuns la venituri anuale de ordinul miliardelor de dolari, toate aceste instituții sunt rezultatul unor experimente. Totodată, de-a lungul existenței lor, au reușit să depășească perioade dificile ale evoluției corporatiste.

Cel puțin, asta susține Jim Collins, la unison cu Jerry I. Porras, în volumul „Afaceri clădite să dureze”, dat publicității în 26 octombrie 1994. O lucrare de cercetare care s-a întins pe durata a 6 ani, vândută în peste 3,5 de milioane de exemplare din 70 de retipăriri doar până în 2004. Tradusă în 25 de limbi și ajunsă la cea de-a X-a ediție, „Afaceri clădite să dureze” a fost editată de peste 40 de ori și recunoscută drept bestseller în America de Nord și de Sud, în Japonia și în anumite țări europene. Totodată, publicații prestigioase precum Fortune, Wall Street Journal, Harvard Business Review sau Fast Company au prezentat-o, în repetate rânduri, cititorilor săi.

Cât de diferită ar fi, astăzi, lumea fără scotch sau Post-It-urile companiei 3M, fără Tide sau Ivory, fără ATM-uri sau lecoplastul Johnson & Johnson, fără aparatura de la General Electric sau imprimantele laser Hewlett-Packard, fără computerele IBM, televizoarele Sony, telefoanele Motorola sau fără hotelurile Marriot?

Ce este și cum ajunge o companie să fie vizionară? De unde au pornit aceste afaceri? Cum au reușit să se impună pe piață? Să se distingă de alte companii la fel de mari? Ce putem învăța din dezvoltarea lor? Sunt doar câteva din întrebările cărora Collins și Porras caută să le răspundă în „Afaceri clădite să dureze”.

  • Dacă în 1939, Walt Disney înfrunta o criză gravă de lichidități, care forța compania să devină publică, la începutul anilor ’80 aproape că înceta să mai existe ca entitate independentă din cauza vânătorilor corporatiști care urmăreau să profite de valoarea scăzută a acțiunilor sale la bursă.
  • Pe la jumătatea anilor ’30, Boeing trecea prin tot felul de dificultăți financiare foarte serioase, așa cum a pățit și la finele anilor ’40 și la începutul anilor ’70 când a concediat mii de angajați.
  • 3M (MMM) și-a început activitatea ca mină falimentară și aproape că a ieșit din afaceri la începutul secolului 20, în timp ce compania Hewlett-Packard a avut de înfruntat restructurări în 1945, iar în 1990 a fost martoră la scăderea stocului sub valoarea contabilă.
  • Totodată, Sony a avut de-a face cu prăbușiri ale producției în primii cinci ani de existență (1945 – 1950), după care, în 1970 și-a văzut propriul format Beta pierzând în fața sistemului VHS, în bătălia pentru supremație pe piața americană a videocasetofoanelor.
  • De asemenea, Ford a raportat una dintre cele mai mari pierderi din istoria afacerilor americane (3,3 miliarde de dolari în trei ani) la începutul anilor ’80, atunci când a inițiat o adevărată revoluție pentru mult așteptata sa revitalizare.
  • Citicorp (fondată în 1812, anul în care Napoleon a intrat în Moscova) a cunoscut criza către sfârșitul secolului XIX-lea, apoi, în timpul Marii Depresiuni din anii ’30, ai secolului trecut și, către sfârșitul anilor ’80 a suferit de pe urma portofoliului său global de împrumuturi.
  • IBM aproape că a intrat în faliment în 1914, apoi în 1921 și din nou la începutul anilor ’90.

Ceea ce ne arată că majoritatea companiilor vizionare, analizate în „Afaceri clădite să dureze” nu au avut neapărat o idee fabuloasă la bază. Și, unele chiar au început cu stângul. Dacă aruncăm o privire asupra companiei Sony, atunci când Masaru Ibuka s-a gândit că vrea să o afacere, în Japonia anului 1945, el nu avea nici cea mai vagă idee ce va vinde prin această instituție. Așa că a încercat cu mai multe produse, a tatonat piața cu o oală de fiert orezul, pe urmă cu un magnetofon și a reușit să se mențină cumva pe linia de plutire lipind fire electrice pe pânză.

Întrebarea pe care și-au pus-o autorii este intuitivă: Ce diferențiază o companie cu adevărat excepțională de altă întreprindere?

La un moment dat, compania farmaceutică Merck a dezvoltat Mectizan, un medicament pentru tratarea bolii cauzate de niste paraziți care pătrund în țesuturi provocând orbirea, o boală care infecta, la acea vreme, peste un milion de oameni din lumea a treia. Pentru că nimeni nu a cumpărat medicamentul, instituția a decis să îl distribuie gratuit celor care aveau nevoie de el.

„Companiile vizionare nu sunt orientate în special spre profit, dar paradoxal, această atitudine aduce o profitabilitate mai mare”

Paul Galvin, unul dintre fondatorii companiei Motorola, afirma că profitabilitatea este o metodă necesară atingerii obiectivelor, dar nu și țelul suprem al acesteia.

„Companiile vizionare au făcut mai mult decât să genereze beneficii financiare de lungă durată. Au reușit să penetreze însăși structura societății”

În 1937, când J. Willard Marriott a descoperit că, în Aeroportul Hoover din Washington, la unul dintre restaurantele sale, clienții achiziționau produse alimentare ca să le ia în avion, el a stabilit o întâlnire cu Eastern Air Transport. Astfel, s-a stabilit un acord prin care Marriott livra mâncare preambalată direct în avion. Așa a ajuns să deservează peste 100 de aeroporturi.

Un rezumat bun de urmărit:

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Trending