Connect with us

#News

Analiză ONV LAW: Noua OUG 117 din Codul Muncii poate arunca în aer mediul de business local, prin dezechilibrarea pieței muncii

Published

on

Noua Ordonanță de Urgență (OUG) nr. 117 din 4 octombrie a.c. care va intra în vigoare începând cu 20 octombrie stabilește amenzi de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare angajat  căruia angajatorul a întârziat cu mai mult de o lună plata salariului, iar această măsură poate dezechilibra major piata muncii (în contextul actual, în care se resimte o presiune acută pe forța de muncă în piață) și poate încuraja un val de insolvențe și falimente în mediul de business, subliniază casa de avocatură ONV LAW. 

Astfel, noua OUG 117/ 4.10.2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial nr. 951/ 5.10.2021, stabilește la pct. 7 că se sancționează „încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificarile și completările ulterioare.”  

„Actuala măsură poate declanșa un val de efecte negative în economie, printre cele mai importante numărând-se faptul că acest instrument poate fi cu usurință folosit abuziv în relația dintre angajați și angajatori, ca instrument de presiune, accentuând dezechilibrele actuale existente pe piața locală a muncii și poate încuraja un val masiv de insolvențe și falimente în mediul de business,” declară Mihai Voicu, Partener ONV LAW și coordonator al diviziei Business Law din cadrul casei de avocatură. 

Printre cele mai importante probleme sesizate de specialiștii ONV LAW cu privire la modul în care este formulată noua OUG care va intra în vigoare de la 20 octombrie (!) se numără: 

  • Sancțiunea nu diferențiază între angajatorii corecți, care se confruntă cu probleme legate de întârzierea unor încasări (de exemplu: în cazul industriilor care depind de întârzierea la livrare a unor materii prime, pe fondul perturbărilor pe lanțurile de distribuție internaționale, în contextul pandemic actual; sau orice categorie de business care depinde de un singur partener contractual – ex. companiile – agent sau distribuitor) și cei obișnuiti să încalce legea și să nu plătească la timp salariile angajaților.  
  • Sancțiunea este disproportionată, prevăzând un cuantum al amenzii de aproximativ 1.5 – 3 salarii medii pe economie pentru fiecare angajat, indiferent de domeniul de activitate. Astfel, caracterul de pedeapsă, de instrument de presiune prevalează, iar suma este potențial atât de mare, încât majoritatea angajatorilor nu ar putea să o platească, subliniază specialiștii ONV LAW. În industriile „labor intensive”, unde cheltuiala cu forța de muncă depășește 50% din venituri, o asemenea sancțiune ar putea echivala cu 1 lună și jumătate de cheltuieli, suficientă pentru declanșarea unui faliment! 
  • Oferă angajatilor un instrument care poate fi cu usurință abuzat. Amenințarea cu o amendă de asemenea dimensiuni va fi fără îndoială utilizată abuziv de cptre angajați în situații de negociere, pentru a forța o anumită acțiune din partea angajatorului, consideră specialiștii ONV LAW. În condițiile unei rate a somajului extrem de reduse la acest moment în piață și a presiunii pe care o semnalează majoritatea angajatorilor acum, măsură poate arunca în aer piața locală a muncii. 
  • Singura protecție pentru angajator prevăzută de legislația locală, într-o astfel de circumstanță, este cea a Legii insolvenței. „Astfel, efectul acestei sancțiuni va fi să îi grăbească pe angajatori să își solicite propria insolvență iar odată intrat în insolvență, angajatorul (prin administratorul judiciar) poate înceta cu ușurință orice contract de muncă, iar angajații își pierd garanțiile, aceasta fiind situația cea mai dezavantajoasă pentru angajați”, comentează Mihai Voicu. 
  • Dispoziția nu menționează o limită maximă a sancțiunii. De obicei, în cazul amenzilor aplicabile la dreptul muncii, amenda era dată sub forma „X RON/angajat fără a depăși suma Y”. Sancționând fără limită, înseamnă că întârzierea la plata salariului devine cea mai gravă contravenție. 
  • Noua OUG oferă de asemenea un instrument foarte puternic (un drept exorbitant) autorității publice care, în loc să tindă spre verificare, sprijin și conformare îl va utiliza cel mai probabil coercitiv, pentru a strânge bani din piață, consideră reprezentanții casei de avocatură. 

În concluzie, această dispoziție va avea un efect de bumerang și va polariza și mai mult interesele angajaților și angajatorilor, fără a acorda șanse de cooperare între cele două părți sau între autorități și actorii economici. Specialiștii ONV LAW mai notează, de asemenea, că raționamentul formulat în preambulul dispoziției este unul abuziv, nedemocratic conform Constituției României, înlocuind calea firească a justiției cu un instrument sancționator oferit angajaților (un instrument social, populist). Astfel, textul preambulului stipulează: 

“Având în vedere existența unei situații socioeconomice dificile generată de pandemie ce s-a resimțit profund atât de către angajatori, cât și de către salariați, mecanismul juridic reglementat în prezent în Codul muncii referitor la neplata sau plata cu întârziere a drepturilor salariale este unul complex și anevoios ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că se impune crearea unei reglementări de natură a asigura protecția socială a salariatilor în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă.”

„În egală măsură, statul pune iar presiune pe angajatorii privați, dar detensionează presiunea de pe angajatorii publici. În acest moment, există posibilitatea eșalonării creanțelor salariale pe 5 ani în cazul funcționarilor publici. Practic, în cazul autorităților plata salariilor restante se poate efectua într-un termen de 5 ani, iar companiile private au la dispoziție doar 30 de zile sau suportă o sancțiune foarte dură,” conchide reprezentantul casei de avocatură.  

În opinia specialiștilor ONV LAW, este obligatorie analiza amănunțită a acestei dispoziții în Parlament, înainte de aprobare.  Trebuie circumstanțiată neplata, astfel încât să nu se înregistreze sancțiuni automate, nerealiste față de modul în care funcționează în practică mediul de business și există anumite modele în legislație care ar putea folosi drept exemplu pentru circumstanțierea măsurii. 

Decizia corectă și democratică, în opinia specialiștilor ONV LAW, pentru înlăturarea dezechilibrului creat de noua OUG, ar fi ca Parlamentul să respingă textul de la articolul 260 alin.1 lit.s

ONV LAW este una dintre cele mai dinamice companii independente de avocatură de pe piața locală.  Fondată în 2000, ONV LAW acordă consultanță juridică clienților privați și instituționali în domenii precum achiziții publice și concesiuni, market entry, dreptul aviației și infrastructură aeroportuară, dreptul societar, dreptul muncii, dreptul concurenței, dreptul mediului, precum și dreptul digital.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#News

Studiu european: Românii absentează cel mai puțin la locul de muncă

Published

on

România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai scăzut nivel al absenteismului la locul de muncă, înregistrând o rată de doar 2.5% în trimestrul al treilea al anului 2021. La polul opus, în Suedia, rata absenteismului este de 27.8%, în vreme ce media la nivelul Uniunii Europene este de 15%, potrivit datelor Eurostat.

Chiar dacă, prin comparație cu media europeană, românii absentează puțin, pentru companiile mari, cu peste 300 de angajați, acest lucru se traduce în pierderi de sute de mii de euro.

În România, procesul de planificare a turelor de lucru este unul anevoios și repetitiv. Managerii pot pierde chiar și până la 10 ore pe săptămână gestionând programul de lucru al angajaților iar rezultatul, nu de puține ori, este fie unul care afectează relațiile dintre angajați, fie performanța companiei. Mai mult decât atât, în cazul unei absențe, întregul flux de lucru poate fi dat peste cap. Pe parcursul unui an, în cazul unei companii cu 300 de angajați, absenteismul provoacă pierderi de peste 200.000 euro. shiftin,  softul care automatizează procesul de planificare a turelor de lucru, găsește instant soluții pentru înlocuitori pentru cazurile de absenteism, în conformitate cu legislația muncii, recomandând prezența unui număr optim de resurse în contextul oricărui obiectiv de business”, afirmă Mitu Morega, Product Manager shiftin.

shiftin, produs software românesc prezent în 6 țări

În prezent, shiftin este folosit de companii medii și mari din România, Slovacia, Serbia, Italia, Polonia și Cehia. Software-ul de planificare automată a turelor de lucru  se bucură și de susținerea Microsoft, prin intermediul căreia va fi accelerată expansiunea pe noi piețe.

Faptul că am reușit să fim prezenți în șase țări și să devenim parteneri Microsoft, în timp de câteva luni, ne onorează și, în același timp, ne validează munca din ultimii patru ani. shiftin se diferențiază de alți competitori internaționali prin librăria sa vastă de reguli pe care o pune la dispoziția managerilor, dar și prin democratizarea activității de planificare a turelor de lucru, într-un mod colaborativ și optim, ținand cont atât de preferințele angajaților cât și de obiectivele de business.

Din perspectiva angajaților, 90% dintre aceștia sunt satisfăcuți de programul de lucru generat de shiftin. Din perspectiva angajatorului, automatizarea procesului de planificare a turelor de lucru reduce cu până la 72% costurile cu acest proces și îi eliberează pe manageri de muncă repetitivă”, adaugă Product Managerul shiftin.

shiftin este o solutie Saas (Software as a Service), acest lucru asigurand scalabilitate deplină pentru orice afacere, indiferent de mărimea acesteia sau de industria din care face parte.

Continue Reading

#News

Raport Crosspoint: Anduranța pieței imobiliare românești, peste estimări  

Published

on

După un 2020 în care perspectiva asupra viitorului pieței imobiliare a fost afectată negativ de contextul crizei sanitare, al doilea an de pandemie ne-a permis să tragem niște concluzii mai bine informate. Fără a submina ramificațiile economice severe ale pandemiei de COVID-19, care se vor extinde pe termen mediu, unele segmente ale pieței imobiliare din România au beneficiat în mod surprinzător de contextul nou apărut, potrivit raportului anual al pieței imobiliare realizat de Crosspoint Real Estate.

Si anume: vânzările rezidențiale au atins cote record, piața industrială și logistică a avut un succes impresionant, consumatorii și-au reluat obiceiureile de consum odată cu atenuarea restricțiilor, reducând presiunea resimțită de segmentul de retail; chiar și piața de birouri – printre primele segmente impactate – a avut o revenire moderată.

În ceea ce privește criza geopolitică aparută brusc în luna februarie a acestui an, Ilinca Timofte, Head of Research al Crosspoint Real Estate, remarcă: “Reacțiile inițiale privind efectul pandemiei COVID-19 asupra pieței imobiliare au fost extrem de emoționale, însă după doi ani putem vedea nu numai că majoritatea previziunilor negative nu s-au materializat, ci și că unele sectoare au avut o evoluție surprinzătoare în timpul crizei medicale.  Am putea învața de aici, încercând să abordăm la rece actuala situatie geopolitică, să fim rezervați în previziunile pesimiste legate de efectul acesteia pe piața locală. Asta nu înseamnă, bineînțeles, să ignorăm contextul regional sau să ne așteptăm ca acesta să nu aibă nicio influență asupra pieței imobiliare românești. Momentan sunt, însă, factori de natură concretă mult mai importanți pentru piața locală: indiferent de criza de la nordul graniței, prețul energiei electrice și al carburanților este ridicat, lanțurile de aprovizionare și distribuție continuă să fie afectate, dobânzile vor crește substanțial pentru a tempera o inflație din ce în ce mai mare. În plus, în București, livrările de noi proiecte rezidențiale vor fi afectate în următorii ani de decizia autorităților locale de blocare a PUZ-urilor de sector, un aspect ce va influența atât evoluția prețurilor de noi unități, cât și dinamica pieței de terenuri și preturile acestora.”

În rândurile următoare, analistul Crosspoint Real Estate va evidenția câteva din momentele esențiale din evoluția pieței imobiliare din ultimul an și din primele trei luni ale anului 2022, precum și provocările și oportunitățile din perioada imediat următoare:

Investițiile instituționale în active rezidențiale își fac debutul pe piața românească

Activitatea investițională în 2021 a fost aproape de nivelurile înregistrate înainte de pandemie, la 909 milioane EUR, o creștere de 13% față de anul anterior. Chiar dacă segmentul de birouri rămâne în continuare prima preferință pentru investitori, acesta a avut o pondere semnificativ mai mică în totalul investițiilor -43% în 2021 față de 85,3% în 2020 și 62% în 2019. În schimb, activitatea investițională pe piața industrială a crescut, de la o pondere de 9% și 10,1% în volumul total de investiții în 2019, respectiv 2020, la o cotă de 31% în 2021. Un volum mai mare de investiții a fost înregistrat și pe piața de retail – 174 milioane EUR, comparativ cu doar 27,5 milioane EUR în 2020.

O serie de detalii în structura activității investiționale în 2021 indică o revenire a pieței. În primul rând, jucătorii autohtoni, a căror atitudine în 2020 a fost oarecum reticentă, au reînceput să-și manifeste interesul pentru activele românești. În al doilea rând, piețele regionale și secundare au reapărut pe radarul investitorilor.

În plus, în 2021 au fost observate două schimbări semnificative în peisajul investițional românesc: prima investiție instituțională într-un singur produs rezidențial, achiziția casei Braikoff, o clădire istorică situată în centrul orașului București, de către One United Properties, pentru 4,9 milioane EUR; datorită unui aflux de finanțări, instituțiile publice au intrat pe piața investițiilor imobiliare. Ambele tendințe vor continua și în următorii ani, condițiile de piață pentru evoluția lor fiind extrem de favorabilă. Putem observa deja, după trecerea primelor trei luni din 2022, că interesul instituțiilor publice în achiziționarea de active imobiliare continuă, odată cu vânzarea hotelului Onix din Cluj-Napoca către Universitatea Babeș-Bolyai, precum și intenția IGSU de a cumpăra o clădire de birouri pentru viitorul sediu.

Sentimentul de optimism din jurul pieței imobiliare a continuat și în primul trimestru al anului 2022. Volumul total al investițiilor a ajuns la 98,6 milioane EUR, un avans de 75% față de T1 2021. În timp ce entuziasmul de la începutul anului a fost atenuat de criza geopolitică bruscă, tranzacțiile ce se află momentan în curs de închidere și sentimentul general al pieței par să indice o activitate investițională susținută pentru restul anului.

Închirierile de spații de birouri aproape de nivelurile pre-pandemie, deși prezența la birouri este încă scăzută

Evoluția pieței de birouri din București în 2021 a fost caracterizată de un număr mare de livrări (peste 240.000 mp în 10 clădiri), care au condus la un stoc total de 3,59 M mp și de un volum total de închirieri de peste 300.000 mp, cu 53% mai mare decât cel înregistrat în 2020. Dezvoltatorii par să se îndepărteze de unele centre de birouri consacrate, cum ar fi Pipera și zona de nord a orașului. Noua zonă Centru-Vest, mult mai bine conectată, așteaptă majoritatea livrărilor în 2022. Aceasta zona a înregistrat, de altfel, și cea mai mare cerere în 2021, cu 24% în totalul volumului de închirieri. Centru-Vest continuă să se evidențieze ca un hub tehnologic al capitalei, 46% din companiile care s-au mutat în zonă anul trecut operând în domeniul IT&C. În același timp, farmecul istoric fără egal al centrului orașului a atras o serie de investitori în hoteluri și segmentul rezidențial în ultimii doi ani, iar dezvoltatorii de birouri le-au urmat exemplul.

Cererea a fost împărțită aproape în mod egal între noi închirieri, relocări și reînnoiri în 2021, extinderile reprezentând doar 2% din totalul activității de leasing. Pre-închirierile au reprezentat 14% din cererea totală. Deși pe piață au fost înregistrate unele subînchirieri, volumul acestora a fost semnificativ mai mic decât se anticipa la începutul pandemiei, în jur de 10.000 mp.

Sectorul IT&C și-a păstrat poziția de principal motor al cererii de spații de birouri, cu o pondere de 31% in total inchirieri. Companiile din sectoarele energetic și industrial și companiile private din domeniul sănătății au urmat IT&C in topul noilor chiriasi de spatii de birouri în 2021.

Volumul închirierilor de spații de birouri în primul trimestru din 2022 s-a menținut aproape la același nivel cu aceeași perioadă din anul precedent, la 64.863 mp. 62% sunt închirieri noi, urmate de reînnoiri, cu 21%. Cererea a venit, în principal, din sectoarele IT&C, servicii profesionale și retail/FMCG.

Patru noi proiecte de birouri însumând 72.000 mp GLA au fost livrate în T1 2022 în București: Tandem, situat în centrul orașului, @Expo Faza I în Expoziției, Sema Oslo si Sema Berlin în centru-vest. Alți 63.000 mp urmează să fie livrați până la sfârșitul anului.

Deși volumul inchirierilor a fost pe un trend ascendent în 2021, rata de neocupare în București este încă la un nivel ridicat, ajungând la 12% la sfârșitul lui 2021. Aceasta poate scădea în 2022, cu condiția ca cererea de spații de birouri să crească. Cu toate acestea, pe lângă rata mare de neocupare, ar trebui luată în considerare si prezența la locul de muncă. Multe companii au adoptat un mod hibrid de lucru în 2021, prin urmare, prezența la birou a rămas scăzută, iar o politică de prezență flexibilă prelungită ar putea duce la rate mai mari de neocupare în viitor. Conform Google Mobility Report, prezența în birouri în București a fost cu 38% mai scăzută, în medie, în 2021 față de perioada premergătoare pandemiei de COVID-19.

Cererea de spații industriale se ponderează post-pandemie

Stocul industrial al României a atins 5,8 milioane mp la sfârșitul anului 2021. Peste 600.000 mp de spațiu industrial nou au fost livrați în 2021, din care 60% în București. Evoluția constantă a pieței din 2015 a fost accelerată în contextul creat de pandemia COVID-19. Cei mai mari jucători de pe piață au profitat din plin de oportunitățile create în noile circumstanțe, adoptând o strategie asiduă de expansiune care a inclus atât livrări record, cât și achiziția de proprietăți existente. Direcția în care pare să se îndrepte, în prezent, piața industrială din România este spre un stoc mai mare și în continuă creștere, dar cu mai puțini proprietari majori de facilitati industriale.

Închirierile de spatii industriale au însumat 635.000 mp în 2021, o scădere anuală de 14%, dar cu 39% mai mare decât nivelul închirierilor înregistrate înainte de pandemie. Bucureștiul rămâne cea mai dinamică subpiață industrială, cu o cotă de 65% în totalul activității de leasing. Direct proporțional cu stocul existent, zonele de Vest și Nord-Vest ale țării au înregistrat a doua cea mai mare cerere în 2021.

Depozitarea, distribuția și logistica au fost principalele activități ale noilor ocupanți de spații industriale din România în 2021, unitățile de producție reprezentând doar 10% din cerere. După cum era de așteptat, întreruperea lanțurilor de aprovizionare a fost mai evidentă în 2021 decât în ​​anul precedent. A fost un obstacol care a creat o undă de șoc în întreaga economie și a declanșat o creștere a prețurilor. Acest lucru a evidențiat și mai mult nevoia de facilități de producție la nivel local, precum și de lanțuri de aprovizionare mai scurte.

Cu 173.000 mp închiriați în primul trimestru din 2022, piața industrială din România continuă să avanseze, deși într-un ritm mai lent față de același trimestru din 2021, când au fost închiriați peste 223.000 mp de spații industriale. Este de așteptat ca dezvoltarea pieței să urmeze aceeași tendință stabilită în ultimii doi ani, cererea egalând livrările și menținând rate scăzute de neocupare, de 6% în București și 6,5% la nivel național.

Vânzări și preturi record în rezidențial

Evoluția neprevăzută a pieței rezidențiale în primul an al pandemiei s-a extins pe tot parcursul anului 2021, primele 9 luni ale anului constând chiar într-o cerere mai ridicată decât cea din ​​2020. Cu toate acestea, în ultimul trimestru al anului, vânzările au fost afectate negativ de creșterea vertiginoasă a ratei inflației, precum și de reintroducerea unor măsuri restrictive rezultate din creșterea numărului de cazuri de COVID-19. În plus, deprecierea monedei naționale față de euro (de la 4,8371 RON/EUR în 2020 la 4,9204 în 2021) și creșterea ratelor dobânzilor au pus și mai multă presiune atât asupra dezvoltatorilor, cât și asupra clienților.

Principala problemă a pieței rezidențiale în 2021 a fost, însă, creșterea fulgerătoare a costului materialelor de construcție, de până la 40% față de 2020. Combinată cu prețurile mai mari la energie și înăsprirea condițiilor de creditare, acest lucru a dus la o creștere abruptă a prețurilor locuințelor. În București, comparativ cu decembrie 2020, prețul mediu/mp era cu 17% mai mare la sfârșitul anului 2021. Prețul mediu pentru unitățile noi în 2021 a ajuns la 1.729 €/mp, în timp ce unitățile vechi au costat în medie 1.567 €/mp. În timp ce atât numărul de locuințe noi livrate, cât și numărul autorizațiilor de construire eliberate anul trecut au fost mai mari decât în ​​anii precedenți, presiunea creșterii costurilor de construcție, precum și amânarea planurilor urbanistice a devenit tangibilă, aspect care va fi din ce în ce mai vizibil începând cu sfârșitul acestui an.

Vânzările de unități rezidențiale au atins un nou maxim în 2021, urmând tendința din 2020. La nivel național, vânzările au crescut cu 56% față de anul trecut, în timp ce în București și Ilfov s-a înregistrat o creștere de 41% a vânzărilor. Cererea s-a temperat vizibil în octombrie-noiembrie, afectată de creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor, împreună cu repunerea în aplicare a măsurilor restrictive.

Primele trei luni din 2022 au înregistrat, totuși, o creștere de 20% a vânzărilor față de aceeași perioadă din 2021. Schimbarea bruscă a peisajului geopolitic din luna februarie a marcat o pauză în apetitul cumpărătorilor de locuințe, deși interesul acestora pare să fi revenit parțial în prezent. Următoarea perioadă va testa rezistența pieței rezidențiale bucureștene față de o serie de provocări, precum costurile tot mai mari ale materialelor de construcție, dobânzile ridicate, deprecierea leului față de euro, amânările planurilor de urbanism. În timp ce prețurile sunt de așteptat să treacă printr-o creștere inevitabilă în 2022, este puțin probabil ca piața să poată susține o rată de creștere similară cu 2021.

Disponibilitatea redusă de terenuri va aduce creșteri de prețuri și anul acesta

Ultimul an a marcat o nouă creștere a prețurilor terenurilor la nivel național și mai ales în capitala. Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât media UE, ceea ce susține o cerere constantă din partea dezvoltatorilor de birouri, proiecte rezidențiale sau logistice. Această creștere uniformă, împreună cu disponibilitatea în scădere a terenurilor din centrul orașului potrivite pentru dezvoltări la scară medie și mare, au creat o piață a terenurilor foarte dinamică.

Numărul tranzacțiilor cu terenuri în București și Ilfov a fost în 2021 cu 12% mai mic decât anul precedent, însă cele mai mari tranzacții au însumat peste 350 de milioane de euro. Dezvoltările rezidențiale au fost principala destinație a terenurilor achiziționate în București în 2021, cu o cotă de 68% în totalul investițiilor.

Din cauza deficitului tot mai mare de terenuri din interiorul orașului, dezvoltarea localităților din împrejurimile Bucureștiului a continuat și în 2021. Zonele metropolitane ale principalelor orașe propice dezvoltării de proiecte rezidențiale sunt din ce în ce mai solicitate.

2022 va fi un an în care inflația va fi un factor prezent în mintea tuturor, situație care se așteaptă să ducă la o creștere cu 10-15% a prețurilor terenurilor. Pe lângă aceasta, o tendință care se poate observa mai mult în România în anii următori este faptul că piața rezidențială continuă să atragă în fiecare an mai mulți investitori instituționali. Investițiile instituționale în produse rezidențiale în întreaga UE au atins o cotă de 30% în activitatea totală de investiții în 2021, iar piața locală dă semne că este suficient de matură pentru ca segmentul rezidențial să treacă în următoarea etapă de dezvoltare. Acest aspect va duce la o activitate continuă pe piaţa terenurilor, lucru susținut de faptul că în primul trimestru din acest an vânzările de terenuri în București au înregistrat o creștere de 19% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Despre Crosspoint Real Estate

Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,15 mld GBP generate în 2021.

Continue Reading

#News

GreenGroup obține cea mai mare finanțare verde din sectorul reciclării

Published

on

Abris Capital Partners („Abris”), investitorul de top de private equity din Europa Centrală, a sprijinit GreenGroup, cel mai mare grup integrat de reciclare din Europa Centrală, cu obținerea de fonduri în valoare de 127 de milioane de euro, pentru a-și accelera creșterea și pentru a susține cererea tot mai mare din regiune pentru produse reciclabile și sustenabile.

Finanțarea va permite GreenGroup să valorifice dezvoltarea de succes obținută deja de la intrarea Abris în companie și să-și accelereze planurile de extindere a operațiunilor sale în întreaga regiune, dezvoltând soluții unice pentru a recicla materialele aruncate anterior și pentru a intra pe noi segmente. Fondurile obținute vor permite grupului să își cvadrupleze capacitatea de rPET până la 28.000 de tone și aproape să își dubleze capacitățile de reciclare a sticlei și a DEEE, pentru a ajunge la 150.000 de tone și, respectiv, 73.000 de tone. În plus, GreenGroup se va extinde în domeniul reciclării motoarelor electrice și al producției de combustibil derivat din deșeuri, investind, de asemenea, în diverse programe ESG, inclusiv în mai multe proiecte fotovoltaice.

Finanțarea a fost obținută printr-un sindicat de bănci, dintre care UniCredit Bank și Raiffeisen Bank au acționat în calitate de Coordonator, Bookrunner și Aranjor Principal Mandatat, iar Banca Comercială Română, ING Bank și OTP Bank România, în calitate de Aranjor Principal Mandatat. Coordonatorii de sustenabilitate pentru această tranzacție au fost ING Bank și Raiffeisen Bank, în timp ce Banca Comercială Română a fost Agent de Facilitate si Garanții. Această sindicalizare subliniază încrederea partenerilor GreenGroup și sprijinul lor ferm acordat grupului și tranziției acestuia către economia circulară.

Adrian Stănculescu, Partener și Head of Abris Romania, a comentat:

„Această finanțare reprezintă o etapă importantă pentru GreenGroup și susține un program amplu de investiții, care va fi implementat în următorii patru ani, ca parte a strategiei grupului de a deveni liderul regional în domeniul economiei circulare. Împreună cu GreenGroup, am dezvoltat o strategie proactivă pentru a valorifica impulsul considerabil al afacerii, stimulat de obiectivele de sustenabilitate stabilite la nivel global de guverne și corporații. Intenționăm să propulsăm și mai mult această companie ambițioasă în regiune și vom continua să investim în toate diviziile sale, diversificând oferta de produse și dezvoltând noi capacități de procesare.”

Abris a investit pentru prima dată în GreenGroup în 2016, achiziționând participația majoritară a grupului integrat de reciclare. De atunci, afacerea s-a extins rapid, iar în prezent are capacitatea de a procesa 280.000 de tone de deșeuri pe an, inclusiv PET, echipamente electronice, lămpi, baterii și sticlă, în 10 unități de producție din România, Slovacia și Lituania.

Pe lângă creșterea sa organică, GreenGroup a urmărit o strategie ambițioasă de fuziuni și achiziții în toate diviziile sale din Europa Centrală. La sfârșitul anului 2019, grupul s-a extins în Slovacia și Lituania, unde gestionează două fabrici moderne de reciclare PET, iar în 2020 Abris a achiziționat o participație de 100% în Eltex Recycling, unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul managementului deșeurilor industriale din România, permițând GreenGroup să facă încă un pas spre un model de economie circulară.

În plus, GreenGroup a devenit de curând prima companie din Europa care a obținut certificarea Gold Standard la nivel internațional pentru reducerea emisiilor de CO2 în urma reciclării PET, oferindu-le companiilor și persoanelor fizice posibilitatea de a-și compensa amprenta de carbon.

Constantin Damov, CEO al GreenGroup, a comentat:

„Acesta este un pas important pentru stimularea economiei circulare în regiune, deoarece acum suntem pregătiți să ne consolidăm modelul de succes pe noi piețe. Finanțarea sustenabilă este cheia accelerării circularității și suntem recunoscători partenerilor noștri financiari pentru angajamentul lor de a juca un rol activ în ceea ce privește sustenabilitatea în regiune.”

Continue Reading

Trending