Connect with us

#News

Cărțile pentru copii, vedetele ediției a II-a a LibFest: 1 din 4 cărți vândute a fost pentru copii

Published

on

Peste 300.000 de români au trecut pragul virtual al LibFest – târg de carte și experiențe culturale, organizat de Libris.ro în perioada 24-27 noiembrie, participând în număr ridicat la lansările de carte și dialogurile culturale online și achiziționând cărți cu autograf. În total, ediția a doua a târgului virtual a atras cu 25% mai mulți vizitatori decât ediția precedentă, semn că evenimentele culturale sunt tot mai dorite și căutate de cititori. În cele 4 zile de târg fost vândute aproape 65.000 de volume, cu o medie de 5 cărți pe comandă. Din topul celor mai vânduți autori fac parte trei scriitori români: Dumitru Constantin Dulcan, Mihai Morar și Adina Moldoveanu, în timp ce Ioana Chicet-Macoveiciuc conduce în topul vânzărilor de cărți pentru copii. 

O treime din numărul de vizitatori ai târgului de carte LibFest, ediția a II-a, au fost cititori cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani, urmați îndeaproape de categoria cititorilor tineri – 25-34 de ani (20%). Cei mai mulți au achiziționat în cele 4 zile de târg cărți pentru copii (25%), beletristică (21%) și cărți de dezvoltare personală (10%). 

Cele mai multe comenzi au fost plasate din București, Cluj, Timiș, Brașov și Iași. Media comenzii a fost de 5 cărți, iar la nivelul întregului târg au fost vândute aproape 65.000 de cărți, cu 10% mai mult decât la prima ediție. 

Cea mai aglomerată zi din punct de vedere al comenzilor a fost miercuri, 24 noiembrie, iar peste 90% dintre comenzi au fost livrate în 24 de ore, oferind astfel cititorilor o experiență cât mai apropiată de cea de târg. Peste 15% dintre comenzi au fost ridicate din lockere, o nouă metodă de livrare rapidă, oferită de Libris începând cu finalul lunii octombrie. 

„Am pornit ideea acestui târg cu peste 150 de evenimente online, un maraton online de lansări, discuții și dezbateri pe marginea cărților momentului. Evenimentele offline de carte sunt în prezent înlocuite de cele virtuale, pentru că indiferent de mediul de desfășurare, este nevoie de interacțiune între cititori, autori și oamenii de cultură. Cititorii au fost activi și prezenți pe durata dialogurilor culturale, au comandat cărți cu autograf și au fost receptivi la recomandările specialiștilor Libris. Acest comportament se răsfrânge asupra tuturor categoriilor de vârstă și indiferent dacă cititorii sunt interesați de beletristică, dezvoltare personală, cărți de specialitate sau cărți pentru copii. Faptul că am putut oferi livrarea ultra-rapidă a cărților comandate, inclusiv prin opțiunea de livrare în peste 2200 lockere EasyBox la nivel național, ne-a apropiat și mai mult de atmosfera de târg de carte”, a precizat Laura Țeposu, CEO Libris.

Nevoia de a interacționa cu autorii cărților preferate reiese și din numărul mare de urmăritori ai lansărilor și dialogurilor pe baza cărților prezente în cadrul evenimentului. Evenimentele din cadrul târgului au adunat sute de mii de vizualizări. Printre cele mai așteptate astfel de momente de interacțiune s-au numărat dialogurile cu Dumitru Constantin Dulcan, Ioana Chicet-Macoveiciuc sau Gabriel Liiceanu. 

Online-ul permite interacțiunea cu un număr mai mare de cititori și aduce avantajul extraordinar al persistenței, în sensul că evenimentele rămân înregistrate și pot fi urmărite și după momentul transmiterii lor. La un târg de carte tradițional, cititorul trebuie să aleagă la care eveniment cultural participă fizic, având deci limitări temporale și de spațiu. Însă în online le poate urmări pe toate, ceea ce reprezintă o șansă extraordinară de a fi aproape de autori și oameni de cultură din toată lumea, adaugă Laura Țeposu. 

Iată cele mai vizualizate evenimente din ediția a II-a LibFest: 

Top 10 cele mai urmărite lansări de carte și dialoguri LibFest

  1. Dumitru Constantin Dulcan 
  2. Ioana Chicet-Macoveiciuc 
  3. Gabriel Liiceanu 
  4. Andreea Esca – dialog – 30 de ani Libris 
  5. Radu Paraschivescu 
  6. Gytha Lodge 
  7. Ioan Aurel Pop 
  8. Mark Honigsbaum 
  9. Mircea Cărtărescu 
  10. Suleika Jaouad în dialog cu Cătălin Striblea 
  11. Petronela Rotar 

Dorința cititorilor de interacțiune și amprenta pandemiei se poate observa și la nivelul titlurilor cele mai căutate. Astfel, printre cele mai vândute volume se numără Când corpul spune NU – Gabor Mate, Dieta minții – Adina Moldoveanu, Despre sensul vieții – Mihai Morar în dialog cu părintele Necula, Cele 5 limbaje ale iubirii – Gary Chapman sau Iernile sufletului – Katherine May. 

Top 10 cele mai vândute cărți 

       1.    Când corpul spune nu – Gabor Mate

  1. Dieta minții – Adina Moldoveanu
  2. Trenul spre Samarkand – Guzel Iahina
  3. Despre sensul vieții – Mihai Morar, Părintele Necula
  4. Băiatul cu pijamale în dungi – John Boyne
  5. Inteligența materiei. ediție aniversară – Dumitru Constantin Dulcan
  6. Cele cinci limbaje ale iubirii. Ed. 6 – Gary Chapman
  7. Privita din întuneric – Gytha Lodge
  8. Iernile sufletului – Katherine May
  9. Din cer au căzut trei mere – Narine Abgarian

Top 10 cei mai vânduți autori în cadrul LibFest 

1. Gabor Mate
2. Colleen Hoover
3. Guzel Iahina
4. Adina Moldoveanu
5. Joe Dispenza
6. J.K. Rowling
7. Mihai Morar, Părintele Necula
8. John Boyne
9. Dumitru Constantin Dulcan
10. Irvin D. Yalom

Un număr tot mai mare de părinți a participat la evenimentele din cadrul LibFest, de la lansări de carte și dialoguri despre educație și impactul cărților în viața copiilor până la achiziție, semn că tot mai mult părinți includ în cadourile de sărbători cărți. Astfel, dacă unul dintre cele mai urmărite evenimente online a fost dialogul pe tema rolului cărților în dezvoltarea și educarea copiilor dintre Ioana Chicet-Macoveiciuc, autor de carte și blogger de parenting, și Sever Gulea, medic psihiatru și blogger literar, la nivelul întregului eveniment , 25% dintre achizițiile de carte au fost pe acest segment. 

Top 10 cei mai vânduți autori pentru copii LibFest 

1. Ioana Chicet-Macoveiciuc

2. Sven Nordqvist
3. Jill Tomlinson
4. Matt Haig
5. Charles Dickens
6. Anna Dewdney
7. Cornelia Funke
8. Erin Hunter
9. Geronimo Stilton
10. Antoine De Saint-Exupery

Top 10 cele mai vândute cărți pentru copii 

1. Prima mea carte de Crăciun. Povești, colinde, podoabe și merinde

2. Micul prinț – Antoine de Saint-Exupery

3. Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi – Nikolai Nosov
4. Poveste De Crăciun – Charles Dickens
5. Bufnița care se temea de întuneric – Jill Tomlinson
6. Când Moș Crăciun a căzut din cer – Cornelia Funke
7. Singur pe lume – Hector Malot
8. Conni sărbătorește Crăciunul – Liane Schneider
9. Războiul care mi-a salvat viața – Kimberly Brubaker Bradley

10. Petrecerea de Crăciun a lui Pettson – Sven Nordqvist

Această a doua ediție a LibFest ne confirmă că experiențele cu și despre carte sunt esențiale atât pentru cititori, cât și pentru autori. Nevoia celor două lumi de a se intersecta prin dialog, autografe, dincolo de experiența lecturii în sine este evidentă, aduce entuziasm și conectează. Ne bucurăm să vedem că interesul pentru astfel de evenimente este tot mai mare și ne motivează ca, la următoarea ediție, să aducem în fața publicului tot mai mulți autori de top, consacrați și apreciați la nivel internațional și să oferim mai multe experiențe care să stârnească interesul pentru lectură, a mai spus Laura Țeposu. 

Top edituri, în funcție de numărul de vânzări: 

  1. Humanitas
  2. Litera
  3. Art
  4. Polirom
  5. Andreeas
  6. Nemira
  7. Rao
  8. Trei
  9. Aramis
  10. Gama

Două generații de librari, în dialog despre 30 de ani de carte 

Evenimentul s-a încheiat cu un dialog despre cei 30 de ani Libris și cele două generații de librari, timp în care peste 1,6 milioane de clienți au trecut pragul librăriei online și offline. Despre provocările acestor ani, și mai ales despre ce urmează, au discutat Andreea Esca cu Ana Oniță, co-fondator Libris, Virgil Oniță, co-fondator Libris, Laura Țeposu, CEO Libris, Rodica Totoianu, director comercial și Augusta Oniță, director achiziții, cei cu care a început întreaga poveste. 

La prima ediție LibFest, care a avut loc în luna martie 2021, peste 240.000 de români au trecut pragul virtual târgului. Aceștia au achiziționat 60.000 de volume, iar din topul celor mai vânduți autori au făcut parte trei scriitori români: Ioana Chicet-Macoveiciuc, Petronela Rotar și Dumitru Constantin Dulcan. 

Afacere 100% românească, Libris a intrat pe piața de carte în 1991, cu librăria Șt. O. Iosif din Brașov. În 2009, apare Libris.ro care, în 12 ani de existență în online, a devenit nume de referință pe segmentul de librării, livrând comenzi către 1,6 milioane de clienți din întreaga lume.

În toți acești ani, Libris și-a asumat activ un rol de susținător al lecturii și a derulat campanii numeroase în acest sens. Din 2019, Libris a demarat proiectul CarteTeca, prin care își propune ca în 5 ani să ajungă în peste 350 de unități de învățământ, cu donații de volume actuale, care să-i atragă pe copii și adolescenți către lectură. 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#News

Ce salarii se câștigă în Sport & Wellness

Published

on

Într-o perioadă în care, ca la orice final de an, mișcarea apare din nou pe lista de priorități a românilor, domeniul Sport & Wellness continuă să fie unul dintre cele mai afectate de pandemie. Acest lucru se datorează faptului că o parte dintre centre au fost închise ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie și, în plus, în toată această perioadă, sălile de sport au funcționat la capacitate redusă. Din aceste motive, o mare parte dintre companiile din acest domeniu au căutat să găsească soluții și și-au reinventat activitățile, arată cel mai recent raport eJobs. 

Deși media salariilor din Sport & Wellness este una scăzută comparativ cu alte domenii, angajații centrelor sportive reușesc să-și rotunjească veniturile de bază prin comisioanele pe care le primesc la aducerea de noi membri în comunitate. 

Astfel, peste 28% dintre angajații din acest sector câștigă sub 2.000 lei net pe lună. Totuși, aproape 15% dintre persoanele care lucrează în acest domeniu câștigă salarii medii nete cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 331.000 de salariați în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 37,7% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei lunar, în timp ce 14,4% au venituri lunare cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei, mai arată datele celei mai mari platforme de recrutare din România.

„Cele mai mari salarii din domeniu sunt câștigate de persoanele care ocupă poziții de conducere și de cele din departamentul financiar-contabil sau marketing. Ne așteptăm ca la începutul anului, când e vremea rezoluțiilor și numărul de abonamente la sală crește, să se vadă și o ușoară creștere pe numărul de joburi deschise în acest sector. Evident, totul e corelat și dependent de evoluția crizei sanitare și a restricțiilor impuse de aceasta. Pe platforma eJobs.ro, în acest moment, sunt disponibile peste 500 de joburi”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România.

Cel mai mare salariu introdus în Sport & Wellness este pentru poziția de Business Development Manager, 16.800 lei net, iar specialiștii din acest domeniu care sunt cei mai curioși să afle dacă salariul lor este aliniat cu media pieței muncii sunt cei care ocupă poziția de Antrenor Sportiv. 

Cele mari salarii medii nete din Sport & Wellness sunt pentru pozițiile:

  • Director Administrativ: 11.000 lei
  • Director Financiar: 10.500 lei 
  • Contabil-șef: 7.090 lei 
  • PR Manager: 6.500 lei
  • Director Tehnic: 6.300 lei

Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness:

  • Kinetoterapeut: 2.400 lei
  • Social media specialist: 2.200 lei 
  • Instructor fitness: 2.000 lei 
  • Recepționer: 2.000 lei 
  • Asistent nutriționist:  2.000 lei

Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din Sport & Wellness suntBucurești (3.000 lei net), Constanța (3.000 lei), Timișoara (2.700 lei), Cluj-Napoca (2.600 lei) și Oradea (2.530 lei), în timp ce, la pol opus, cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness se câștigă în Focșani (2.000 lei), Fălticeni (2.000 lei), Alba-Iulia (1.850 de lei), Botoșani (1.774 lei) și Zalău (1.500 lei). 

Continue Reading

#News

Studiu EY: Românii nu așteaptă campaniile de reduceri de sărbători pentru a face cumpărături

Published

on

Tensiunea ultimilor doi ani și dorința de revenire la normalitate par să se vadă în îndârjirea cu care o bună parte dintre români își propun să facă achiziții de sărbători, se arată în ultimul sondaj Future Consumer Index, realizat de EY România la începutul lunii decembrie 2021 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie.

Conform datelor obținute, peste o treime dintre respondenți declară că ar urma să aloce sume consistente cumpărăturilor festive din acest an, respectiv peste 1.500 lei. De asemenea, aproape 57% dintre respondenți au indicat că nu așteaptă campaniile de reduceri pentru a cumpăra cadouri pentru Crăciun sau Anul Nou. Campaniile de Black Friday, altădată de un succes răsunător în rândul cumpărătorilor români, par că încep să își reducă din importanță, mai arată studiul EY România.

Sezonul cumpărăturilor de sărbători de anul acesta are toate șansele să fie unul record, dacă ne uităm la sumele pe care consumatorii sunt dispuși să le cheltuiască pe cadouri. De altfel, răspunsurile primite la studiul nostru sunt foarte asemănătoare cu cele din studiul global al EY, care vorbește despre dorința consumatorilor europeni sau de peste tot din lume de a reveni la normalitate, despre nevoia de recuperare a timpului pierdut, de a avea sărbătorile ca înainte de pandemie”, spune Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România.

Practic, este o schimbare totală de optică a consumatorilor – anul trecut răspunsurile respondenților din studiul EY Global variau, destul de echilibrat,  între ”economisesc și stochez”, ”tai adânc în buget”, ”stau calm” și ”hibernez, dar cheltuiesc ”. 

În schimb, reducerile de Black Friday par să se fi demonetizat în rândul cumpărătorilor români: anul acesta, peste 57% dintre respondenții studiului lansat de EY România spun că nu au profitat de zilele cu cele mai mari reduceri din an. Astfel se explică și de ce 43% dintre respondenți au declarat că au cheltuit mai puțin sau mult mai puțin decât anul trecut pentru achiziții de Black Friday.

Cumpărăturile online par să devină noul normal și pentru români. Dacă pandemia a schimbat relația consumatorului cu tehnologiile digitale peste tot în lume, se pare că nici consumatorii români nu au rămas în afara acestei tendințe de digitalizare. Peste 80% dintre respondenți urmăresc campaniile de reduceri în online, iar majoritatea declară că își cumpără echipamentele electrice/electronice, produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte, ba chiar și articolele sportive sau echipamentele de sport din magazine virtuale.

”Cum luni în șir a fost dificil sau imposibil să faci cumpărături, să lucrezi, să înveți sau să socializezi fără o interfață digitală, cu toții ne-am schimbat comportamentul. Ceea ce se vede acum este că tehnologia și online-ul merg dincolo de facilitarea deciziei de cumpărare, asigurând mediul în care consumatorii își fac achizițiile. Aceștia vor continua să se bazeze pe digital pentru a rămâne în siguranță, precum și pentru a-și gestiona mai eficient timpul”, explică Georgiana Iancu.

Cei care nu se confruntă cu migrarea clienților lor către online sau nu în aceleași proporții sunt, așa cum o arată sondajul, farmaciile și supermarketurile/hypermarketurile. Într-o proporție covârșitoare, majoritatea respondenților preferă să achiziționeze produsele alimentare, de curățenie sau produsele farmaceutice din magazinele tradiționale.

De asemenea, datele studiului arată că și în următoarele șase luni românii intenționează să își cumpere produsele alimentare și produsele de curățenie a casei din hypermarketuri/supermarketuri (peste 70%). Această tendință de achiziție din magazinele fizice, întâlnită și la nivel global, e justificată de evitarea creșterii costurilor cu livrarea sau a indisponibilității anumitor produse la raft, cauzate de întârzierile lanțurilor de aprovizionare.

Pentru a răspunde aceste provocări, jucătorii din comerț vor trebui să își regândească lanțul de aprovizionare, procesele logistice și, bineînțeles, nivelul stocurilor și sortimentele disponibile în online, deoarece calitatea serviciilor pe care le oferă crește ca importanță pentru consumatori”, aspect întărit și de răspunsurile a 57% din respondenții studiului global EY Future Consumer Index, arată Georgiana Iancu.

În schimb, online-ul va fi în continuare mediul ales pentru realizarea achizițiilor de îmbrăcăminte (44%) sau de produse și echipamente sportive (42%).

Studiul EY România mai relevă că, lunar, cele mai mari sume de bani alocate (între 500 și 1.000 de lei) sunt pentru achiziția produselor alimentare. Dar, într-o proporție importantă, românii au început să facă economii și să își direcționeze banii și către zona investițiilor sau pentru educație și formare. La o distanță relativ mare, se află sumele destinate achiziției de produse de curățenie și cele de igienă și îngrijire personală, dar și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fapt care se poate explica prin utilizarea acestor produse pe o perioadă mai extinsă de timp. Din câte ne arată respondenții, sportul, divertismentul și relaxarea nu se află în topul priorităților și nu există alocări semnificative în această direcție. Totuși, ne așteptăm ca răspunsurile primite să oglindească în mare măsură și restricțiile ce au vizat aceste zone în ultimul an – o perioadă relativ mare de timp sălile de sport și centrele de divertisment (teatre, cinematografe, librării etc) nu au funcționat sau au funcționat în anumite condiții și la o capacitate mai mică.

Atunci când iau decizia de cumpărare, românii sunt foarte atenți la reputația companiei de la care cumpără și la recenziile realizate de alți utilizatori, la transparența brandului, grija față de angajați și activitățile de susținere a comunității (peste 60% dintre respondenți). Concret, între așteptările pe care le au din partea companiilor, se poate observa în rândul consumatorilor români o preocupare legată de responsabilitatea socială a companiei și de amprenta în societate. ”Companiile au responsabilitatea de a face schimbări pozitive în lume”, confirmă peste 80% dintre respondenții studiului EY. În același registru, ”Comportamentul companiilor este la fel de important ca produsele sale” – susțin peste 70% dintre respondenți și ”Companiile trebuie să pună impactul social, și respectiv angajații înaintea profitului” – peste 60%, respectiv 70% dintre respondenți.

Continue Reading

#News

Raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) intră în vigoare mâine, 21 decembrie 2021

Published

on

Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România

Raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) este oficializată prin publicarea Directivei (UE) 2021/2101, de modificare a Directivei 2013/34/UE, în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit.

Pentru a reduce evaziunea fiscală și pentru a spori transparența fiscală, raportarea publică CbCR va solicita atât grupurilor multinaționale cu sediul central din UE, cât și din afara UE, cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro, să raporteze public informațiile privind impozitul pe profit.

Raportul public anual CbCR este scadent în 12 luni de la data închiderii bilanţului. Directiva va intra în vigoare în data de 21 decembrie 2021 și trebuie transpusă în legislația națională a fiecărui stat membru al UE până la data de 22 iunie 2023. Prima raportare publică este programată pentru exercițiul financiar care începe la sau după data de 22 iunie 2024, cel târziu. Acest lucru înseamnă că, în majoritatea cazurilor, pentru un exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie, de exemplu, termenul limită de raportare publică CbCR pentru anul 2025 va fi 31 decembrie 2026”, explică Liviu Gheorghiu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Liviu Gheorghiu, Senior Tax Manager, Mazars România

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, noua măsură va afecta aproximativ 6.000 de companii multinaționale active pe piața UE, dintre care aproximativ 2.000 au sediul în UE.

Cerința de raportare

Societățile-mamă finale ale grupurilor multinaționale, reglementate de legislația unui stat membru, sunt obligate să întocmească, să publice și să pună la dispoziție un raport de informații privind impozitul pe profit, cu condiția ca veniturile consolidate să depășească 750 de milioane de euro în ultimele două exerciții financiare consecutive.

Raportul trebuie, de asemenea, să fie pregătit, publicat și pus la dispoziție de către filialele sau sucursalele UE mijlocii și mari ale unui grup multinațional dacă:

  • societatea-mamă finală care controlează filiala sau filiala care controlează sucursala nu este guvernată de legea unui stat membru al UE. Cu toate acestea, se aplică excepții în cazul în care societatea-mamă finală din afara UE pregătește, publică și pune la dispoziție informațiile raportului conform criteriilor stabilite de directivă.

Cerința de raportare nu se aplică societăților-mamă finale și filialelor sau sucursalelor afiliate dacă acestea sunt stabilite sau au locuri fixe de afaceri sau activitate comercială permanentă numai într-un singur stat membru al UE și în nicio altă jurisdicție fiscală.

Nu există obligații de raportare pentru grupurile multinaționale din sectorul bancar și industria extractivă și de exploatare forestieră, care sunt deja supuse raportării publice în temeiul Directivei 2013/36/UE.

Conținutul raportului de informații privind impozitul pe profit

Raportul include informații referitoare la activitățile membrilor grupului consolidate în situațiile financiare ale grupului multinațional din exercițiul financiar relevant.

Informațiile solicitate cuprind următoarele domenii:

  • Denumirea societății-mamă finală, exercițiul financiar în cauză, lista filialelor consolidate în situațiile financiare stabilite în UE sau în alte jurisdicții fiscale;
  • Scurtă descriere a activităților;
  • Număr de angajați;
  • Cifra de afaceri netă (inclusiv cifra de afaceri obținută cu afiliații);
  • Profit sau pierdere înainte de impozitare;
  • Suma impozitului pe profit acumulat;
  • Impozitul pe profit plătit;
  • Suma câștigurilor acumulate.

Informațiile de raportare vor fi prezentate folosind un model și un format electronic de raportare, care vor fi elaborate de Comisia Europeană într-o etapă ulterioară de implementare. Directiva prevede, de asemenea, opțiunea de a omite temporar, pe o perioadă de cinci ani, anumite informații, în cazul în care dezvăluirea acestor informații este sensibilă din punct de vedere comercial”, spune Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România.

Publicarea raportului

Raportul anual va fi publicat în termen de cel mult 12 luni de la data închiderii bilanțului, gratuit, pe website-ul entității care face obiectul obligației de raportare, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale UE. Raportul trebuie să fie accesibil pe website pentru o perioadă de 5 ani consecutivi.

Cerințe de audit statutar

Raportul de audit statutar al unei entități raportoare trebuie să precizeze dacă pentru exercițiul financiar care precede exercițiul financiar auditat, entitatea a fost obligată să publice raportul și dacă raportarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile directivei.

Susține proiectele LeadersTalk.ro

Susține și tu dezvoltarea și continuitatea proiectelor LeadersTalk.ro. 

LeadersTalk este o publicație reprezentativă pentru mediul de business. 

Aici, sunt prezentate poveștile unor antreprenori locali și internaționali, cu afaceri aflate în diferite faze de dezvoltare, atât startupuri cât și companii mature, bine ancorate în realitate. 

Interviurile realizate pornesc de la o nevoie acută de informație care se manifestă în mediul de afaceri autohton.

Pentru sponsorizarea rubricilor și parteneriate, vă rugăm să ne scrieți pe adresa: marketing@leaderstalk.ro


Vă susțin cu
Vă susțin cu
Vă susțin cu
Thank you very much !

Continue Reading

Trending