Connect with us

#News

Studiu Mazars: Majoritatea companiilor sunt prea încrezătoare în nivelul lor de maturitate a datelor

Published

on

Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, împreună cu DataGalaxy, a lansat primul său studiu global despre date – The race to data maturity: Is your business as far ahead as you think? Peste 1.100 de lideri de afaceri din 21 de țări, care lucrează în organizații de diferite dimensiuni din diverse industrii și sectoare, au participat la un sondaj online. Scopul a fost acela de a determina maturitatea datelor auto-evaluate – sau „aptitudinea” organizațiilor de a analiza modul în care această auto-evaluare s-a integrat cu programele, procesele și politicile actuale pe care le au în vigoare.

Nicolas Quairel, Partener, Global Head of Technology and Digital Consulting, Mazars a menționat:

Nenumărate companii se îndreaptă spre același obiectiv: să fie bazate pe date. Calea către maturitatea datelor este adesea mai lungă, mai complexă și mai plină de provocări decât anticipează – sau chiar realizează liderii de afaceri.”

A te baza pe date nu mai este o opțiune, ci o necesitate

Rezultatele studiului arată că organizațiile investesc efort, bani și timp în date: este prioritatea principală sau printre prioritățile de top în dezvoltarea tehnologică a 93% dintre companiile chestionate; iar directorii de top și membrii consiliului de administrație abordează trimestrial problemele legate de managementul datelor și guvernanța sau chiar mai frecvent, în 80% dintre companiile participante la studiu.

A te baza pe date necesită muncă susținută și decizii clare care pot face diferența între a fi un jucător care doar ține pasul sau care devine lider.

Datele au devenit unele dintre activele cele mai importante ale unei afaceri. Odată cu dezvoltarea continuă a tehnologiilor capabile să colecteze, stocheze și să utilizeze volume mari de date, apare și necesitatea de a implementa o guvernanță mai bună a datelor, mijloace adecvate de protecție, precum și un mod de acces controlat.”,a menționat Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România.

Multe companii sunt prea încrezătoare în maturitatea datelor lor

O mare majoritate a companiilor (82%) susțin că dețin un nivel de maturitate al datelor mai ridicat față de competitori. Deși au început să folosească multe aplicații pentru gestiunea datelor, majoritatea nu au adoptat și cele mai bune practici necesare pentru a susține maturitatea și guvernanța datelor.

Lazhar Sellami, Co-fondator, DataGalaxy, explică: „Liderii trebuie să își verifice excesul de încredere, să identifice și apoi să-și reducă decalajele de maturitate a datelor pentru a proiecta o cale de succes către transformarea datelor. Acest studiu identifică cele mai comune lacune și oferă liderilor informații utile pentru a își dezvolta nivelul de maturitate al datelor în cadrul organizațiilor pe care le conduc.”

Datele sunt utile numai atunci când sunt de înaltă calitate

Liderii de afaceri ar trebui să țină cont de faptul că datele companiilor lor ar trebui să fie exacte, complete, consecvente, de încredere și actualizate.

Calitatea datelor este esențială pentru a profita la maximum de investițiile în date – mai ales atunci când acea investiție este în inteligența artificială (IA). Problemele legate de calitatea datelor au un impact asupra proiectelor de IA, de învățare automată și de analiză avansată în 82% dintre organizații. Având în vedere că 43% dintre companii plănuiesc noi investiții în IA (mai mult decât în ​​orice alt domeniu), calitatea datelor poate fi cel mai mare obstacol în calea companiilor să realizeze profituri ca urmare a investițiilor lor în date.       

Colectarea și stocarea datelor reprezintă procese într-o continuă evoluție și optimizare, iar asigurarea calității datelor reprezintă direcția în care companiile vor investi resurse materiale și tehnologice, impactul calității datelor fiind definitoriu în realizarea proiectelor viitoare.”, a menționat Horațiu Nistor, Senior Manager, IT Audit & Advisory, Mazars România.

Construirea unei culturi organizaționale bazate pe date este esențială

Odată ce datele sunt integrate în fiecare segment al afacerii și odată ce echipele le înțeleg valoarea și știu unde să le găsească, luarea deciziilor bazate pe date se întâmplă de la sine. Pentru a adopta o astfel de mentalitate, echipele de la fiecare nivel al companiei ar trebui să se simtă confortabil accesând și utilizând datele.

Companiile au început să pună datele la dispoziția tuturor utilizatorilor în cadrul unor sisteme centralizate și încearcă să promoveze bunele practici de guvernare a datelor. Însă, numai un sfert dintre organizații își au datele complet centralizate într-o locație partajată. Mai puțin de două din cinci companii (37%) pun datele la dispoziție în mod constant pentru oricine are nevoie de ele.

Maturitatea datelor reprezintă cheia creșterii în business

Nicolas Quairel adaugă: „Concluziile noastre arată că organizațiile cu cea mai rapidă creștere sunt și cele mai avansate în cursa către maturitatea datelor. Cu alte cuvinte, companiile care excelează în fiecare etapă a călătoriei lor de date și trec ștafeta de la perspectivă la acțiune deblochează, de asemenea, un avantaj competitiv.”

Companiile care se așteaptă la cele mai înalte niveluri de creștere sunt, de asemenea, cele mai probabile să îndeplinească cele mai bune practici privind datele din mai mulți factori. Acest studiu identifică șapte bune practici pentru a ajuta companiile să ajungă la un nivel de maturitate al datelor ridicat, să stimuleze creșterea și să deblocheze un avantaj competitiv prin intermediul datelor:

  • Implementarea unui program de guvernanță a datelor. Aproape jumătate dintre companii (46%) nu au un program funcțional de guvernare a datelor, care este esențial pentru a se asigura că datele sunt utilizabile, accesibile și protejate.
  • Implementarea clasificării datelor la nivelul întregii organizații. Deși numai aproximativ jumătate (51%) dintre organizații îndeplinesc în prezent această bună practică, implementarea unei clasificări este esențială pentru a crește acuratețea generală și capacitatea de utilizare a datelor.
  • Monitorizarea calității datelor folosind un tablou de bord partajat. Mai puțin de jumătate (43%) dintre companii folosesc un tablou de bord partajat pentru a monitoriza calitatea datelor. Acest lucru vă ajută să urmăriți, să măsurați și să obțineți informații în timp real asupra calității datelor și ajută să fie luate măsuri pentru a remedia problemele.
  • Verficarea datelor la sursă. Numai 40% dintre companii au procesele implementate pentru a remedia problemele de calitate a datelor în etapa de producție/colectare. Acest lucru ajută echipele de a curăța erorile în efortul de a face utilizabile date de proastă calitate.
  • Centralizarea datelor într-o locație partajată. Numai un sfert (26%) dintre organizațiile intervievate au datele complet centralizate într-o locație comună.
  • Facilitarea accesului la date. Numai una din trei (33%) companii îndeplinesc această bună practică pentru a ajuta echipele să acționeze mai rapid pentru a testa și eficientiza utilizarea.
  • Diseminarea guvernanței datelor cu toți membrii organizației. Numai 38% dintre companii au un depozit cuprinzător de cunoștințe de date care este diseminat către toți.

Acest studiu nu numai că stabilește o legătură strânsă între aceste bune practici și creșterea mai rapidă a afacerii, însă arată și că excesul de încredere – în special în ceea ce privește calitatea datelor – poate submina investițiile în instrumente de date sofisticate, cum ar fi inteligența artificială și analiza avansată.

Susține proiectele LeadersTalk.ro

Susține și tu dezvoltarea și continuitatea proiectelor LeadersTalk.ro. 

LeadersTalk este o publicație reprezentativă pentru mediul de business. 

Aici, sunt prezentate poveștile unor antreprenori locali și internaționali, cu afaceri aflate în diferite faze de dezvoltare, atât startupuri cât și companii mature, bine ancorate în realitate. 

Interviurile realizate pornesc de la o nevoie acută de informație care se manifestă în mediul de afaceri autohton.

Pentru sponsorizarea rubricilor și parteneriate, vă rugăm să ne scrieți pe adresa: marketing@leaderstalk.ro


Vă susțin cu
Vă susțin cu
Vă susțin cu
Thank you very much !

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#News

Ce salarii se câștigă în Sport & Wellness

Published

on

Într-o perioadă în care, ca la orice final de an, mișcarea apare din nou pe lista de priorități a românilor, domeniul Sport & Wellness continuă să fie unul dintre cele mai afectate de pandemie. Acest lucru se datorează faptului că o parte dintre centre au fost închise ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie și, în plus, în toată această perioadă, sălile de sport au funcționat la capacitate redusă. Din aceste motive, o mare parte dintre companiile din acest domeniu au căutat să găsească soluții și și-au reinventat activitățile, arată cel mai recent raport eJobs. 

Deși media salariilor din Sport & Wellness este una scăzută comparativ cu alte domenii, angajații centrelor sportive reușesc să-și rotunjească veniturile de bază prin comisioanele pe care le primesc la aducerea de noi membri în comunitate. 

Astfel, peste 28% dintre angajații din acest sector câștigă sub 2.000 lei net pe lună. Totuși, aproape 15% dintre persoanele care lucrează în acest domeniu câștigă salarii medii nete cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 331.000 de salariați în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 37,7% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei lunar, în timp ce 14,4% au venituri lunare cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei, mai arată datele celei mai mari platforme de recrutare din România.

„Cele mai mari salarii din domeniu sunt câștigate de persoanele care ocupă poziții de conducere și de cele din departamentul financiar-contabil sau marketing. Ne așteptăm ca la începutul anului, când e vremea rezoluțiilor și numărul de abonamente la sală crește, să se vadă și o ușoară creștere pe numărul de joburi deschise în acest sector. Evident, totul e corelat și dependent de evoluția crizei sanitare și a restricțiilor impuse de aceasta. Pe platforma eJobs.ro, în acest moment, sunt disponibile peste 500 de joburi”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România.

Cel mai mare salariu introdus în Sport & Wellness este pentru poziția de Business Development Manager, 16.800 lei net, iar specialiștii din acest domeniu care sunt cei mai curioși să afle dacă salariul lor este aliniat cu media pieței muncii sunt cei care ocupă poziția de Antrenor Sportiv. 

Cele mari salarii medii nete din Sport & Wellness sunt pentru pozițiile:

  • Director Administrativ: 11.000 lei
  • Director Financiar: 10.500 lei 
  • Contabil-șef: 7.090 lei 
  • PR Manager: 6.500 lei
  • Director Tehnic: 6.300 lei

Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness:

  • Kinetoterapeut: 2.400 lei
  • Social media specialist: 2.200 lei 
  • Instructor fitness: 2.000 lei 
  • Recepționer: 2.000 lei 
  • Asistent nutriționist:  2.000 lei

Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din Sport & Wellness suntBucurești (3.000 lei net), Constanța (3.000 lei), Timișoara (2.700 lei), Cluj-Napoca (2.600 lei) și Oradea (2.530 lei), în timp ce, la pol opus, cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness se câștigă în Focșani (2.000 lei), Fălticeni (2.000 lei), Alba-Iulia (1.850 de lei), Botoșani (1.774 lei) și Zalău (1.500 lei). 

Continue Reading

#News

Studiu EY: Românii nu așteaptă campaniile de reduceri de sărbători pentru a face cumpărături

Published

on

Tensiunea ultimilor doi ani și dorința de revenire la normalitate par să se vadă în îndârjirea cu care o bună parte dintre români își propun să facă achiziții de sărbători, se arată în ultimul sondaj Future Consumer Index, realizat de EY România la începutul lunii decembrie 2021 în rândul consumatorilor români din mediul urban, cu studii universitare și postuniversitare și venituri peste medie.

Conform datelor obținute, peste o treime dintre respondenți declară că ar urma să aloce sume consistente cumpărăturilor festive din acest an, respectiv peste 1.500 lei. De asemenea, aproape 57% dintre respondenți au indicat că nu așteaptă campaniile de reduceri pentru a cumpăra cadouri pentru Crăciun sau Anul Nou. Campaniile de Black Friday, altădată de un succes răsunător în rândul cumpărătorilor români, par că încep să își reducă din importanță, mai arată studiul EY România.

Sezonul cumpărăturilor de sărbători de anul acesta are toate șansele să fie unul record, dacă ne uităm la sumele pe care consumatorii sunt dispuși să le cheltuiască pe cadouri. De altfel, răspunsurile primite la studiul nostru sunt foarte asemănătoare cu cele din studiul global al EY, care vorbește despre dorința consumatorilor europeni sau de peste tot din lume de a reveni la normalitate, despre nevoia de recuperare a timpului pierdut, de a avea sărbătorile ca înainte de pandemie”, spune Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România.

Practic, este o schimbare totală de optică a consumatorilor – anul trecut răspunsurile respondenților din studiul EY Global variau, destul de echilibrat,  între ”economisesc și stochez”, ”tai adânc în buget”, ”stau calm” și ”hibernez, dar cheltuiesc ”. 

În schimb, reducerile de Black Friday par să se fi demonetizat în rândul cumpărătorilor români: anul acesta, peste 57% dintre respondenții studiului lansat de EY România spun că nu au profitat de zilele cu cele mai mari reduceri din an. Astfel se explică și de ce 43% dintre respondenți au declarat că au cheltuit mai puțin sau mult mai puțin decât anul trecut pentru achiziții de Black Friday.

Cumpărăturile online par să devină noul normal și pentru români. Dacă pandemia a schimbat relația consumatorului cu tehnologiile digitale peste tot în lume, se pare că nici consumatorii români nu au rămas în afara acestei tendințe de digitalizare. Peste 80% dintre respondenți urmăresc campaniile de reduceri în online, iar majoritatea declară că își cumpără echipamentele electrice/electronice, produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte, ba chiar și articolele sportive sau echipamentele de sport din magazine virtuale.

”Cum luni în șir a fost dificil sau imposibil să faci cumpărături, să lucrezi, să înveți sau să socializezi fără o interfață digitală, cu toții ne-am schimbat comportamentul. Ceea ce se vede acum este că tehnologia și online-ul merg dincolo de facilitarea deciziei de cumpărare, asigurând mediul în care consumatorii își fac achizițiile. Aceștia vor continua să se bazeze pe digital pentru a rămâne în siguranță, precum și pentru a-și gestiona mai eficient timpul”, explică Georgiana Iancu.

Cei care nu se confruntă cu migrarea clienților lor către online sau nu în aceleași proporții sunt, așa cum o arată sondajul, farmaciile și supermarketurile/hypermarketurile. Într-o proporție covârșitoare, majoritatea respondenților preferă să achiziționeze produsele alimentare, de curățenie sau produsele farmaceutice din magazinele tradiționale.

De asemenea, datele studiului arată că și în următoarele șase luni românii intenționează să își cumpere produsele alimentare și produsele de curățenie a casei din hypermarketuri/supermarketuri (peste 70%). Această tendință de achiziție din magazinele fizice, întâlnită și la nivel global, e justificată de evitarea creșterii costurilor cu livrarea sau a indisponibilității anumitor produse la raft, cauzate de întârzierile lanțurilor de aprovizionare.

Pentru a răspunde aceste provocări, jucătorii din comerț vor trebui să își regândească lanțul de aprovizionare, procesele logistice și, bineînțeles, nivelul stocurilor și sortimentele disponibile în online, deoarece calitatea serviciilor pe care le oferă crește ca importanță pentru consumatori”, aspect întărit și de răspunsurile a 57% din respondenții studiului global EY Future Consumer Index, arată Georgiana Iancu.

În schimb, online-ul va fi în continuare mediul ales pentru realizarea achizițiilor de îmbrăcăminte (44%) sau de produse și echipamente sportive (42%).

Studiul EY România mai relevă că, lunar, cele mai mari sume de bani alocate (între 500 și 1.000 de lei) sunt pentru achiziția produselor alimentare. Dar, într-o proporție importantă, românii au început să facă economii și să își direcționeze banii și către zona investițiilor sau pentru educație și formare. La o distanță relativ mare, se află sumele destinate achiziției de produse de curățenie și cele de igienă și îngrijire personală, dar și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, fapt care se poate explica prin utilizarea acestor produse pe o perioadă mai extinsă de timp. Din câte ne arată respondenții, sportul, divertismentul și relaxarea nu se află în topul priorităților și nu există alocări semnificative în această direcție. Totuși, ne așteptăm ca răspunsurile primite să oglindească în mare măsură și restricțiile ce au vizat aceste zone în ultimul an – o perioadă relativ mare de timp sălile de sport și centrele de divertisment (teatre, cinematografe, librării etc) nu au funcționat sau au funcționat în anumite condiții și la o capacitate mai mică.

Atunci când iau decizia de cumpărare, românii sunt foarte atenți la reputația companiei de la care cumpără și la recenziile realizate de alți utilizatori, la transparența brandului, grija față de angajați și activitățile de susținere a comunității (peste 60% dintre respondenți). Concret, între așteptările pe care le au din partea companiilor, se poate observa în rândul consumatorilor români o preocupare legată de responsabilitatea socială a companiei și de amprenta în societate. ”Companiile au responsabilitatea de a face schimbări pozitive în lume”, confirmă peste 80% dintre respondenții studiului EY. În același registru, ”Comportamentul companiilor este la fel de important ca produsele sale” – susțin peste 70% dintre respondenți și ”Companiile trebuie să pună impactul social, și respectiv angajații înaintea profitului” – peste 60%, respectiv 70% dintre respondenți.

Continue Reading

#News

Raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) intră în vigoare mâine, 21 decembrie 2021

Published

on

Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România

Raportarea publică pentru fiecare țară în parte (CbCR) este oficializată prin publicarea Directivei (UE) 2021/2101, de modificare a Directivei 2013/34/UE, în ceea ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit.

Pentru a reduce evaziunea fiscală și pentru a spori transparența fiscală, raportarea publică CbCR va solicita atât grupurilor multinaționale cu sediul central din UE, cât și din afara UE, cu cifra de afaceri anuală consolidată mai mare de 750 de milioane de euro, să raporteze public informațiile privind impozitul pe profit.

Raportul public anual CbCR este scadent în 12 luni de la data închiderii bilanţului. Directiva va intra în vigoare în data de 21 decembrie 2021 și trebuie transpusă în legislația națională a fiecărui stat membru al UE până la data de 22 iunie 2023. Prima raportare publică este programată pentru exercițiul financiar care începe la sau după data de 22 iunie 2024, cel târziu. Acest lucru înseamnă că, în majoritatea cazurilor, pentru un exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie, de exemplu, termenul limită de raportare publică CbCR pentru anul 2025 va fi 31 decembrie 2026”, explică Liviu Gheorghiu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Liviu Gheorghiu, Senior Tax Manager, Mazars România

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, noua măsură va afecta aproximativ 6.000 de companii multinaționale active pe piața UE, dintre care aproximativ 2.000 au sediul în UE.

Cerința de raportare

Societățile-mamă finale ale grupurilor multinaționale, reglementate de legislația unui stat membru, sunt obligate să întocmească, să publice și să pună la dispoziție un raport de informații privind impozitul pe profit, cu condiția ca veniturile consolidate să depășească 750 de milioane de euro în ultimele două exerciții financiare consecutive.

Raportul trebuie, de asemenea, să fie pregătit, publicat și pus la dispoziție de către filialele sau sucursalele UE mijlocii și mari ale unui grup multinațional dacă:

  • societatea-mamă finală care controlează filiala sau filiala care controlează sucursala nu este guvernată de legea unui stat membru al UE. Cu toate acestea, se aplică excepții în cazul în care societatea-mamă finală din afara UE pregătește, publică și pune la dispoziție informațiile raportului conform criteriilor stabilite de directivă.

Cerința de raportare nu se aplică societăților-mamă finale și filialelor sau sucursalelor afiliate dacă acestea sunt stabilite sau au locuri fixe de afaceri sau activitate comercială permanentă numai într-un singur stat membru al UE și în nicio altă jurisdicție fiscală.

Nu există obligații de raportare pentru grupurile multinaționale din sectorul bancar și industria extractivă și de exploatare forestieră, care sunt deja supuse raportării publice în temeiul Directivei 2013/36/UE.

Conținutul raportului de informații privind impozitul pe profit

Raportul include informații referitoare la activitățile membrilor grupului consolidate în situațiile financiare ale grupului multinațional din exercițiul financiar relevant.

Informațiile solicitate cuprind următoarele domenii:

  • Denumirea societății-mamă finală, exercițiul financiar în cauză, lista filialelor consolidate în situațiile financiare stabilite în UE sau în alte jurisdicții fiscale;
  • Scurtă descriere a activităților;
  • Număr de angajați;
  • Cifra de afaceri netă (inclusiv cifra de afaceri obținută cu afiliații);
  • Profit sau pierdere înainte de impozitare;
  • Suma impozitului pe profit acumulat;
  • Impozitul pe profit plătit;
  • Suma câștigurilor acumulate.

Informațiile de raportare vor fi prezentate folosind un model și un format electronic de raportare, care vor fi elaborate de Comisia Europeană într-o etapă ulterioară de implementare. Directiva prevede, de asemenea, opțiunea de a omite temporar, pe o perioadă de cinci ani, anumite informații, în cazul în care dezvăluirea acestor informații este sensibilă din punct de vedere comercial”, spune Adrian Mutea, Tax Manager, Mazars România.

Publicarea raportului

Raportul anual va fi publicat în termen de cel mult 12 luni de la data închiderii bilanțului, gratuit, pe website-ul entității care face obiectul obligației de raportare, în cel puțin una dintre limbile oficiale ale UE. Raportul trebuie să fie accesibil pe website pentru o perioadă de 5 ani consecutivi.

Cerințe de audit statutar

Raportul de audit statutar al unei entități raportoare trebuie să precizeze dacă pentru exercițiul financiar care precede exercițiul financiar auditat, entitatea a fost obligată să publice raportul și dacă raportarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile directivei.

Susține proiectele LeadersTalk.ro

Susține și tu dezvoltarea și continuitatea proiectelor LeadersTalk.ro. 

LeadersTalk este o publicație reprezentativă pentru mediul de business. 

Aici, sunt prezentate poveștile unor antreprenori locali și internaționali, cu afaceri aflate în diferite faze de dezvoltare, atât startupuri cât și companii mature, bine ancorate în realitate. 

Interviurile realizate pornesc de la o nevoie acută de informație care se manifestă în mediul de afaceri autohton.

Pentru sponsorizarea rubricilor și parteneriate, vă rugăm să ne scrieți pe adresa: marketing@leaderstalk.ro


Vă susțin cu
Vă susțin cu
Vă susțin cu
Thank you very much !

Continue Reading

Trending