Connect with us

#ArtsTalk

La ceas de Carnaval!

Published

on

Cum se naște unicitatea și cartea de vizită ireproșabilă a unui fapt? Prin dăruirea și crezul artistic susținut empatic și afectiv de latura umană a fiecăruia dintre cei implicați. Cum aduni la un loc mințile creatoare și talentul unor artiști de geniu? Printr-o nesăbuită inspirație. Locul faptei: Filarmonica Sibiu. La ceas de Carnaval!

Povestea unor zile desprinse parcă dintr-o altă versiune românească: Sorin Petrescu– creatorul conceptului și care se adresează astfel:

”M-am lăsat luat de un vertij al vorbelor lui Caragiale, așa cum mi s-a mai îmtâmplat nu de multe ori, dar cam des.”

Acest an este aniversar I.L.Caragiale, și cum nu se putea mai bine, Filarmonica Sibiu a dat șansa unor zile ce adună sub cupola culturală evenimente care celebrează Carnavalul marcând intrarea în Postul Paștilor, cu origini îndepărtate, păgâne dar cu numitor comun astăzi în celebrul Carnaval de la Veneția, costumele și măștile actuale fiind stabilite în Renaștere.

Renaștere este și cuvântul de ordine al perioadei 10 februarie -14 februarie în care, la Filarmonica Sibiu într-un atelier de lucru ne-am confecționat măștile fiecare dintre noi, inocent crud sau copil captiv adultului și le-am purtat mai apoi la concertele tematice susținute, adaptând carnavalul la decor sibian! Inclusiv orchestra și colegii acestora din administrativ, inspirați de însăși managerul instituției.

Piesa centrală a Carnavalului filarmonist sibian a fost concertul-concept D`ale Carnavalului din data de 10 februarie pentru care și-au dat concursul dell’arte patru compozitori actuali: Andrei Tănăsescu cu Târgul Moșilor, Laura Manolache – blândețe pură și o magistrală Jalbă a hoților, ambele creații în primă interpretare și audiție absolută, Ioan Dobrinescu – Nenea Iancu în Carnaval și Leonard Dumitriu – Aland`ale Carnavalului, la care se adaugă Julius Fucik – Intrarea Gladiatorilor în interpretarea orchestrei filarmonicii și cu participarea furtunoasă a actorilor Cristian și Gabriela Iacob ce și-au împletit vorba cu muzica în aceeași respirație armonică.

Responsabil pentru înfăptuirea artistică și reușita în primă punere în scenă a teatrului-simfonic a fost nimeni altul decât maestrul Tiberiu Dragoș Oprea. Întregirea inspirată a viziunii sale dirijorale a fost susținută de ore târzii de lucru la sfat cu condeiul compozitorilor și cu transpunerea scenică a actorilor, desăvârșirea unui suflu comun de empatie și compatibilitatea artistică a acestora fiind îndelung apreciată de public.  

Și cei mici au avut parte de un concert-carnaval special creat pentru ei susținut vineri 11 febraurie, iar în cinstea veseliei și a iubirii, managerul Cristian Lupeș inspirat și inovator a îmbogățit perioada carnavalului prin doua concerte de jazz de primă clasă: New Orleans Carnival susținut de Old Dixieland Band vineri seara și Carnavalul îndrăgostiților din 14 februarie interpretat de Viorica Pintilie & Band.

În speranța repurtării și pe alte scene pentru celebrarea unui geniu clasic autohnon și nemuritor prin inspirația celor implicați, dilatăm fiecare timpul personal printr-un respiro cultural românesc de calitate! Și nu, nu este nici paradox, nici pamflet! Ci încredere.

close

Newsletter!

După ce a absolvit atât Facultatea de Drept cât și Facultatea de Ecologie și Protecția mediului la Universitatea din Pitești cu aprofundare masterală, pașii profesionali au purtat-o pe Aurora Oprea în învățământul gimnazial, cercetare și cultură, totodată stăpânind un codei inspirat cu o formă jurnalistică neagresivă și poetică. Pe LeadersTalk ea acoperă rubrica #ArtsTalk.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#ArtsTalk

NASA dă startul înscrierilor pentru concursul de scurtmetraje CineSpace

Published

on

Fie că ești un regizor de film cu experiență sau un amator entuziast, NASA te invită să participi la concursul său anual de scurtmetraje CineSpace.

Anunțat duminică, 15 mai, într-o postare pe contul de Twitter al Stației Spațiale Internaționale, concursul îi încurajează pe pasionații de film de pe întreg mapamondul să realizeze scurtmetraje pe orice subiect, care să includă imagini din arhivele proprii ale NASA.

Mai exact, cu o durată de până la 10 minute și un conținut de minimum 10% imagini de arhivă NASA, scurtmetrajul poate fi de orice gen, iar fiecare participant are voie să își înscrie până la cinci creații diferite.

CineSpace este organizat de NASA și Houston Cinema Arts Society, iar înscrierile scurtmetrajelor se pot face până pe 15 iulie 2022.

Iată scurtmetrajul câștigător în 2021, realizat de către Isil Bengi și Laurens Heijs:

close

Newsletter!

Continue Reading

#ArtsTalk

Arta de a fi om, pe note. Interviu cu soprana Iana Novac

Published

on

Iana Novac cântă de când se știe. Povestea sopranei pop operă începe într-o Moldovă plină de poezie și românism, cu un pian și-un copil senin care râdea cu ochii, lovit tot timpul parcă de-un neastâmpăr creativ.

Cum știe un copil ce cale să urmeze? Tocmai puritatea și inocența nealterată aude chemarea adresată de însăși viitorul ce-l așteaptă la locul de întâlnire cu împlinirea. Pentru Iana, copilăria a fost muzică, regăsită în ore de studiu mai bine de 11 ani de pian principal în Republica Moldova la liceul Ciprian Porumbescu din Chișinău. Dedicarea și seriozitatea, munca și sârgul au adus apoi adolescentei o bursă prezidențială oferindu-i șansa de a studia canto clasic la liceu de muzică Dinu Lipatti din capitala României. „Cel mai tare s-a bucurat tatăl meu pentru că i-am împlinit visul de a veni, a studia, a trăi și a vorbi o limbă curată, România fiind țara pe care el o iubește la fel ca pământul Moldovei, iar eu sunt mândră să îi fi dus visul și mai departe, părinții mei locuind acum cu mine! ”

„Știam pe cine am crescut și știam pe cine am trimis în lume!”, „te duci în lume să devii Om!” sunt cuvintele mamei care i-a insuflat valorile de bine, având încredere în cea care și-a ars tălpile pe pământ străin, și-a înlăcrimat ochii, a stat la sfat cu noaptea și cu partiturile presărând peste tot sămânța încrederii care încolțea atât în pieptul ei de 17 ani cât și în ochii celor din jur.

„Un artist fără dragoste nu are acea flacără ce arde în permenență, chiar dacă există o pasiune pentru actul artistic în sine, dragostea care te împlinește întru totul, trece dincolo de scenă”, iar dragostea Ianei este soțul Octavian Dobrotă, tenorul pedagog ce a avut grijă de șlefuirea vocii și a întregit existența artistică prin dedicarea umană dăruindu-i o familie cu doi copii, cimentând zi de zi cărămizile locașului sufletesc pe care Iana îl numește astăzi desăvârșire!

Omenia este o piatră de temelie spre fericire, iar sfatul pe care și astăzi îl primește de la mama sa, atunci când iese pe ușă este: „Iana mamă, să nu uiți să fii Om!”

(de la stânga la dreapta) Aurora Oprea, Tiberiu Dragoș Oprea, Iana Novac

Faptul că a plecat la un drum total nou pentru publicul din România, lăsând în plin succes trupa ASIA și muncind pentru a fi prima solistă (și încă singura) de pop opera din țară schimbând traiectoria și aducând opera mai accesibil dar nu ieftin către public, i-a deschis Ianei inimi și uși spre colaborări internaționale cu celebrul tenor pop opera Alessandro Safina în concerte grandioase, devenit prieten apropiat al familiei, îndrăgitul Francesco Napoli alături de care a lansat un album la casa Universal Music în Germania urmând un tur european de promovare, iar proiectul de suflet este colaborarea cu trupa Distinto a soțului său, împreună făurind o lume nouă din cânturi vechi prin care publicul are șansa de a gusta din arii de operă într-un format pop care să înlesnească apropierea între necunoscători dar doritori spre lumea artei simfonice. Concurența face diferența iar diferența este calitatea stilului pop opera fiind o împletire deloc ușoară cum ar părea, ambele abordări necesitând superlativul, solistul fiind un deținător de calități de vârf atât în operă cât și în pop, Iana Novac fiind angajată și colaboratoare în instituții de cultură de profil cu ucenicie în anii de îndrumare ai lui Adrian Ordean. Capacitatea de a trece de la stilul opera la cel pop și invers este dificil și delicat de atins, iar orchestrațiile trebuiesc create de muzicieni cu experiență și foarte pregătiți pentru a da un produs final nu doar corect și complet muzical ci empatic cu urechea spirituală a auditoriului.

Evoluția profesională s-a consolidat cu dedicare și studiu însă nu cariera este cea pentru care Iana mulțumește cu fiecare clipă divinității atunci când trece pragul casei, ci familia: ”eu sunt muzică! dintotdeauna am simțit asta, și deși sună ca un clișeu, îi mulțumesc mereu lui Dumnezeu pentru ceea ce am acasă, nu doar pe scenă și din recunoștință îmi iau puterea și echilibrul de a fi prezentă în tot!”

De când este în România, departe de căminul sufletesc, a învățat să aibă pace cu ea, Iana fiind un om simplu, crescând într-un mediu familial spiritual, profund. Ambiția și voința, dragostea și credința i-au fost combustibil pentru puterea de muncă: „îmi pare straniu să obosesc!”

Muzica înalță spiritul, creează stări de profunzime, de întâlnire cu tine iar pentru cei ce au sete de regăsire, Iana are un singur mesaj : „veniți să mă auziți, nu să mă vedeți!”

*Acest interviu este din categoria ”prispa mea sufletească”: De treci ”graniți” ce destramă, deschizi inimi fără teamă!

Sursă Cover foto: arhivă personală Iana Novac

close

Newsletter!

Continue Reading

#ArtsTalk

Constantin Chiriac, președinte FITS: „Festivalul de la Sibiu este imaginea în miniatură a evoluției tehnologiei de la FAX la Internet, VR și AR”

Published

on

„Să nu te arăți pe tine. Să dăruiești fără a te arăta deștept, frumos, înalt, inteligent. Să te duci în fața spectatorului cu palmele căuș și să zici: iată, acesta este sufletul meu. Și, în palmele tale, să fie cu adevărat sufletul tău”, crede Constantin Chiriac, directorul teatrului Radu Stanca din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), că ar trebui să fie trăsătura esențială a fiecărui actor.

Vorbește poezie de la trei ani. Încă de când l-a învățat să citească, urmărind cu degetul, bunica Ecaterina, dinspre mamă. Era vara lui 1968, când părinților săi le-a fost confiscată averea, iar aceștia s-au văzut nevoiți să construiască o casă nouă. Așa că l-au trimis la bunică, să-i citească povești și poezii, iar toamna, când s-a întors în Prisăcani, Constantin Chiriac deținea-n tolbă infinită poezie. Și avea nenumărate rude care să-l recompenseze cu generozitate pentru toate orele-n care le recita fără oboseală. Așa a reușit să-și câștige primii bani de buzunar.

A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1980. Un an mai târziu a debutat pe marele ecran în filmul Croaziera, iar în 1987, Constantin Chiriac l-a interpretat pe Nilă din Moromeții, în regia lui Stere Gulea. S-a specializat în management cultural la Universitatea Hull din Marea Britanie și la Universitatea din Richmond, Virginia, SUA. În 2006 a devenit doctor în teatru, iar în 2009 director al Teatrului Radu Stanca din Sibiu.

Mărturisește că ar scoate din limba română verbul mă descurc și l-ar înlocui cu: construiesc, iubesc sau stimez. La fel de mult îi displac și proverbe precum „capul plecat sabia nu-l taie”. „Dar, despre lecții de semantică, pe altă dată”.

Constantin Chiriac crede că destinul fiecăruia este unic, că tot ceea ce ni se întâmplă ne este menit și că trebuie să mulțumim pentru tot ceea ce primim și dăruim. Nimic nu este întâmplător, spune el. Iar tot ceea ce construim – vine ca un dar divin. Și, nu se sfiește să repete, că „cel mai important lucru este să construim”. „Să avem rațiunea de a dărui, de a pune credință și speranță, de a-i bucura pe cei din jur”. Așa cum o face el, pentru că există ceva aparte în Constantin Chiriac. El nu vede lucrurile în mod convențional. Foarte bun observator, Constantin Chiriac are o abilitate extraordinară de a analiza toate planurile unei situații – ceea ce îl ajută să supraviețuiască în circumstanțe care pot părea imposibile pentru cei din jurul său.

Nu a crezut niciodată că va dezvolta o Scenă Digitală. „Suntem totuși singurul teatru care a făcut asta. Trebuie gândit acum și aici cum facem ceva pentru publicul care este rațiunea noastră de a fi”.

Pe 6 ianuarie 1990, atunci când a plecat pe banii săi în Berlinul de EST să ajute teatrul din Sibiu a decis să pună temeliile Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) în România. „Mă duceam ca să putem să avem costume, decoruri, pentru că toate magaziile teatrului și atelierele au ars la Revoluție”. În 1993 a făcut prima ediție FITS. O ediție hibrid. Apropiații i-au spus „că este nebun pentru că garanta cu casa”.

„Festivalul a crescut ca Prâslea din poveste”, iar piața astăzi arată total altfel. „Festivalul de la Sibiu este imaginea în miniatură a evoluției tehnologiei de la FAX la Internet și VR și AR”. 

Anul trecut, el a primit un feedback extraordinar după FITS, 83 de milioane de participanți. Cât despre 2021, anul s-a tradus în 600 evenimente, fizice, online și hibrid.

„Sunt restricții, însă, acestea stimulează vrând – nevrând imaginația și ne pun în situația de a căuta soluții. A fost și este o perioadă grea, dar pe care o putem folosi să ne gândim cât de frumoasă este viața. Suntem o construcție împreună cu pământul, natura, universul, care ține de unicitatea fiecăruia. Suntem surse de inspirație dar și creatori”, crede el.

Se uită la lucruri nefăcute și le vede dintr-o perspectivă amplă. Așa a reușit să regândească totul și să lanseze Scena Digitală – sau noul FITS – singurul festival online de Artele Spectacolului din lume în 2020 și singurul de tip hibrid din lume în 2021. Anul trecut, Constantin Chiriac a reușit să aducă la FITS personalități de renume mondială din industria teatrală, precum Yoshi Oida – unul dintre cei mai importanți actori și regizori japonezi ai momentului, Israel Galvan – renumitul dansator și coregraf spaniol, Helmut Sturmer – scenograful de origine română, cunoscut la nivel international pentru forța impresionantă a artei sale, binecunoscutul actor și scriitor American, apărut în filme precum Dallas Buyers Club, Late Night sau The Changeling – Denis O’Hare. Iar listei i se adaugă și alte nume sonore: Charlotte Rampling – emblematica actriță a cinematografiei europene, câștigătoare a premiului Festivalului de Film de la Berlin și a Premiului Academiei Europene de Film pentru cea mai bună actriță, Akram Khan – unul dintre cei mai apreciați coregrafi ai momentului, Jan Lauwers – fondatorul Needcompany – cu care a creat spectacole experimentale, postdramatice, la limita dintre ficțiune și (auto)biografie sau Maria Pages – o dansatoare și coregrafă recunoscută la nivel internațional, care a contribuit la reafirmarea flamenco-ului pe scena actuală. Cu toții s-au aflat în august 2021, la FITS, în Sibiu.

Când îl descrie, Jonathan Mills, directorul Edinburgh International Culture Summit, îl asemuiește unui bucătar recunscut.

„Întotdeauna a fost o mare plăcere să guști din preparatele realizate de un bucătar recunoscut, căci mereu par mult mai bune decât ceea ce gătești singur acasă. De aceea, mă bucur să revin la Sibiu să mă înfrupt din preparatele extraordinare ale marelui meu prieten și bucătar festivalier, Constantin Chiriac, care gătește atât de bine.”

De-a lungul timpului, Constantin Chiriac a predat la 16 universități de pe mapamond, iar într-un singur an a avut 274 de zboruri cu tot cu drumurile către festivalurile care se petreceau în lume. De fiecare dată, el este invitat special, emerit. A călătorit mult când a fost președinte și membrul juriului Comisiei Europene pentru capitalele culturale.

„Teatrul este viață, iar viața teatrului nu este niciodată mai plină de bogăție decât într-un festival. Trăim mereu în temporal, în provizoriu, construim din nisip și amintirile noastre sunt ceilalți. Istoriile lor sunt istoriile noastre, iar amintirile lor sunt viața noastră. Ce plăcere să îi întâlnesc pe toți acești autori și regizori și să le descopăr spectacolele! Ce plăcere, totodată, să împărtășesc cu aceste tinere generații, atât de simpatice, plăcerea și entuziasmul nostru. Iubesc teatrul și iubesc Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu”, mărturisește Jean Guy Lecat, scenograf și arhitect

Încă din 2017, Constantin Chiriac a început să invite, la Festival, arhitecți prestigioși din toată lumea. De curând, a declarat că vrea să construiască un complex cultural întins pe 29.000 de mp, care să reunească teatrul, muzica și artele spectacolului. Din 2000 încearcă să construiască la Sibiu o clădire altfel. Un teatru cu 3 scene, cu 3 spatii de repetiții de aceeași dimensiune cu scenele din teatru, cu un centru de congrese si un institut de cercetare. „FITS este cea mai mare oportunitate pe care o poate avea o comunitate de a folosi imaginea si atmosfera de festival pentru a crea un context bun unor astfel de proiecte. Am invitat cele mai mari case de arhitectură, structuri de consultanță, lideri de instituții culturale și arhitecți importanți din întreaga lume. Acum avem studiul de prefezabilitate. Este un proiect complex și uriaș cu multe necunoscute încă. O investiție foarte mare, va presupune și atragerea unui investitor privat. Sibiul este unul dintre cele mai bune exemple din lume de cum se schimbă comunitatea printr-un proiect cultural. Marii arhitecți și directori de spații culturale, inclusiv ARUP vă pot vorbi mai multe despre forța acestui oraș și despre forța FITS.

„Pentru mine, căutarea artei în Sibiu este aventura de a găsi familia și toate marile bucurii ce pot reieși din relațiile între oameni. De exemplu, nu știam că, în România, voi descoperi o familie. O aventură prin lumea artelor spectacolului, plus pura îmbrățișare a valorilor umane. Vă mulțumesc pentru acceptarea noilor legături în lumea artelor spectacolului pe care le împărtășim reciproc în vederea realizării unui festival în comunitățile din care venim. Rămâneți cu toții în inima mea”, spune Joe Melillo, Consultant Artistic Internațional Columbia Artists Music LLC & Brooklyn Academy of Music.

„Lucrurile trebuie gândite în evoluția lor. Este important să mulțumim pentru tot ce am primit, pentru ce am dăruit și să înțelegem că nimic nu este întâmplător. Toate întâlnirile, tot ce am construit vin ca daruri divine, dar dacă înțelegem legile iubirii necondiționate de nimic”, conchide Constantin Chiriac.

close

Newsletter!

Continue Reading

Trending