Connect with us

Uncategorized

Marius Pirpiliu, Mazars Romania: Industria auto este afectată semnificativ de lipsa de componente electronice din cauza crizei COVID-19

Published

on

Auzim adesea despre schimbări majore în industria auto, fie că vorbim despre vehiculele electrice sau despre cele convenționale, despre ce tipuri de software vor fi încorporate în mașinile noastre sau despre cât de multă încredere vom avea în funcțiile de tip self-drive. În ultima vreme, pot fi observate astfel de schimbări în toată industria, însă ne va schimba oare acest lucru comportamentul legat de vehicule și mobilitate în următorii ani?

După ultimul an și jumătate, putem fi de acord că multe legi și reglementări au avut un impact major asupra schimbărilor legate de comportamentul consumatorului auto. Având posibilitatea de telemuncă, foarte multe persoane au descoperit plăcerea de a trăi departe de zonele urbane, iar potrivit numeroaselor studii în domeniu, se estimează că aproximativ 10% dintre orașele europene vor pierde în jur de un sfert din populația lor, care preferă să se mute în zonele rurale. Acest lucru va determina producătorii să construiască mașini confortabile, cererea din piață pentru acestea crescând pe zi ce trece.

Asistăm la o „trezire ecologică”. Consumatorii vor sustenabilitate… dacă își pot permite acest lucru

Din ce în ce mai multe guverne și din ce în ce mai mulți producători investesc în tehnologia pe bază de hidrogen, care a avansat foarte mult în ultimii ani. Acum putem observa multe mașini alimentate cu hidrogen fiind conduse din ce în ce mai des în diferite părți ale lumii. În ceea ce privește industria auto, avem diverse opțiuni disponibile, dar ceea ce este foarte clar este procesul de stimulare continuă a utilizării vehiculelor ecologice de către autoritățile locale și instituțiile de protecție a mediului. Industria auto este o sursă importantă de venit pentru români, însă criza locală din domeniul sănătății a paralizat domenii importante de activitate.

Consecințele climatice ale dezastrelor globale au afectat economia locală și au adus pierderi substanțiale în diverse industrii. În prezent, există o preocupare constantă pentru protecția mediului prin achiziționarea de vehicule electrice. Implicarea guvernului în facilitarea acestor achiziții se află în topul preferințelor consumatorilor.

Conceptul de sustenabilitate este deja răspândit la nivel global, toți producătorii de automobile încercând să aducă îmbunătățiri mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În România, avem doi mari jucători din domeniul auto, care fac deja pași importanți către un viitor sustenabil. Ford estimează că până la jumătatea anului 2026, gama sa de autoturisme din Europa va fi 100% pregătită pentru zero emisii, fiind reprezentată de vehicule electrice sau plug-in hybrid, acesta fiind un prim pas către un viitor complet electric până în 2030. În același timp, Dacia vine cu o actualizare importantă și lansează platforma „Kilometrul Bine”, care pune accent pe ideea de responsabilitate socială corporativă.”, a menționat Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.

Există un interes puternic pentru sustenabilitate în acest domeniu, însă costul unui vehicul electric este mai ridicat față de costul unei mașini convenționale, factor care influențează puternic deciziile consumatorilor.

Având în vedere contextul de mai sus, Guvernul României a venit în ajutorul consumatorilor prin implementarea unui program care îi ajută pe aceștia să achiziționeze mașini noi în schimbul celor vechi. În același timp, programul are ca scop reducerea emisiilor de gaze, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

Numărul de înmatriculări de autoturisme noi în România a crescut cu 4,3% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, iar mașinile electrice, plug-in hybrid și full hybrid au ajuns la o cotă de piață de 12% în primele nouă luni ale acestui an, de 1,8 ori mai mare decât cea pe care au avut-o în aceeași perioadă a anului trecut (6,4%), indică datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Putem observa o creștere lentă, dar vizibilă a preferințelor consumatorilor români în ceea ce privește vehiculele electrice; acest lucru datorându-se și faptului că, în zilele noastre, tinerii sunt mai preocupați de schimbările climatice și se implică în diferite inițiative de conștientizare în jurul acestui subiect.

Studiile locale arată că una din opt mașini înmatriculate în primele trei luni ale anului 2021 este electrică. Mașinile care poluează foarte puțin sau deloc devin din ce în ce mai populare printre șoferii noștri. Statisticile arată faptul că mașinile electrice și full hybrid au avut o creștere de 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producătorii se așteaptă ca interesul românilor pentru mașinile care poluează foarte puțin sau deloc să își mențină tendința de creștere, odată cu deschiderea programelor Rabla pentru vehiculele electrice și hibride plug-in.

În acest moment, în România nu se produc vehicule electrice. Producătorul francez, Renault, a prezentat Dacia Spring, o mașină cu propulsie 100% electrică construită în China de Dongfeng-Nissan, deși Dacia este o marcă românească. Primul vehicul electric produs în România ar putea fi o furgonetă ușoară Ford, care va fi lansată în câțiva ani. Recent, Ford a produs prima mașină full hybrid din România – Puma.

Lipsa componentelor electronice cauzată de pandemia de COVID-19 se reflectă și în producția autohtonă

Criza globală a componentelor electronice se adâncește și în sectorul auto local, Dacia și Ford producând în septembrie 2021 numai jumătate din ceea ce ar fi produs într-o lună normală – cu puțin peste 29.000 de mașini, potrivit datelor ACAROM – fiind puternic influențată de fluxul de componente.

În prezent, industria auto este afectată semnificativ de lipsa de componente electronice din cauza crizei COVID-19. Întreruperea aprovizionării și întârzierile semnificative în livrarea de mașini noi au fost dăunătoare vânzărilor, iar lipsa de disponibilitate în showroom-uri îi obligă pe mulți consumatori să caute mașini second-hand sau pur și simplu să își amâne achiziția. În circumstanțe normale, consumatorii pot accepta să aștepte multe luni pentru un nou Maserati, însă acum se confruntă cu aceeași întârziere pentru modelele obișnuite.”, a menționat Marius Pirpiliu, Manager, Audit & Assurance.

În ciuda acestor dificultăți întâmpinate, considerăm că această industrie trebuie să fie mereu în continuă dezvoltare și reinventare. Pandemia de COVID-19 poate fi văzută și ca o oportunitate în industria auto. Necesitatea oamenilor de a călători individual și preocuparea acestora pentru mediu și schimbările climatice vor duce la schimbări majore, alături de achiziționarea vehiculelor electrice.

Stimulente noi, constrângeri noi: România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.

În prezent, intervențiile politice sunt un factor de schimbare mai important decât preferințele consumatorilor. Ministerul Mediului din România încurajează achiziția de vehicule electrice sau plug-in hybrid printr-o subvenție de 9.500 de euro pentru prima categorie și 4.200 de euro pentru cea de-a doua – acestea fiind cele mai mari subvenții din Uniunea Europeană pentru acest tip de program. Deși autoritățile încurajează achiziția de vehicule ecologice, inclusiv prin programe guvernamentale precum Rabla Plus, România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că 70% dintre toate stațiile de încărcare din Europa ar fi amplasate în Țările de Jos, Franța și Germania, ceea ce reprezintă „o adevărată performanță dacă ne gândim că acestea reprezintă numai 23% din suprafața totală a Uniunii Europene. Cele 30% dintre stații vor fi amplasate pe restul de 77% din teritoriul european“.

Cetățenii români trebuie să parcurgă în continuare 200 km sau mai mult pentru a găsi o stație de încărcare. Din acest punct de vedere, nu ne putem aștepta ca aceștia să fie dispuși să achiziționeze o mașină electrică. Pe baza unei analize realizate de Lektri.co, pe piața locală există 782 de puncte de încărcare publică pentru vehicule electrice, cele mai multe în județe cu putere economică mare, precum București-Ilfov, Timiș sau Cluj. Între august 2020 și aprilie 2021, numărul de stații publice de încărcare pentru vehicule electrice la nivel național a crescut cu 44%, de la 542 la 782.

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intenția guvernului român este ca în fiecare localitate din România să fie finanțată câte o stație de încărcare. Chiar dacă guvernul a făcut progrese în ceea ce privește subvenționarea vehiculelor electrice, este necesar să se adauge și o serie de beneficii legate de costuri, precum scutirea de taxe rutiere, reducerea taxelor de drum și a costurilor de parcare sau scutirea de TVA pentru vânzările de mașini, așa cum a acordat guvernul norvegian șoferilor de vehicule electrice.

Se pare că preocuparea larg răspândită a consumatorilor cu privire la problemele legate de mediu și de sustenabilitate a generat un număr mare de consumatori care ar prefera să se orienteze către modalități mai sustenabile de a călători, dar numai dacă costurile scad și confortul crește. „Pe măsură ce costurile acumulatorilor și ale altor componente cheie ale vehiculelor electrice vor scădea, consumatorii vor deveni din ce în ce mai interesați de tranziția către sustenabilitate.”, a menționat Richard Karmel, Managing Partner, Mazars UK.

Siguranța rutieră, protecția datelor și sustenabilitatea sunt printre așteptările europenilor atunci când vorbim de mașinile autonome

Industria auto este lider mondial în domeniul tehnologic și investitorul numărul unu în cercetare și dezvoltare din Europa. Conducerea autonomă transformă rolul automobilului. Nu numai că va spori siguranța și confortul, dar ne va oferi și mai mult timp liber, pe care înainte îl petreceam la volan.

Conceptul de vehicule autonome influențează foarte mult conceptul de orașe inteligente și infrastructură conectată și, prin urmare, poate ajuta la siguranța rutieră și poate asigura confortul participanților la traficul rutier.

Conform unui sondaj realizat cu sprijinul proiectului PAsCAL (acronim pentru “Enhance driver behavior and Public Acceptance of Connected and Autonomous vehicLes”), finanțat de UE, așteptările europenilor despre dezvoltarea industriei de mașini autonome au fost în mare parte pozitive în ceea ce privește sustenabilitatea și siguranța, dar negative atunci când vorbim de confidențialitate.

Peste 49% dintre respondenții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire a siguranței odată cu introducerea vehiculelor autonome, în timp ce 28% dintre respondenții din Franța, Germania și Regatul Unit consideră că aceasta va fi agravată. În ceea ce privește sustenabilitatea, 48-57% dintre participanții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire, în timp ce 22% la o înrăutățire a situației. Foarte puțini participanți din toate cele patru țări se așteaptă la o optimizare din perspectiva protecției confidențialității.

Potrivit autorităților române, există intenția de a construi un circuit pentru testarea vehiculelor autonome. România este o piață în care cel puțin 3 producători auto lucrează cu echipe românești la concepte de mașini autonome (Bosch la Cluj; Continental și Porsche la Timișoara).

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Uncategorized

Nou record pe piața muncii: Numărul de joburi disponibile în primele 10 luni ale acestui an a depășit totalul locurilor de muncă scoase la bătaie pe întreg parcursul anului trecut

Published

on

Anul acesta a fost, cu siguranță, unul al revenirii pentru piața muncii, depășind orice fel de așteptări. Doar în primele 10 luni din 2021 au fost deschise peste 309.000 de joburi noi, cu aproximativ 10.000 mai multe decât cele disponibile pe întreg parcursul lui 2020, arată cea mai recentă analiză a eJobs. Totodată, se înregistrează o creștere de aproape 16% a numărului de joburi noi în perioada ianuarie-octombrie 2021 versus aceeași perioadă din 2020. Doar în luna octombrie 2021 au fost scoase la bătaie peste 37.000 de joburi noi, conform sursei citate.

Domeniile care au avut nevoie de cei mai mulți angajați luna trecută au fost Retail, Transport/Logistică, Prestări Servicii, IT/Telecom și Industria alimentară, fiecare dintre acestea deschizând peste 3.800 de poziții noi. O altă premieră a lunii octombrie o constituie faptul că primele trei orașe de provincie care au avut cele mai multe locuri de muncă disponibile, Cluj, Timișoara și Brașov, nu doar că au egalat și chiar depășit Bucureștiul, dar au avut împreună cu aproape 5.000 de joburi mai mult decât Capitala. Astfel, doar primele două, Cluj și Timișoara, au fost foarte aproape de a egala oferta de locuri de muncă din București.

O altă creștere semnificativă, datorată și condițiilor impuse de criza sanitară, se constată în luna octombrie pe joburile remote. Astfel, din totalul de locuri de muncă noi disponibile în octombrie pe eJobs.ro, 8,2% au fost remote, în creștere față de luna precedentă, când reprezentau 6,6%, mai arată datele eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

„Ne bucurăm să vedem că nu doar angajații își doresc să lucreze remote, dar și angajatorii au înțeles nevoia acestora de flexibilitate, dovadă fiind creșterea numărului de joburi remote din ultima perioadă. Asta arată și că nivelul de încredere în echipe a crescut în multe companii și, de asemenea, că programele de evaluare a angajaților au fost regândite. Totodată, peste 95% dintre joburile noi din octombrie sunt full time, ceea ce demontează încă o dată alte credințe vechi apropo de flexibilitate, așa cum am văzut pe tot parcursul pandemiei: munca remote și joburile full time nu se exclud, ba din contră, se completează foarte frumos”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cât privește nevoia de forță de muncă pentru joburile din afară, 15,5% din oferta lunii octombrie a acestui an a fost pentru străinătate, în creștere cu aproape 5 procente față de luna anterioară. Cele mai multe locuri de muncă din străinătate au fost scoase la bătaie de țări precum Germania, Anglia, Olanda, Irlanda și Franța, iar domeniile cu cea mai mare ofertă de joburi au fost Transport/Logistică, Construcții, Producție, Medicină și Prestări servicii. Totodată, interesul candidaților pentru joburile în afară rămâne la un minim istoric, doar 1,5% dintre aplicările aferente lunii octombrie fiind pentru poziții în străinătate.

„Ne așteptăm ca la final de an să se resimtă o ușoară încetinire a angajărilor, ca urmare a noilor restricții impuse, dar și din cauza Sărbătorilor, când o mare parte dintre angajați intră în concedii. Cu toate acestea, credem că vom încheia anul într-o notă pozitivă, având în vedere că deja am depășit numărul de joburi înregistrat pe întreg parcursul lui 2020”, explică Bogdan Badea.

În ceea ce privește numărul de aplicări, luna octombrie s-a încheiat cu peste 994.000 de aplicări.

În acest moment, peste 37.214 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe ejobs.ro.

Continue Reading

Uncategorized

Braiconf vrea să angajeze peste 150 de persoane în producție

Published

on

Compania Braiconf anunță că în perioadă următoare intenționează să angajeze peste 150 de persoane în producție, pentru mărirea capacității de producție a fabricii de la Brăila. Pentru noile posturi disponibile, compania caută personal calificat pentru mașinile de cusut, dar și pentru alte funcții implicate în procesul de producție. În prezent, fabrica Braiconf de la Brăila asigură o producție zilnică de 4.000 de produse vestimentare distincte.

„Anul trecut industria confecțiilor a suferit foarte mult, iar pandemia a accentuat problemele cu care sectorul se confrunta de câțiva ani. Multe fabrici din țară și-au restrâns activitatea sau au închis definitiv. Și pentru Braiconf 2020 a fost un an plin de provocări, în care compania a raportat o scădere a producției sub 50% față de 2019. Cu toate acestea, am luat decizii importante de business, de schimbare radicală a strategiei de retail și de așezare a mărcii pe o direcție mult mai potrivită cu ce reprezintă cămașa Braiconf. Totodată, resursa umană a fost și este foarte importantă pentru noi. Căutăm acum peste 150 de persoane pe care să le angajăm în fabrica din Brăila pentru noile cerințe de producție. Căutăm în special personal calificat pentru mașinile de cusut, pentru a putea crește capacitatea de producție”, spune Dan Săvescu, First Executive Officer Braiconf.

Înființată în 1950, Braiconf pornea la drum cu un număr de 280 de angajați, ajungând la 3.600 în anul 1977. Privatizată în 1990, compania a continuat să se dezvolte, introducând linii noi de produs, cum ar fi cămășile de damă. De-a lungul timpului, s-au realizat nenumărate investiții în inovație, prin achiziționarea de echipamente și mașini noi dedicate îmbunătățirii calității, răspunzând astfel celor mai mari exigențe. Politica de desfacere a vizat de-a lungul timpului și extinderea pe piețele din afara României, astfel încât produsele fabricii românești au ajuns și la clienți din Italia, Franța, Suedia, Rusia, Norvegia. În 2016 este lansat serviciul de croitorie made to measure. Sinonim cu cămașa de elită, numele Braiconf se leagă și de producția de cămăși pentru branduri internaționale, produse de-a lungul anilor în fabrica de la Brăila, cu execuţie impecabilă şi ţesături de cea mai bună calitate.

Compania Braiconf SA este listată la Bursa de Valori București, sub simbolul BRCR.

Continue Reading

Uncategorized

Impactul psihologic al pandemiei: 6 din 10 români din mediul urban doresc să evadeze din prezent

Published

on

Aproximativ 46% dintre românii din mediul urban susțin că simt că nu mai au control asupra lucrurilor din jur, relevă cel mai recent studiu cantitativ iSense Solutions.

Când vorbim despre efectele pandemiei la 1 an și jumătate de la începutul acesteia, observăm că impactul psihologic este unul extrem de puternic și că a schimbat radical percepțiile de dinainte. Întrebați ce simt în prezent, 61% dintre românii din mediul urban declară că vor să evadeze din prezent. Pandemia generează frustrare și anxietate, iar sentimentul de suprasaturare a atins cote foarte mari. Oamenii susțin că simt furie și neputință, neîncredere, anxietate legată de educația și viitorul copiilor, epuizare psihică manifestată prin neliniște, atât în ceea ce privește viața personală, cât și cea profesională.

În aceleași timp, este extrem de prezentă nevoia de relaxare, 82% dintre românii din mediul urban declarând că au nevoie de relaxare, parinții resimțind și mai mult acest lucru (90%). De asemenea, nevoia de a se distra mai mult este prezentă la 54% dintre românii din mediul urban, semnificativ mai mult în rândul tinerilor, a bărbaților (59%) și a persoanelor cu copii (61%).

Totodată, la nivel relațional, putem observa o accentuare a sentimentului de singurătate în prezent. 63% dintre românii din mediul urban spun că nu mai sunt la fel de conectați cu familia și prietenii la fel ca în trecut și 41% se simt mai singuri. Persoanele care nu sunt într-o relație, se simt într-o măsură semnificativ mai mare mai singure în timpul pandemiei (61%). Gândindu-se la viitor, 37% consideră că vor rămâne în continuare mai deconectați de familie și prieteni și 24% se vor simți în continuare singuri.

Chiar dacă traversăm o perioadă dificilă, cu o încărcătură emoțională puternică și care ne impactează la nivel psihologic, un efect interesant pe termen lung, este creșterea încrederii în propriile puteri. Astfel, 74% dintre românii din mediul urban estimează că, datorită greutăților prin care trec în prezent, pe viitor vor avea mai multă încredere în propria persoană.

Un efect pozitiv al acestei perioade este creșterea interesului pentru creativitate și practicarea hobby-urilor, cei mai mulți simțind că astfel au parte de momente de relaxare și de conectare cu ei înșiși, fie că vorbim despre regăsirea spațiului personal sau micile plăceri cum ar fi ascultatul de muzică, pictură sau orice alte activități care dau sentimentul de evadare din rutină.

De asemenea un alt mod de reconectare cu sinele și relaxare este reprezentat de proiectele de tip “do it yourself”, în care oamenii și-au descoperit sau redescoperit pasiuni cum ar fi grădinăritul, bricolajul sau îngrijrea mașinii.

Totodată, 55% dintre românii din mediul urban își doresc să se plimbe și mai mult în mijlocul naturii și 58% vor să călătorească mai mult.

Pandemia a avut efecte benefice în ceea ce privește empatia românilor, 7 din 10 românii din mediul urban afirmând că sunt mai dispuși să ofere ajutor și că se așteaptă ca pe viitor să aibă mai multă întelegere pentru ceilalți.

Datele au fost prezentate în exclusivitate în cadrul evenimentului Back to the Future din data de 30 septembrie 2021, în care specialiștii iSense Solutions au analizat teme precum: contextul macroeconomic actual și impactul asupra consumatorilor, psihologia consumatorului în timpul pandemiei, schimbările în ceea ce privește comportamentul de consum și unde au lansat 6 predicții despre cum se va schimba marketing-ul în viitor.

Metodologie:

Datele provin din două studii, un studiu cantitativ și un studiu calitativ. Studiu cantitativ a cuprins 503 de interviuri online și este reprezentativ pentru intervalul de varsta 18 – 65 de ani din mediul mediul urban. Studiu calitativ a fost realizat în Comunitatea online iSense Solutions Modern Consumers, care cuprinde 50 de respondenți activi, cu vârste cuprinse între 18 – 55 ani. Datele au fost culese în luna septembrie 2021.

Continue Reading

Trending