Connect with us

Uncategorized

Braiconf vrea să angajeze peste 150 de persoane în producție

Published

on

Compania Braiconf anunță că în perioadă următoare intenționează să angajeze peste 150 de persoane în producție, pentru mărirea capacității de producție a fabricii de la Brăila. Pentru noile posturi disponibile, compania caută personal calificat pentru mașinile de cusut, dar și pentru alte funcții implicate în procesul de producție. În prezent, fabrica Braiconf de la Brăila asigură o producție zilnică de 4.000 de produse vestimentare distincte.

„Anul trecut industria confecțiilor a suferit foarte mult, iar pandemia a accentuat problemele cu care sectorul se confrunta de câțiva ani. Multe fabrici din țară și-au restrâns activitatea sau au închis definitiv. Și pentru Braiconf 2020 a fost un an plin de provocări, în care compania a raportat o scădere a producției sub 50% față de 2019. Cu toate acestea, am luat decizii importante de business, de schimbare radicală a strategiei de retail și de așezare a mărcii pe o direcție mult mai potrivită cu ce reprezintă cămașa Braiconf. Totodată, resursa umană a fost și este foarte importantă pentru noi. Căutăm acum peste 150 de persoane pe care să le angajăm în fabrica din Brăila pentru noile cerințe de producție. Căutăm în special personal calificat pentru mașinile de cusut, pentru a putea crește capacitatea de producție”, spune Dan Săvescu, First Executive Officer Braiconf.

Înființată în 1950, Braiconf pornea la drum cu un număr de 280 de angajați, ajungând la 3.600 în anul 1977. Privatizată în 1990, compania a continuat să se dezvolte, introducând linii noi de produs, cum ar fi cămășile de damă. De-a lungul timpului, s-au realizat nenumărate investiții în inovație, prin achiziționarea de echipamente și mașini noi dedicate îmbunătățirii calității, răspunzând astfel celor mai mari exigențe. Politica de desfacere a vizat de-a lungul timpului și extinderea pe piețele din afara României, astfel încât produsele fabricii românești au ajuns și la clienți din Italia, Franța, Suedia, Rusia, Norvegia. În 2016 este lansat serviciul de croitorie made to measure. Sinonim cu cămașa de elită, numele Braiconf se leagă și de producția de cămăși pentru branduri internaționale, produse de-a lungul anilor în fabrica de la Brăila, cu execuţie impecabilă şi ţesături de cea mai bună calitate.

Compania Braiconf SA este listată la Bursa de Valori București, sub simbolul BRCR.

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Uncategorized

Raport EY: O rețea rezilientă susținută de soluții digitale va sprijini o tranziție de succes spre eMobilitate

Published

on

Adoptarea eMobilității nu este doar un fenomen economic sau ecologic, ci și unul psihologic, care depinde de acceptarea la scară largă de către clienți. Ritmul actual de adoptare a vehiculelor electrice este rapid, unul din cinci autovehicule vândute în Europa în 2021 fiind electric. Cu toate acestea, accelerarea acestui ritm depinde de asigurarea unei experiențe de consum optimizate prin intermediul unei infrastructuri de alimentare solide, care să permită tuturor o încărcare rapidă și eficientă.

Un nou raport realizat de EY și de asociația industriei europene de energie, Eurelectric, intitulat „Pot companiile de utilități să transforme vehiculele electrice în resurse de valoare pentru rețele?”, analizează creșterea masivă anticipată a numărului de vehicule electrice, de la aproximativ 5 milioane de autoturisme, vehicule comerciale ușoare și vehicule grele în prezent, la 130 de milioane de vehicule până în 2035, precum și impactul acesteia asupra rețelei. Raportul constată că operatorii sistemelor de distribuție (OSD) joacă un rol de o importanță critică în succesul eMobilității și al infrastructurii de alimentare necesară sprijinirii acesteia.

Raportul se bazează pe date puse la dispoziție de Eurelectric și de membrii asociației și cuprinde informații obținute în urma discuțiilor cu lideri din domeniile care formează întregul ecosistem al eMobilității, printre care industria auto, utilități, administrarea flotelor, planificare urbană și infrastructură de alimentare.

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România: „130 de milioane de vehicule electrice sunt aşteptate în Europa până în 2035, susţinute de aproximativ 65 de milioane de puncte de încărcare. Creșterile rapide și imprevizibile ale cererii de încărcare pot cauza probleme rețelelor electrice, cum ar fi fluctuațiile de tensiune și chiar întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Operatorii de distribuţie locali au mai multe soluții disponibile pentru a transforma aceste costuri suplimentare într-o investiţie cu potenţial de finanțare prin programele UE.”

De la o vulnerabilitate, la o resursă de valoare pentru rețele

Apariția preconizată pe piață a 130 de milioane de vehicule electrice reprezintă o provocare enormă pentru rețelele electrice ale Europei. Potrivit calculelor realizate în cadrul raportului, creșterea anticipată a numărului de vehicule electrice va face necesară instalarea a cel puțin 65 de milioane de puncte de încărcare, dintre care 9 milioane publice, față de cele 374.000 de stații existente în prezent. Și cererea de electricitate pentru alimentare este așteptată să se majoreze cu 30% pe an, ceea ce înseamnă o creștere de 200 TWh până în 2030. Cu toate acestea, potrivit raportului, un eventual efect destabilizator nu ar urma să fie provocat de creșterea cererii, ci mai degrabă de faptul că mii sau chiar milioane de vehicule electrice vor fi alimentate simultan.

Analiza EY relevă că rețelele, care sunt deja extrem de solicitate în numeroase zone, s-ar putea transforma în puncte de blocaj, dacă perioadele de vârf pentru alimentarea vehiculelor electrice ar coincide cu intervalele de solicitare maximă în general. Potrivit unei analize a celor șase cele mai comune scenarii de utilizare în materie de alimentare a vehiculelor electrice (rezidențial rural, rezidențial urban, la locul de muncă, autobaze, în timpul nopții și pe autostrăzi), majorarea sarcinii maxime va fi între 21% și 90%. Din acest motiv, o abordare de tipul „instalare și atât” în ceea ce privește punctele de încărcare riscă să exacerbeze congestionarea rețelelor deja suprasolicitate.

Raportul sugerează că alimentarea gestionată va fi un element crucial, care îi va ajuta pe operatorii sistemelor de distribuție (OSD) să transforme vulnerabilitatea reprezentată de alimentarea necontrolată a milioane de vehicule electrice într-o resursă de valoare. Instalarea de rețele inteligente va oferi operatorilor informații în timp real cu privire la rețelele pe care le exploatează, precum și posibilitatea de a analiza necesarul curent și viitor. Aceste date îi vor ajuta să stabilească dacă sunt necesare investiții în consolidarea rețelei sau soluții de flexibilitate pentru a susține alimentarea vehiculelor electrice. Totodată, înglobarea soluțiilor digitale le va permite OSD să controleze capacitatea disponibilă, momentul și durata alimentării și să faciliteze alimentarea vehiculelor electrice la ore la care energia din rețea este abundentă și ieftină, preîntâmpinând astfel prăbușirea rețelelor din cauza suprasolicitării.

Nevoia critică de a accelera substanțial instalarea de infrastructură de alimentare în concordanță cu adoptarea vehiculelor electrice va impune o colaborare la scară largă între autoritățile municipale, autoritățile naționale, urbaniști, operatorii punctelor de încărcare, furnizorii de servicii de eMobilitate, producătorii de autovehicule și operatorii sistemelor de distribuție. Prin această cooperare, sistemul de transport rutier conceput astăzi trebuie să îi deservească pe toți consumatorii pentru o perioadă lungă de timp în viitor.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

Continue Reading

Uncategorized

Rauno Kakko, COO Pehart Grup: „Pentru că în România nu mai există școli care să pregătească specialiști în industria hârtiei, trebuie să-i formăm noi”

Published

on

COO al Pehart Grup, Rauno Kakko s-a alăturat conducerii companiei românești în urmă cu trei ani și de-atunci „face naveta” între România și Danemarca, țara unde s-a stabilit, deși este originar din Finlanda. Este specializat în tehnologia și producția de hârtie la Universitatea Tehnologică din Helsinki și are un MBA în Finanțe. A venit în România pentru prima dată în 2017, la invitația Pehart, unde a și rămas, în calitate de consultant, pentru un an și jumătate, iar ulterior a devenit COO al companiei. Rolul său este „să implementeze cele mai bune practici în procesul de producție” și astfel să contribuie la transformarea Pehart într-unul dintre cei mai puternici jucători din branșă, la nivel european. Rauno Kakko mărturisește că îi place să lucreze împreună cu oamenii din echipa Pehart, deși în România are uneori de depășit provocări mai mari decât în țările occidentale unde a mai lucrat. Una dintre acestea este lipsa școlilor care să formeze angajații din industria hârtiei.

            Cel mai mare producător de produse de hârtie pentru uz casnic și industrial din România și unul dintre principalii producători de role de hârtie industriale din Europa de Sud-Est, compania românească Pehart Grup are de trei ani în echipa de conducere un finlandez. „Am vizitat pentru prima dată România în 2017, când am fost invitat de Pehart să analizez procesul de producție și să identific potențiale moduri de optimizare a acestuia. M-am alăturat echipei de conducere la începutul lui 2019, iar înainte de aceasta am fost pentru un an și jumătate consultant. Era însă dificil să execut schimbări în procesul de producție din această postură, așa că managementul companiei mi-a propus să mă alătur ca membru permanent la conducerea business-ului. Reședința o am încă în Danemarca, dar îmi petrec cea mai mare parte a timpului cu Pehart”, spune Rauno Kakko.

            Cu o experiență impresionantă în domeniu câștigată prin colaborarea cu companii multinaționale din Finlanda natală, Rusia, Danemarca sau Franța, COO-ul companiei Pehart mărturisește că interacțiunile cu oamenii constituie unul dintre cele mai prețioase aspecte ale traiectoriei sale profesionale, iar din acest punct de vedere, România nu face excepție: „Îmi place să lucrez cu oamenii din echipa Pehart”, spune Rauno Kakko. „Sunt foarte dedicați muncii lor și își doresc să învețe constant, să se perfecționeze. Simt că informațiile pe care le ofer sunt realmente asimilate”, mai spune COO-ul companiei. Cu toate acestea, Rauno Kakko subliniază că experiența românească are anumite particularități și, în anumite privințe, este mult diferită de cea a țărilor occidentale unde a ajuns datorită profesiei sale. „Am lucrat preponderent în companii vestice, așa încât am fost răsfățat să am toate resursele la îndemână. În România am învățat să mă descurc uneori și cu resurse limite”, recunoaște COO-ul Pehart. Rauno Kakko observă că în industria românească serviciile operaționale nu funcționează întotdeauna la standardele ideale: „Drept urmare, trebuie să faci multe lucruri singur. Din acest motiv personalul nostru operativ și de mentenanță este forțat să gândească și să rezolve problemele cu resurse destul de limitate”.

            O altă provocare pe care a trebuit să o depășească COO-ul de origine finlandeză al Pehart a fost cea generată de lipsa școlilor care să pregătească specialiști în domeniul prelucrării celulozei și producerii hârtiei. „Nu e deloc ușor”, observă Rauno Kakko. „Este foarte dificil să găsești oameni cu experiență. Pentru că în România nu mai există școli care să pregătească specialiști în industria hârtiei, trebuie să-i formăm noi, să-i învățăm de la lucrurile de bază la cele mai bune practici din domeniu. Până la urmă, sunt foarte fericit că inginerii noștri din producție sunt foarte loiali companiei, așadar limităm problemele cu forța de muncă specializată”, mai spune Rauno Kakko. De altfel, compania la care este COO se implică activ în comunitate, derulând parteneriate pentru promovarea învăţământului profesional tehnic în judeţul Alba, de unde a pornit povestea Pehart, și fiind premiată pentru politica sa de angajator.  

Rauno Kakko mai precizează că la începutul colaborării cu Pehart rolul său a fost „să se gândească mai mult la viitorul companiei”, astfel încât poziția acesteia să se consolideze din ce în ce mai mult pe piața marilor jucători din domeniul hârtiei tissue. Utilizarea eficientă a materiilor prime și resurselor, chiar și a celor regenerabile și identificarea unor noi surse de energie și fibre alternative se numără printre politicile care vizează sustenabilitatea la Pehart. „Iar acestea sunt lucruri concrete, nu elemente de discurs public”, subliniază Rauno Kakko.

Compania Pehart produce anual 100.000 tone de hârtie tissue în cele două fabrici ale sale de la Sebeș, județul Alba și Dej, județul Cluj și are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 tone. 70% din întreaga cantitate de produse de uz casnic și industrial este vândută în România, iar compania asigură producția și pentru o mare parte dintre produsele marcă proprie ale lanțurilor de retail. Pehart Grup este prezent cu produse de uz casnic și industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei și deține brandurile Pufina, Alint și Altessa, dar produce și jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienții industriali și pentru consumul propriu.

Continue Reading

Uncategorized

Cine este Mihai Voicu, noul președinte al Asociației Berarii României

Published

on

Membrii Asociației Berarii României l-au ales în funcția de Președinte pe Mihai Voicu, Director General BERGENBIER SA, companie parte a grupului Molson Coors. Începând cu 1 ianuarie 2022, Mihai Voicu a preluat această poziție de la Paul Barnett, Președinte al URSUS Breweries, care a fost președintele în exercițiu începând cu 1 iunie 2021.

„Sunt onorat să preiau funcția de Președinte al Asociației Berarii României care revine Bergenbier pentru a șasea oară. Încep acest mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului berii și către promovarea unui consum responsabil. Aștept cu încredere să colaborez cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în economia locală și în viețile consumatorilor, în ciuda contextului dificil sanitar, social și economic care se anunță și în 2022”, a declarat Mihai Voicu, Președinte Berarii României.

Mihai Voicu este Director General la BERGENBIER SA din martie 2020. S-a alăturat grupului Molson Coors în urmă cu mai bine de 11 ani, deținând anterior pozițiile de General Manager la Kamenitza Brewery Bulgaria și Director de vânzări la BERGENBIER SA.

De 18 ani, Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.
Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar.

Continue Reading

Trending