Connect with us

Uncategorized

Marius Pirpiliu, Mazars Romania: Industria auto este afectată semnificativ de lipsa de componente electronice din cauza crizei COVID-19

Published

on

Auzim adesea despre schimbări majore în industria auto, fie că vorbim despre vehiculele electrice sau despre cele convenționale, despre ce tipuri de software vor fi încorporate în mașinile noastre sau despre cât de multă încredere vom avea în funcțiile de tip self-drive. În ultima vreme, pot fi observate astfel de schimbări în toată industria, însă ne va schimba oare acest lucru comportamentul legat de vehicule și mobilitate în următorii ani?

După ultimul an și jumătate, putem fi de acord că multe legi și reglementări au avut un impact major asupra schimbărilor legate de comportamentul consumatorului auto. Având posibilitatea de telemuncă, foarte multe persoane au descoperit plăcerea de a trăi departe de zonele urbane, iar potrivit numeroaselor studii în domeniu, se estimează că aproximativ 10% dintre orașele europene vor pierde în jur de un sfert din populația lor, care preferă să se mute în zonele rurale. Acest lucru va determina producătorii să construiască mașini confortabile, cererea din piață pentru acestea crescând pe zi ce trece.

Asistăm la o „trezire ecologică”. Consumatorii vor sustenabilitate… dacă își pot permite acest lucru

Din ce în ce mai multe guverne și din ce în ce mai mulți producători investesc în tehnologia pe bază de hidrogen, care a avansat foarte mult în ultimii ani. Acum putem observa multe mașini alimentate cu hidrogen fiind conduse din ce în ce mai des în diferite părți ale lumii. În ceea ce privește industria auto, avem diverse opțiuni disponibile, dar ceea ce este foarte clar este procesul de stimulare continuă a utilizării vehiculelor ecologice de către autoritățile locale și instituțiile de protecție a mediului. Industria auto este o sursă importantă de venit pentru români, însă criza locală din domeniul sănătății a paralizat domenii importante de activitate.

Consecințele climatice ale dezastrelor globale au afectat economia locală și au adus pierderi substanțiale în diverse industrii. În prezent, există o preocupare constantă pentru protecția mediului prin achiziționarea de vehicule electrice. Implicarea guvernului în facilitarea acestor achiziții se află în topul preferințelor consumatorilor.

Conceptul de sustenabilitate este deja răspândit la nivel global, toți producătorii de automobile încercând să aducă îmbunătățiri mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În România, avem doi mari jucători din domeniul auto, care fac deja pași importanți către un viitor sustenabil. Ford estimează că până la jumătatea anului 2026, gama sa de autoturisme din Europa va fi 100% pregătită pentru zero emisii, fiind reprezentată de vehicule electrice sau plug-in hybrid, acesta fiind un prim pas către un viitor complet electric până în 2030. În același timp, Dacia vine cu o actualizare importantă și lansează platforma „Kilometrul Bine”, care pune accent pe ideea de responsabilitate socială corporativă.”, a menționat Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.

Există un interes puternic pentru sustenabilitate în acest domeniu, însă costul unui vehicul electric este mai ridicat față de costul unei mașini convenționale, factor care influențează puternic deciziile consumatorilor.

Având în vedere contextul de mai sus, Guvernul României a venit în ajutorul consumatorilor prin implementarea unui program care îi ajută pe aceștia să achiziționeze mașini noi în schimbul celor vechi. În același timp, programul are ca scop reducerea emisiilor de gaze, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Numărul de înmatriculări de autoturisme noi în România a crescut cu 4,3% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, iar mașinile electrice, plug-in hybrid și full hybrid au ajuns la o cotă de piață de 12% în primele nouă luni ale acestui an, de 1,8 ori mai mare decât cea pe care au avut-o în aceeași perioadă a anului trecut (6,4%), indică datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Putem observa o creștere lentă, dar vizibilă a preferințelor consumatorilor români în ceea ce privește vehiculele electrice; acest lucru datorându-se și faptului că, în zilele noastre, tinerii sunt mai preocupați de schimbările climatice și se implică în diferite inițiative de conștientizare în jurul acestui subiect.

Studiile locale arată că una din opt mașini înmatriculate în primele trei luni ale anului 2021 este electrică. Mașinile care poluează foarte puțin sau deloc devin din ce în ce mai populare printre șoferii noștri. Statisticile arată faptul că mașinile electrice și full hybrid au avut o creștere de 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producătorii se așteaptă ca interesul românilor pentru mașinile care poluează foarte puțin sau deloc să își mențină tendința de creștere, odată cu deschiderea programelor Rabla pentru vehiculele electrice și hibride plug-in.

În acest moment, în România nu se produc vehicule electrice. Producătorul francez, Renault, a prezentat Dacia Spring, o mașină cu propulsie 100% electrică construită în China de Dongfeng-Nissan, deși Dacia este o marcă românească. Primul vehicul electric produs în România ar putea fi o furgonetă ușoară Ford, care va fi lansată în câțiva ani. Recent, Ford a produs prima mașină full hybrid din România – Puma.

Lipsa componentelor electronice cauzată de pandemia de COVID-19 se reflectă și în producția autohtonă

Criza globală a componentelor electronice se adâncește și în sectorul auto local, Dacia și Ford producând în septembrie 2021 numai jumătate din ceea ce ar fi produs într-o lună normală – cu puțin peste 29.000 de mașini, potrivit datelor ACAROM – fiind puternic influențată de fluxul de componente.

În prezent, industria auto este afectată semnificativ de lipsa de componente electronice din cauza crizei COVID-19. Întreruperea aprovizionării și întârzierile semnificative în livrarea de mașini noi au fost dăunătoare vânzărilor, iar lipsa de disponibilitate în showroom-uri îi obligă pe mulți consumatori să caute mașini second-hand sau pur și simplu să își amâne achiziția. În circumstanțe normale, consumatorii pot accepta să aștepte multe luni pentru un nou Maserati, însă acum se confruntă cu aceeași întârziere pentru modelele obișnuite.”, a menționat Marius Pirpiliu, Manager, Audit & Assurance.

În ciuda acestor dificultăți întâmpinate, considerăm că această industrie trebuie să fie mereu în continuă dezvoltare și reinventare. Pandemia de COVID-19 poate fi văzută și ca o oportunitate în industria auto. Necesitatea oamenilor de a călători individual și preocuparea acestora pentru mediu și schimbările climatice vor duce la schimbări majore, alături de achiziționarea vehiculelor electrice.

Stimulente noi, constrângeri noi: România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.

În prezent, intervențiile politice sunt un factor de schimbare mai important decât preferințele consumatorilor. Ministerul Mediului din România încurajează achiziția de vehicule electrice sau plug-in hybrid printr-o subvenție de 9.500 de euro pentru prima categorie și 4.200 de euro pentru cea de-a doua – acestea fiind cele mai mari subvenții din Uniunea Europeană pentru acest tip de program. Deși autoritățile încurajează achiziția de vehicule ecologice, inclusiv prin programe guvernamentale precum Rabla Plus, România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că 70% dintre toate stațiile de încărcare din Europa ar fi amplasate în Țările de Jos, Franța și Germania, ceea ce reprezintă „o adevărată performanță dacă ne gândim că acestea reprezintă numai 23% din suprafața totală a Uniunii Europene. Cele 30% dintre stații vor fi amplasate pe restul de 77% din teritoriul european“.

Cetățenii români trebuie să parcurgă în continuare 200 km sau mai mult pentru a găsi o stație de încărcare. Din acest punct de vedere, nu ne putem aștepta ca aceștia să fie dispuși să achiziționeze o mașină electrică. Pe baza unei analize realizate de Lektri.co, pe piața locală există 782 de puncte de încărcare publică pentru vehicule electrice, cele mai multe în județe cu putere economică mare, precum București-Ilfov, Timiș sau Cluj. Între august 2020 și aprilie 2021, numărul de stații publice de încărcare pentru vehicule electrice la nivel național a crescut cu 44%, de la 542 la 782.

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intenția guvernului român este ca în fiecare localitate din România să fie finanțată câte o stație de încărcare. Chiar dacă guvernul a făcut progrese în ceea ce privește subvenționarea vehiculelor electrice, este necesar să se adauge și o serie de beneficii legate de costuri, precum scutirea de taxe rutiere, reducerea taxelor de drum și a costurilor de parcare sau scutirea de TVA pentru vânzările de mașini, așa cum a acordat guvernul norvegian șoferilor de vehicule electrice.

Se pare că preocuparea larg răspândită a consumatorilor cu privire la problemele legate de mediu și de sustenabilitate a generat un număr mare de consumatori care ar prefera să se orienteze către modalități mai sustenabile de a călători, dar numai dacă costurile scad și confortul crește. „Pe măsură ce costurile acumulatorilor și ale altor componente cheie ale vehiculelor electrice vor scădea, consumatorii vor deveni din ce în ce mai interesați de tranziția către sustenabilitate.”, a menționat Richard Karmel, Managing Partner, Mazars UK.

Siguranța rutieră, protecția datelor și sustenabilitatea sunt printre așteptările europenilor atunci când vorbim de mașinile autonome

Industria auto este lider mondial în domeniul tehnologic și investitorul numărul unu în cercetare și dezvoltare din Europa. Conducerea autonomă transformă rolul automobilului. Nu numai că va spori siguranța și confortul, dar ne va oferi și mai mult timp liber, pe care înainte îl petreceam la volan.

Conceptul de vehicule autonome influențează foarte mult conceptul de orașe inteligente și infrastructură conectată și, prin urmare, poate ajuta la siguranța rutieră și poate asigura confortul participanților la traficul rutier.

Conform unui sondaj realizat cu sprijinul proiectului PAsCAL (acronim pentru “Enhance driver behavior and Public Acceptance of Connected and Autonomous vehicLes”), finanțat de UE, așteptările europenilor despre dezvoltarea industriei de mașini autonome au fost în mare parte pozitive în ceea ce privește sustenabilitatea și siguranța, dar negative atunci când vorbim de confidențialitate.

Peste 49% dintre respondenții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire a siguranței odată cu introducerea vehiculelor autonome, în timp ce 28% dintre respondenții din Franța, Germania și Regatul Unit consideră că aceasta va fi agravată. În ceea ce privește sustenabilitatea, 48-57% dintre participanții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire, în timp ce 22% la o înrăutățire a situației. Foarte puțini participanți din toate cele patru țări se așteaptă la o optimizare din perspectiva protecției confidențialității.

Potrivit autorităților române, există intenția de a construi un circuit pentru testarea vehiculelor autonome. România este o piață în care cel puțin 3 producători auto lucrează cu echipe românești la concepte de mașini autonome (Bosch la Cluj; Continental și Porsche la Timișoara).

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#BrandsTalk

Pehart lansează noi game de șervețele faciale de calitate premium, cu o investiție de 2 milioane de euro

Published

on

Pehart Grup, cel mai mare convertor de produse de hârtie pentru uz casnic și industrial din România, dar și din Europa de Sud-Est, a lansat în luna aprilie două noi game de șervețele faciale cu două și trei straturi pentru brandurile Pufina și Alint. Produse pe o linie total automatizată, de la primul la ultimul proces de producție, noile sortimente de șervețele faciale de la Pehart sunt de calitate premium. Cu o hârtie rezistentă și ultrafină, șervețelele faciale au rezistență crescută la umezeală, nu se degradează cu ușurință și sunt delicate cu pielea. Ambalajele au mărimi și forme diferite – de cub, dreptunghiulare etc. – sunt reciclabile și se adaptează perfect celor mai variate cerințe ale clienților. Investiția în noile game de șervețele faciale se ridică la 2 milioane de euro.

Pehart Grup anunță că vor fi produse aproximativ 6.000 de tone de șervețele faciale din noile game Pufina și Alint pe an. Aceste noi produse marca Pehart sunt destinate atât pieței românești, cât și exportului. De asemenea, compania va mai produce și produse marcă proprie pentru marile lanțuri de retail prezente în România. 

Creșterea calității și a competitivității produselor Pehart sunt obiective de top ale companiei și în acest an”, spune Rauno Kakko, COO-ul Pehart Grup. „Ne-am propus să diversificăm gama de produse destinate retail-ului, în timp ce rămânem la fel de focusați pe atingerea unui nivel calitativ premium. Investițiile în noile linii de producție cu tehnologii de ultimă oră, unele dintre ele fiind printre primele de acel gen din lume, ne vor ajuta să ne diferențiem pe piață prin particularitățile produselor noastre – hârtie rezistentă, cu grad înalt de finețe, ambalaje atractive și reciclabile. Totodată, creșterea calității și diversificarea ofertei vor ajuta și la consolidarea poziției companiei pe piața europeană. Prin toate produsele pe care le lansăm vrem să onorăm principiile de bază ale Pehart: credem în inovație și tehnologie, în responsabilitate față de comunitatea în mijlocul căreia ne aflăm și  avem respect față de natură”, mai spune  COO-ul Pehart Grup.

Compania Pehart produce anual 100.000 tone de hârtie tissue în cele două fabrici ale sale de la Sebeș și Dej și are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 tone. 70% din întreaga cantitate de produse de uz casnic și industrial este vândută în România, iar compania asigură producția și pentru o mare parte dintre produsele marcă proprie ale lanțurilor de retail. Pehart produce și jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienții industriali și pentru consumul propriu. Compania este prezentă cu produsele sale de uz casnic și industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei și deține mărcile Pufina, Alint și Altessa, dar produce și role jumbo, role mari de hârtie, pentru clienții industriali și pentru consum propriu.

Cu o tradiție de peste 185 de ani, Pehart Grup este unul dintre cei mai mari producători de hârtie din Europa de Sud-Est. Compania care a pornit ca o afacere antreprenorială este prezentă cu produsele sale de uz casnic și uz industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, Macedonia, Ucraina, Grecia, Cipru, Israel, Rep. Moldova, Germania).

Pufina, unul dintre cele mai populare branduri de hârtie tissue, Alint și Altessa fac parte din portofoliul Pehart. De asemenea, compania produce jumbo rolls, role uriașe de hârtie, folosite în procesul de converting în produse de hârtie pentru uz casnic și uz industrial.

Pehart Grup se definește prin evoluție continuă, eficientizare, respect față de resursele planetei și față de oamenii care îi construiesc povestea în fiecare zi. Își optimizează în permanență produsele și serviciile, prin crearea unui mediu sustenabil și echitabil pentru un viitor regenerabil. Respectul față de cele mai noi reglementări de mediu concretizat prin trasabilitatea resurselor, eficiența producției și a utilizării materialelor și mediul de lucru sigur, plăcut pentru echipă și parteneri sunt valori ale Pehart Grup, la fel ca și încurajarea inițiativei și spiritului antreprenorial în interiorul companiei. 

Abris Capital Partners este un fond independent de top de private equity, care se concentrează pe oportunități mid-market în țările din Europa Centrală. Fondat în 2007, Abris are ca strategie parteneriatul cu cele mai dinamice și de succes companii din Europa Centrală, care pot beneficia de un influx de capital și/sau expertiză managerială atât la nivel strategic, cât și operațional. Cu un capital de investiții de aproximativ 1.3 miliarde de euro, Abris a obținut suport financiar de la multe instituții de investiții de top la nivel global, inclusiv fonduri de pensii publice și corporative, instituții financiare, companii de asigurări și fonduri de tip endowment de la universități din SUA. Abris are un orizont de investiție pe termen lung și urmărește de obicei tranzacțiile în care poate obține un pachet majoritar sau total în investiție. Marja de investiție Abris pentru o tranzacție se situează între 30 și 75 milioane euro, cu posibilitatea unor sume mai mari, în funcție de caz. Abris operează în echipe regionale în Varșovia și București.

Continue Reading

Uncategorized

Raport EY: O rețea rezilientă susținută de soluții digitale va sprijini o tranziție de succes spre eMobilitate

Published

on

Adoptarea eMobilității nu este doar un fenomen economic sau ecologic, ci și unul psihologic, care depinde de acceptarea la scară largă de către clienți. Ritmul actual de adoptare a vehiculelor electrice este rapid, unul din cinci autovehicule vândute în Europa în 2021 fiind electric. Cu toate acestea, accelerarea acestui ritm depinde de asigurarea unei experiențe de consum optimizate prin intermediul unei infrastructuri de alimentare solide, care să permită tuturor o încărcare rapidă și eficientă.

Un nou raport realizat de EY și de asociația industriei europene de energie, Eurelectric, intitulat „Pot companiile de utilități să transforme vehiculele electrice în resurse de valoare pentru rețele?”, analizează creșterea masivă anticipată a numărului de vehicule electrice, de la aproximativ 5 milioane de autoturisme, vehicule comerciale ușoare și vehicule grele în prezent, la 130 de milioane de vehicule până în 2035, precum și impactul acesteia asupra rețelei. Raportul constată că operatorii sistemelor de distribuție (OSD) joacă un rol de o importanță critică în succesul eMobilității și al infrastructurii de alimentare necesară sprijinirii acesteia.

Raportul se bazează pe date puse la dispoziție de Eurelectric și de membrii asociației și cuprinde informații obținute în urma discuțiilor cu lideri din domeniile care formează întregul ecosistem al eMobilității, printre care industria auto, utilități, administrarea flotelor, planificare urbană și infrastructură de alimentare.

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România: „130 de milioane de vehicule electrice sunt aşteptate în Europa până în 2035, susţinute de aproximativ 65 de milioane de puncte de încărcare. Creșterile rapide și imprevizibile ale cererii de încărcare pot cauza probleme rețelelor electrice, cum ar fi fluctuațiile de tensiune și chiar întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Operatorii de distribuţie locali au mai multe soluții disponibile pentru a transforma aceste costuri suplimentare într-o investiţie cu potenţial de finanțare prin programele UE.”

De la o vulnerabilitate, la o resursă de valoare pentru rețele

Apariția preconizată pe piață a 130 de milioane de vehicule electrice reprezintă o provocare enormă pentru rețelele electrice ale Europei. Potrivit calculelor realizate în cadrul raportului, creșterea anticipată a numărului de vehicule electrice va face necesară instalarea a cel puțin 65 de milioane de puncte de încărcare, dintre care 9 milioane publice, față de cele 374.000 de stații existente în prezent. Și cererea de electricitate pentru alimentare este așteptată să se majoreze cu 30% pe an, ceea ce înseamnă o creștere de 200 TWh până în 2030. Cu toate acestea, potrivit raportului, un eventual efect destabilizator nu ar urma să fie provocat de creșterea cererii, ci mai degrabă de faptul că mii sau chiar milioane de vehicule electrice vor fi alimentate simultan.

Analiza EY relevă că rețelele, care sunt deja extrem de solicitate în numeroase zone, s-ar putea transforma în puncte de blocaj, dacă perioadele de vârf pentru alimentarea vehiculelor electrice ar coincide cu intervalele de solicitare maximă în general. Potrivit unei analize a celor șase cele mai comune scenarii de utilizare în materie de alimentare a vehiculelor electrice (rezidențial rural, rezidențial urban, la locul de muncă, autobaze, în timpul nopții și pe autostrăzi), majorarea sarcinii maxime va fi între 21% și 90%. Din acest motiv, o abordare de tipul „instalare și atât” în ceea ce privește punctele de încărcare riscă să exacerbeze congestionarea rețelelor deja suprasolicitate.

Raportul sugerează că alimentarea gestionată va fi un element crucial, care îi va ajuta pe operatorii sistemelor de distribuție (OSD) să transforme vulnerabilitatea reprezentată de alimentarea necontrolată a milioane de vehicule electrice într-o resursă de valoare. Instalarea de rețele inteligente va oferi operatorilor informații în timp real cu privire la rețelele pe care le exploatează, precum și posibilitatea de a analiza necesarul curent și viitor. Aceste date îi vor ajuta să stabilească dacă sunt necesare investiții în consolidarea rețelei sau soluții de flexibilitate pentru a susține alimentarea vehiculelor electrice. Totodată, înglobarea soluțiilor digitale le va permite OSD să controleze capacitatea disponibilă, momentul și durata alimentării și să faciliteze alimentarea vehiculelor electrice la ore la care energia din rețea este abundentă și ieftină, preîntâmpinând astfel prăbușirea rețelelor din cauza suprasolicitării.

Nevoia critică de a accelera substanțial instalarea de infrastructură de alimentare în concordanță cu adoptarea vehiculelor electrice va impune o colaborare la scară largă între autoritățile municipale, autoritățile naționale, urbaniști, operatorii punctelor de încărcare, furnizorii de servicii de eMobilitate, producătorii de autovehicule și operatorii sistemelor de distribuție. Prin această cooperare, sistemul de transport rutier conceput astăzi trebuie să îi deservească pe toți consumatorii pentru o perioadă lungă de timp în viitor.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

Continue Reading

Uncategorized

Rauno Kakko, COO Pehart Grup: „Pentru că în România nu mai există școli care să pregătească specialiști în industria hârtiei, trebuie să-i formăm noi”

Published

on

COO al Pehart Grup, Rauno Kakko s-a alăturat conducerii companiei românești în urmă cu trei ani și de-atunci „face naveta” între România și Danemarca, țara unde s-a stabilit, deși este originar din Finlanda. Este specializat în tehnologia și producția de hârtie la Universitatea Tehnologică din Helsinki și are un MBA în Finanțe. A venit în România pentru prima dată în 2017, la invitația Pehart, unde a și rămas, în calitate de consultant, pentru un an și jumătate, iar ulterior a devenit COO al companiei. Rolul său este „să implementeze cele mai bune practici în procesul de producție” și astfel să contribuie la transformarea Pehart într-unul dintre cei mai puternici jucători din branșă, la nivel european. Rauno Kakko mărturisește că îi place să lucreze împreună cu oamenii din echipa Pehart, deși în România are uneori de depășit provocări mai mari decât în țările occidentale unde a mai lucrat. Una dintre acestea este lipsa școlilor care să formeze angajații din industria hârtiei.

            Cel mai mare producător de produse de hârtie pentru uz casnic și industrial din România și unul dintre principalii producători de role de hârtie industriale din Europa de Sud-Est, compania românească Pehart Grup are de trei ani în echipa de conducere un finlandez. „Am vizitat pentru prima dată România în 2017, când am fost invitat de Pehart să analizez procesul de producție și să identific potențiale moduri de optimizare a acestuia. M-am alăturat echipei de conducere la începutul lui 2019, iar înainte de aceasta am fost pentru un an și jumătate consultant. Era însă dificil să execut schimbări în procesul de producție din această postură, așa că managementul companiei mi-a propus să mă alătur ca membru permanent la conducerea business-ului. Reședința o am încă în Danemarca, dar îmi petrec cea mai mare parte a timpului cu Pehart”, spune Rauno Kakko.

            Cu o experiență impresionantă în domeniu câștigată prin colaborarea cu companii multinaționale din Finlanda natală, Rusia, Danemarca sau Franța, COO-ul companiei Pehart mărturisește că interacțiunile cu oamenii constituie unul dintre cele mai prețioase aspecte ale traiectoriei sale profesionale, iar din acest punct de vedere, România nu face excepție: „Îmi place să lucrez cu oamenii din echipa Pehart”, spune Rauno Kakko. „Sunt foarte dedicați muncii lor și își doresc să învețe constant, să se perfecționeze. Simt că informațiile pe care le ofer sunt realmente asimilate”, mai spune COO-ul companiei. Cu toate acestea, Rauno Kakko subliniază că experiența românească are anumite particularități și, în anumite privințe, este mult diferită de cea a țărilor occidentale unde a ajuns datorită profesiei sale. „Am lucrat preponderent în companii vestice, așa încât am fost răsfățat să am toate resursele la îndemână. În România am învățat să mă descurc uneori și cu resurse limite”, recunoaște COO-ul Pehart. Rauno Kakko observă că în industria românească serviciile operaționale nu funcționează întotdeauna la standardele ideale: „Drept urmare, trebuie să faci multe lucruri singur. Din acest motiv personalul nostru operativ și de mentenanță este forțat să gândească și să rezolve problemele cu resurse destul de limitate”.

            O altă provocare pe care a trebuit să o depășească COO-ul de origine finlandeză al Pehart a fost cea generată de lipsa școlilor care să pregătească specialiști în domeniul prelucrării celulozei și producerii hârtiei. „Nu e deloc ușor”, observă Rauno Kakko. „Este foarte dificil să găsești oameni cu experiență. Pentru că în România nu mai există școli care să pregătească specialiști în industria hârtiei, trebuie să-i formăm noi, să-i învățăm de la lucrurile de bază la cele mai bune practici din domeniu. Până la urmă, sunt foarte fericit că inginerii noștri din producție sunt foarte loiali companiei, așadar limităm problemele cu forța de muncă specializată”, mai spune Rauno Kakko. De altfel, compania la care este COO se implică activ în comunitate, derulând parteneriate pentru promovarea învăţământului profesional tehnic în judeţul Alba, de unde a pornit povestea Pehart, și fiind premiată pentru politica sa de angajator.  

Rauno Kakko mai precizează că la începutul colaborării cu Pehart rolul său a fost „să se gândească mai mult la viitorul companiei”, astfel încât poziția acesteia să se consolideze din ce în ce mai mult pe piața marilor jucători din domeniul hârtiei tissue. Utilizarea eficientă a materiilor prime și resurselor, chiar și a celor regenerabile și identificarea unor noi surse de energie și fibre alternative se numără printre politicile care vizează sustenabilitatea la Pehart. „Iar acestea sunt lucruri concrete, nu elemente de discurs public”, subliniază Rauno Kakko.

Compania Pehart produce anual 100.000 tone de hârtie tissue în cele două fabrici ale sale de la Sebeș, județul Alba și Dej, județul Cluj și are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 tone. 70% din întreaga cantitate de produse de uz casnic și industrial este vândută în România, iar compania asigură producția și pentru o mare parte dintre produsele marcă proprie ale lanțurilor de retail. Pehart Grup este prezent cu produse de uz casnic și industrial în 18 țări din centrul, estul și sudul Europei și deține brandurile Pufina, Alint și Altessa, dar produce și jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienții industriali și pentru consumul propriu.

Continue Reading

Trending