Connect with us

#People

A renunțat la doctoratul din Belgia pentru a fonda EduBoom, platforma care-i ajută pe elevi să învețe mai ușor

Published

on

După ce a studiat a studiat ingineria electrică și știința computerelor în Germania, Darin Madzharov a început un doctorat în Surse Regenerabile de Energie, în Belgia. Însă, atunci când și-a dat seama că poate ajuta elevii să învețe mai ușor și mai interactiv, omul de afaceri de origine bulgară s-a întors în țara natală pentru a pune pe picioare proiectul EduBoom. „Era un doctorat foarte interesant, însă după succesul primelor lecții educative – publicate online în format video, văzând cât de populare devin, mi-am dat seama că am nevoie de timp pentru a putea dezvolta proiectul EduBoom”.

Platforma a fost lansată în 2012, în Bulgaria, unde, în scurt timp a căpătat foarte multă popularitate, fiind folosită în peste 70% din școli. Cu mai bine de un milion de utilizatori și peste 17.000 de lecții video, aceasta a fost distinsă cu peste 30 de premii pentru calitatea serviciilor furnizate. Dacă inițial, în primele șase luni Darin Madzharov și-a investit propriile economii, un an mai târziu el a apelat la investitori externi, de la care inițial a primit 30.000 de euro. Din 2012 și până la extinderea în România, din 2020, Eduboom însuma o investiție totală de 500.000 de euro. „În ultimul an și jumătate, pot spune că s-a ajuns la o investiție totală de 700.000 de euro”, explică antreprenorul.

Extinderea în România a urmat ca un proces aproape firesc, astfel că versiunea finală a EduBoom.ro a fost lansată în noiembrie 2020, în contextul pandemiei și a școlii online. La ora actuală, pe platformă sunt peste 100.000 de utilizatori înregistrați care au acces la cele 3.100 de lecții și teste video cu materiile din școală. Cât despre investiția pentru EduBoom.ro, aceasta va ajunge la aproximativ 2 milioane de euro, pentru o dezvoltare susținută a acestui proiect care promite să aducă un aport valoros educației din țara noastră.

„Intrarea pe piața românească a venit firesc, pentru că ne doream ca platforma să aducă valoare în regiune, în țări apropiate ca mentalitate și cu sistem de învățământ similar”, după cum povestește Darin Madzharov. Iar pandemia a accelerat lucrurile: „La început, când s-au închis școlile, am aflat că în România nu exista o astfel de platformă de învățare online, cum nu exista, de fapt, nici în multe alte țări. Am început imediat să lucrăm intens, astfel că în noiembrie 2020 apăreau deja primele lecții la matematică, apoi la limba și literatura română și la celelalte materii, toate construite de la zero, conform programei școlare oficiale din România”, explică fondatorul EduBoom. 

Pe lângă Bulgaria și România, platforma este prezentă în Italia și Spania. „În fiecare țară, lecțiile sunt în limba respectivă și respectă programa școlară locală”, lămurește Madzharov.

Cum a început povestea EduBoom

Era 2011, când Darin, student doctorand în Belgia își ajuta adesea sora online – elevă de liceu în Bulgaria cu temele de la școală. Cu precădere la materii precum matematică, fizică și chimie. Își amintește că îi explica de fiecare dată, pe îndelete, cum ajungea la diverse rezultate, însă, uneori, mezina revena cu aceeași întrebare. Să eficientizeze procesul și să nu-i mai explice aceeași noțiune iar și iar, s-a hotărât să facă videoclipuri scurte. La rândul său, ea le arăta colegilor săi, de la care primea mesaje încurajatoare: „Te rugăm să mai faci, pentru că explici foarte bine și înțelegem tot”. Așa i-a venit ideea să tatoneze antreprenoriatul cu un proiect educativ prin care să-i ajute pe cei mici să aprofundeze lecțiile, prin metode moderne despre care el aflase la studii peste hotare. A început cu 320 de lecții video, la care lucra seara, după serviciu și le încărca dimineața, pe Internet.

Popularitatea din ce în ce mai mare de care se bucurau aceste clipuri și numărul crescut de vizualizări l-au făcut să renunțe la doctorat. Prin urmare, în 2021 s-a întors în țara lui natală, Bulgaria, hotărât fiind să dezvolte proiectul: a cumpărat domeniu de Internet, a format o echipă din 5-6 oameni și, cu ajutorul unor finanțări, s-au dedicat cu toții misiunii de a moderniza educația, reconstruind practic, programa școlară oficială, într-un limbaj interesant și ușor de înțeles, pe placul copiilor. Așa a apărut EduBoom.

Astăzi, echipa numără peste 300 de oameni, iar platforma este utilizată în peste 70% din școlile din Bulgaria – și din ce în ce în mai mult în școli din România.

Ce se află dincolo de niște noțiuni învățate pe de rost?

Educația înseamnă mult mai mult decât ce se face în școală. Și, presupune învățare, antrenare și dezvoltare, crede Darin Madzharov. 

„Anii de școală ar trebui să aibă două obiective principale: de a trezi interesul elevilor pentru anumite materii și de a le dezvolta propria disciplină în drumul lor spre progres şi dezvoltare personală. După ce terminăm școala, nu ne aducem aminte foarte des cu exactitate ce am învățat. Dar purtăm cu noi anumite zone de interes și disciplina de a deveni din ce în ce mai buni. Iar o altă teorie spune că educația este tocmai ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat s-a uitat”, spune Darin Madzharov pentru LeadersTalk.ro.

Învățarea începe de la o vârstă fragedă și continuă toată viața. Pe lângă materiile din școală, elevii ar trebui mai întâi să dobândească anumite valori care să-i ghideze în viață – iar asimilarea  acestora are loc, de obicei acasă, în primii ani de viață, în familie, explică Darin Madzharov: „Pe copii, aceste valori îi vor ajuta să relaționeze mai bine cu cei din jurul lor, iar mai târziu, să-și găsească un job bun”.

Următorul nivel de dezvoltare, de care ar trebui să țină cont școlile, este dezvoltarea abilității de identificare a problemelor. „Elevii ar trebui să poată spune: aici ceva nu e bine și trebuie luate măsuri. Cu această abilitate, ei își vor putea găsi un loc de muncă și mai bun”, punctează Darin Madzharov.

O a treia etapă ar fi cea de identificare și găsire de soluții – pentru oameni și pentru societate. „În timpul școlii, mi se pare important ca elevii să își dezvolte capacitatea de a rezolva probleme”, opinează fondatorul EduBoom.

Rolul tehnologiei în procesul de învățare

Și în România elevii sunt dornici de învețe și plini de entuziasm dat de întâlnirea cu tehnologia și metodele moderne de învățare, la fel ca în celelalte țări în care există proiectul EduBoom, crede Darin Madzharov. „Diferențe  nu există. Peste tot elevii se confruntă cu aceleași dificultăți, iar materia la care se descurcă cel mai greu este matematica. Acesta este motivul pentru care în orice țară începem construirea platformei cu lecții de matematică, apoi continuăm cu limba maternă și celelalte materii, în paralel cu tutorialele de dezvoltare personală și cultură generală”.

El consideră că tehnologizarea redefinește educația în aceste vremuri, iar școala viitorului combină tradiția cu digitalizarea. „Profesorii și elevii împreună ar trebui să aleagă și să utilizeze noile tehnologii pe care să le folosească în procesul de învățare. Noțiunile clasice de teorie ar trebui studiate și învățate acasă cu platforme online cu lecții și exerciții video, iar în la școală, ar trebui să se desfășoare cât mai multe activități practice”, susține Darin Madzharov.

Cum arată școala viitorului

„O să vă spun o poveste de viață reală.  Din cele de care vedem și auzim tot mai des că se întâmplă deja, în jurul nostru. Una dintre profesoarele de istorie care folosește mult platforma EduBoom a decis să abordeze diferit predarea. În loc să expună lecția nouă la școală, ea le-a dat elevilor temă pentru acasă să vizioneze lecția video, pentru ca elevii să asculte noțiunile noi.

La școală, în clasă, ei știau deja informațiile importante. N-a pierdut timp deloc și a început să se joace de-a istoria cu elevii. Le-a atribuit roluri: un elev era împăratul, altul era sfetnicul, un altul, sclavul și așa mai departe. După care au reconstituit și retrăit momente din epoca imperiului despre care se vorbea în lecția video. Elevii se jucau, iar profesoara îi urmărea, observa cine are nevoie de ajutor și îi îndruma pe loc, pentru că ei desfășurau o activitate practică. Așa văd eu viitorul școlii”, povestește Darin Madzharov.

El visează ca, împreună cu echipa lui, să îmbunătățească educația, să facă din EduBoom cea mai dezvoltată platformă de  învățare din Europa, să poată ajuta tinerii să aibă succes în viață – pentru că succesul merge mână în mână cu educația și cu dezvoltarea de abilități. „Așadar, misiunea noastră este să oferim educație și abilități oricui dorește”, punctează Darin Madzharov.

În final, îndemnul lui este următorul: „Fiecare dintre noi nu poate fi decât de partea educației în acest demers spre școala viitorului”.

De peste 10 ani, Constantin Pescaru scrie despre business și economie. Cel mai mult îi place să descopere poveștile antreprenoriale. Fire curioasă, Constantin este interesat de modul în care antreprenorii de succes iau decizii, acționează, în care își dezvoltă și mențin relația cu echipele pe care le au. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială și de leadership.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#News

Andrei Pitiș: De ce dau faliment 9 din 10 startupuri? Cele 5 elemente definitorii într-un business

Published

on

La nivel internațional, 9 din 10 startupuri dau faliment, indiferent de industria în care activează. Andrei Pitiș, fondator Simple Capital, afirmă că ia în calcul 5 elemente atunci când analizează un business, printre care produsul, echipa potrivită și finanțarea adecvată.   

În 1997, la doar 25 de ani, Andrei Pitiș devenea cofondator al unui startup din Silicon Valley. De atunci și până în prezent a participat la scrierea multor povești de succes, printre care și lansarea Vector Watch, companie care producea ceasuri inteligente și care, în 2017, a fost achiziționată de Fitbit. În 2020, a lansat Simple Capital, vehicul de investiții prin care a finanțat peste 30 de startupuri. Invitat de Vlad Mercori la Conferința The StakeBorg Talks, Andrei Pitiș a povestit despre cultura antreprenorială din România, despre motivele pentru care un startup ajunge să dea faliment dar și despre oportunitățile aduse de industria blockchain.  

Andrei Pitiș: În 2010, existau doar vreo 10 startupuri de tehnologie în România

Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care ecosistemul de startupuri de tehnologie a întârziat să apară în România a fost reprezentat de lipsa exemplelor de succes din plan intern.

„La Babson College, în SUA, se analizează ecosistemele de antreprenori și lucrurile de care e nevoie ca ele să se dezvolte. Printre aceste lucruri se numără și existența exemplelor de succes. În România, astfel de exemple au apărut destul de târziu. Au fost vreo două, trei din zona de cybersecurity, printre care și RAV Antivirus al lui Radu Georgescu, vândut către Microsoft. Au fost puține exemple de acest fel.     

În 2010, când eu am început să susțin mai mult dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România, nu era nimic. Era o singură casă, Bucharest Hub, undeva pe la Unirii, unde se întâlneau cele 10 startupuri de tehnologie care existau în România cu totul. În acel moment, am fost câțiva care ne-am decis să ajutăm: Bogdan Iordache, cel care a făcut How to Web, Radu Georgescu, care realizase un exit și voia să facă investiții, am fost eu care veneam cu experiența din Silicon Valley foarte pregnantă și care aici nu exista deloc. Mă duceam acolo printre cele 10 startupuri și vorbeam despre ce se întâmplă în Silicon Valley și toți se uitau lung la mine. Nu înțeleg de ce nu se duce lumea din România în Statele Unite. Urcați în avion și mergeți în California. Mai ales dacă sunteți tineri”, i-a îndemnat Andrei Pitiș pe cei prezenți la conferința The StakeBorg Talks

De ce 9 din 10 startupuri dau faliment?

Potrivit fondatorului Simple Capital, la succesul unui startup contribuie o serie de factori, cei mai importanți dintre aceștia fiind unicitatea sau calitatea crescută a produsului, echipa potrivită, finanțare adecvată, leadership și timing: 

  1. Produs unic sau de calitate

Produsul pe care îl faci nu trebuie să fie neapărat unic, dar trebuie să fie un produs de calitate. Trebuie să aducă valoare cumpărătorului, ca acesta să fie dispus să-ți plătească prețul pe care îl ceri.

  1. Echipa

De foarte multe ori, startupurile eșuează din cauză că fondatorii nu reușesc să alcătuiască o echipă competitivă, care să poată executa produsul. 

  1. Finanțare adecvată

Un startup are nevoie de un echilibru din punct de vedere financiar. Nici de prea mulți bani, dar nici de prea puțini.

  1. Leadeship

Un proiect antreprenorial aflat la început de drum nu are nevoie doar de o echipă bună, ci și de unul sau chiar de doi lideri cu viziune care să inspire echipa. 

  1. Timing

Timingul este, poate, cel mai important din cele cinci. Dacă fondatorii reușesc să construiască produsul potrivit, să aibă echipa necesară, să atragă investițiile potrivite și să dea dovadă și de leadership, eșuează din cauza timingului. De foarte multe ori se întâmplă să fie construite produse foarte bune dar care nu sunt înțelese de către public. 

În ceea ce privește caracteristicile necesare unui fondator, Andrei Pitiș susține că, de departe, cea mai importantă este reziliența: 

„Se spune că un om de afaceri de succes este un om de afaceri fără succes care s-a mai ridicat o dată. Contează să poți să te ridici de fiecare dată după ce cazi. Și aș mai adăuga un lucru. În viață, creșterea unei persoane nu este liniară și la fel se întâmplă și cu antreprenorii. Aceștia încearcă ceva, se dezvoltă, mai apoi se confruntă cu un eșec, pentru a crește ulterior din nou. Un antreprenor care nu s-a confruntat cu eșecuri este riscant.  E ca un luptător care nu are răni din alte lupte”, atrage atenția Andrei Pitiș. 

Nevoi tip analgezice vs. nevoi tip vitamine

„Istoric, primele businessuri au apărut pentru a satisface niște nevoi primare, oferind cazare și mâncare. Dacă faci o casă, vei găsi la un moment dat pe cineva care să o cumpere pentru că are nevoie de un acoperiș deasupra capului. Acestea sunt niște nevoi clare. În ultimii zeci de ani, de când a luat naștere internetul, au apărut aceste nevoi inventate, precum nevoia de a avea o poză de profil cool. Aceasta nu este o nevoie reală, dar simți că nu poți trăi fără. Se creează niște trenduri pe care poți să le urmărești din punct de vedere social și să vezi când ele devin analgezice mai degrabă decât vitamine. Pentru că dacă uiți să-ți iei vitaminele nu se întâmplă mare lucru și poți trăi fără, însă dacă ai uitat să-ți iei analgezicele cu tine, cobori până la farmacie să ți le cumperi pentru că nu poți trăi fără ele. În limbajul antreprenorial, analgezice sunt supranumite acele nevoi care cresc din ce în ce mai mult în importanță. La început, foarte multe nevoi apar mai degrabă ca niște vitamine. De exemplu, să ai o poză frumoasă pe Instagram este o vitamină pentru marea majoritate a oamenilor. Dar pentru cei care creează conținut în social media, nevoia de a avea la profil o poză făcută de un profesionist devine una de tip „analgezic”, adaugă fondatorul Simple Capital. 

Andrei Pitiș, unul dintre primii advisori ai startupului Elrond

Antreprenor și investitor în startupuri de tehnologie, Andrei Pitiș nu a stat departe nici de industria blockchain, în 2018 devenind unul dintre primii advisori ai Elrond, startup autohton ajuns, între timp, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură blockchain la nivel internațional. 

„Prin 2018, eram la Fitbit, după ce vândusem Vector Watch către ei și lucrurile mergeau destul de bine. Începusem din nou să vreau să fiu deschis în a fi advisor pentru startupuri. Atunci, Lucian Todea, pe care îl cunoșteam, a venit la mine alături de Beniamin Mincu, mi-au povestit despre startupul lor și mi-au propus să le fiu advisor. Eu nu mă pricepeam la blockchain și le-am zis acest lucru, însă ei voiau să-i ajut cu know-how privind creșterea businessului și a echipei, să îi pun în legătură cu companii din plan extern și cu alți posibili advisori. (…) Ulterior, am început să citesc din ce în ce mai mult și să înțeleg ce se întâmplă în spatele tehnologiei”, afirmă Andrei Pitiș.   

Andrei Pitiș trage un semnal de alarmă cu privire la investițiile în industria crypto, susținând că proiectele câștigătoare sunt greu de anticipat. Totuși, chiar dacă este greu să identifici use case-urile viitoare ale unei tehnologii emergente, exact ca în cazul bulei dotcom de la începutul anilor 2000, cele mai mari șanse de reușită le au proiectele care dezvoltă infrastructura acelei tehnologii. Tocmai din acest motiv, și în cazul de față, singurele proiecte cu care alege să lucreze sunt cele care construiesc în zona de infrastructură blockchain.  

Continue Reading

#Banking

Gyula Fatér, CEO OTP Bank România: Sectorul bancar este foarte sensibil la schimbările macroeconomice (…). Cu toate acestea, băncile locale au o poziție bună, sunt mai puternice decât acum doi ani și au capacitatea de a continua să finanțeze întreprinderile locale

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.roGyula Fatér, CEO-ul OTP Bank România, vorbește despre principalele amenințări și oportunități pentru situația financiară a băncilor în 2022. Și nu numai.

Care sunt principalele oportunități pentru bănci, până la sfârșitul lui 2022?

Gyula Fatér: Dat fiind că, până la sfârșitul anului, contextul din sectorul bancar și din economie în general nu se va schimba drastic, adevărata oportunitate constă în a ne face treaba cum trebuie, adică a finanța economia locală și a oferi soluții pentru clienții noștri.

În ultimii doi ani, toate activitățile au fost afectate într-un fel sau altul, mai întâi de pandemie, iar acum de situația geopolitică, astfel încât oportunitățile pe termen scurt au fost limitate. Astfel, este important să ne concentrăm și să ne continuăm planurile pe termen mediu și lung, să îmbunătățim constant partea operațională a activității, să ascultăm vocea pieței, să sprijinim și să finanțăm clienții.

Sectorul bancar a beneficiat de un val de investiții recente, și-a sporit capacitatea digitală și se află într-o poziție bună, fiind capabil să sprijine și să ofere servicii clienților locali. Același lucru este valabil și pentru OTP Bank, care a implementat un număr semnificativ de investiții, și-a îmbunătățit operațiunile și și-a dezvoltat semnificativ prezența digitală. Toate acestea au contribuit la consolidarea relației cu clienții noștri, la asigurarea unui nivel înalt de calitate a serviciilor și au dus la creșterea numărului de clienți noi. În plus, această abordare s-a dovedit a fi soluția potrivită pentru noi, având în vedere și rezultatele pe care le-am obținut în primul semestru, cu o dublare a profitului operațional față de același interval al anului trecut.

Care este principala amenințare pentru situația financiară a băncilor?

Gyula Fatér:  Sectorul bancar este foarte sensibil la schimbările macroeconomice și oricine poate observa cu ușurință acest lucru, doar uitându-se la principalii indicatori, la evoluția acestora și la modul în care se ajustează ratele dobânzilor, după aceea. Cu toate acestea, băncile locale au o poziție bună, sunt mai puternice decât acum doi ani și au capacitatea de a continua să finanțeze întreprinderile locale.

Dar amenințarea serioasă ar putea apărea dacă actualele condiții vor continua, dacă inflația își va menține ritmul curent fără semne de scădere, ceea ce înseamnă politici monetare mai stricte, rate ale dobânzii mai mari și, la un moment dat, un risc crescut de neplată pentru o categorie de clienți.

Cum estimați că va evolua sistemul bancar românesc în acest an?

Gyula Fatér: Sectorul bancar are o poziție solidă și un nivel bun de lichidități și resurse pentru a continua să distribuie fonduri în întreaga economie. Dacă ne uităm la cifrele din primul semestru, băncile au raportat rezultate mai bune, companiile contractând credite noi în lei și euro în valoare de 34,3 miliarde de lei, cu circa 32% mai mult decât volumul din primul semestru din 2021, potrivit datelor BNR. În acest caz, programul IMM Invest al statului a jucat un rol esențial.

Chiar dacă volumul creditelor contractate de persoanele fizice a crescut într-un ritm mai lent decât înainte, de doar 9,5% la sfârșitul lunii iunie, există motive să credem că lunile rămase din acest an vor arăta o tendință de încetinire.

Dacă ne uităm la analiza sectorială a cererii și a creditelor noi, observăm, de asemenea, o creștere de două cifre, de 16,1%, pentru domeniul serviciilor, în timp ce agricultura, un sector din ce în ce mai dinamic, a avut un sold al creditelor cu 13,9% mai mare decât în primul semestru din 2021.

Dat fiind că BNR majorează acum rata dobânzii cheie într-un ritm mai alert, pentru a lupta împotriva inflației din ce în ce mai mari, creșterea costului de majorare a creditului va încetini activitatea de business. Cu toate acestea, afluxul de numerar provenit din PNRR și din alte programe concepute de guvern poate contribui la evitarea recesiunii și la asigurarea unei aterizări ușoare.

Care ar trebui să fie principala strategie de susținere a activității bancare în acest an?

Gyula Fatér: Strategia noastră se bazează atât pe digitalizare, cât și pe relaționare directă cu clienții. Ambele sunt din ce în ce mai importante în vremuri dificile. Nu am închis sucursale, ci am angajat mai mulți consilieri pentru a ne putea ajuta clienții, în persoană. Acum este și mai important, pentru că oamenii au mai multe întrebări în situații de incertitudine. De asemenea, reacționăm rapid la modificările pieței, ajustăm și îmbunătățim ratele dobânzilor oferite și punem la dispoziția clienților una dintre cele mai bune oferte de creditare/ economisire de pe piață.

Există, de asemenea, strategia operațională și cred că tendința ultimilor ani este una utilă, care a adus constant investiții mari în sectorul bancar, mai ales în digitalizare, și generează produse și servicii noi, inovatoare și de calitate.

Cum credeți că vor evolua creditele neperformante? Ce măsuri a luat OTP Bank pentru a îmbunătăți nivelul creditelor neperformante?

Gyula Fatér: Aceasta este un aspect pe care îl urmărim în mod constant și, conform ultimelor date ale BNR, primele luni ale acestui an indică o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește creditele neperformante, la 3,31%. Nu există semne serioase că împrumuturile neperformante vor cunoaște o creștere bruscă, dar riscurile se acumulează în toată economia, așa că ne pregătim în consecință. Având în vedere creșterea rapidă a portofoliului de credite al băncii în ultimul an, coroborată cu perspectivele nu foarte optimiste pentru unele sectoare economice, OTP Bank a constituit deja provizioane de risc suplimentare, pentru a rămâne în siguranță.

De asemenea, în ceea ce privește asistența pe care o oferim clienților, efectuăm periodic analize pentru a determina dacă și ce parte a clienților noștri ar putea deveni vulnerabilă, astfel încât să putem oferi soluții constructive pentru a le atenua situația, dacă aceasta devine dificilă.

Continue Reading

#Banking

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.ro, Răsvan Radu, CEO-ul UniCredit Bank vorbește despre principalele amenințări și oportunități pentru situația financiară a băncilor în 2022. Și nu numai.

Care sunt principalele oportunități pentru bănci până la finele lui 2022?

Răsvan Radu: În contextul economic actual, cred că oportunitățile pe termen scurt – până la finele anului 2022 – se referă în principal la a rămâne alături de clienții noștri, persoane fizice și companii, și la a continua să sprijinim economia reală, cu instrumente adecvate contextului economic. Pe toată perioada ultimilor ani, sistemul bancar s-a dovedit capabil și disponibil să finanțeze economia, iar băncile sunt pregătite în continuare să facă față unui context economic potențial nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni. Nevoia de finanțare pentru proiectele viabile, solide, rămâne – și, ca atare, noi credem că va exista în continuare apetit pentru finanțare. Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice.

Dacă ne uităm pe termen mai lung, în condițiile unor fluxuri de fonduri europene de aproximativ 80 de miliarde de euro care pot intra în economia națională, atât în cadrul Planului Național de Reconstrucție și Redresare cât și prin intermendiul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sistemul bancar românesc are ocazia de a participa la susținerea unor proiecte de anvergură cu finanțare europeană, în domenii cheie ale economiei, cum sunt cele ale energiei, digitalizării, agriculturii ori marii infrastructuri.

În ceea ce ne privește, la UniCredit Bank România vom continua să sprijinim economia reală și să rămânem un partener de încredere pentru clienții noștri, atât companii cât și persoane fizice.

Care este principala amenințare pentru situația financiară a băncilor?

Răsvan Radu: Dacă ne referim la potențiale semnale de alarmă, suntem foarte atenți la o eventuală creștere a creditelor neperformante, în special în segmentul creditelor cu dobânda variabilă, ca urmare a înăspririi politicii monetare și, drept consecință, a creșterii dobânzilor.

Totuși, în martie 2022 rata creditelor neperformante la nivel de sistem era de doar 3,3%, iar rata acoperirii cu provizioane de 67,2% (o creștere semnificativă de la 63% în decembrie 2020) și avem încredere că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern îi vor ajuta pe debitori să evite dificultăți suplimentare. Totuși, riscul de credit ar putea să crească moderat în următorii ani, dacă economia încetinește.

În plus, implementarea noului moratoriu public poate fi un factor cu impact asupra profitabilității băncilor, în condițiile în care creditele amânate la plată nu vor mai fi exceptate de la provizionare, așa cum s-a întâmplat în cazul OUG 37/2020. Totuși, e important de spus că, date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă și capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziție în care poate face față unor evoluții economice nefavorabile.

Cum estimați că va evolua sistemul bancar românesc în acest an?

Răsvan Radu: Sectorul bancar este într-o poziție solidă, cu o rată de adecvare a capitalului și indicatori de lichiditate mult peste nivelurile minime (solvabilitatea sectorului a fost de 21,4% în martie 2022, potrivit Raportului asupra stabilității financiare, publicat de BNR). Mă aștept, așadar, ca și în următoarea perioadă evoluția să fie una pozitivă, băncile continuând să fie o parte a soluției în susținerea economiei reale, finanțând proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situație financiară echilibrată și un proiect viabil. Ritmul de creștere a creditării companiilor va rămâne cel mai probabil cu două cifre și anul acesta, chiar dacă mai redus față de 2021, iar pe segmentul creditării persoanelor fizice creșterea va fi una mai moderată, cu o cifră, și va veni preponderent din zona de consum. Și economisirea continuă să crească, depozitele totale ale rezidenților înregistrând în luna mai 2022 un plus de 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent; este de așteptat ca anul acesta depozitele rezidenților să crească mai lent comparativ cu 2021 (când creșterea a fost de 13,9%), cu un ritm de aproximativ 5%.

În ceea ce privește UniCredit Bank România, ne vom continua activitatea la fel de susținut ca și până acum, menținând întotdeauna o abordare prudentă și, astfel, o creștere sustenabilă. Am avut în toată acestă perioadă și continuăm să avem numeroase solicitări de finanțări, în principal dinspre sectoare de activitate cu evoluție pozitivă, precum energie, agricultură, industrie alimentară, sector public, telecom, IT, industria chimică, farmaceutică, sănătate.

UniCredit Bank a dovedit de-a lungul anilor un angajament permanent de a fi un partener activ al autorităților, al beneficiarilor, atât publici cât mai ales privați, creatori de plus valoare în economie și comunități.

Care ar trebui să fie principala strategie de susținere (continuare) a activității bancare, anul acesta?

Răsvan Radu: O primă direcție este continuarea activității de creditare în condiții de prudență și într-un ritm mai moderat decât anul trecut, dat fiind mediul economic dificil. Este de menționat efortul voluntar pe care băncile îl fac pentru a sprijini clienții în dificultate, la solicitarea acestora, prin restructurarea creditelor sau conversia creditelor din lei în valută, cu precădere în cazul companiilor.

Totodată, resursele atrase de la clienți continuă să fie solide, însă este de așteptat ca anul acesta depozitele să crească mai lent, cu o singură cifră, comparativ cu anul precedent, pe fondul temperării apetitului pentru economisire. Ne așteptăm la o creștere ușor mai rapidă pe segmentul depozitelor companiilor și al depozitelor în valută, ca mijloc de protecție a veniturilor în condiții de incertitudine economică și geo-politică. UniCredit a fost printre primele bănci care au majorat bonificația la resursele financiare ale populației, oferind dobânzi în topul ofertelor din piață pentru depozitele la termen în lei.

Nu în ultimul rând, o direcție importantă de acțiune la nivelul sistemului bancar este continuarea digitalizarii, băncile intensificând deja investițiile în transformarea digitală, ceea ce va determina reducerea cheltuielilor operaționale pe termen mediu și lung și, în plus, lărgirea bazei de clienți, prin atragerea segmentului tânăr utilizator de tehnologii moderne.

Cum credeți că vor evolua creditele neperformante? Care au fost măsurile pe care le-a avut UniCredit privind îmbunătățirea nivelului de credite neperformante?

Răsvan Radu: Așa cum am menționat, calitatea activelor în sistemul bancar a continuat să se îmbunătățească; aceasta rămâne însă, fără doar și poate, unul dintre indicatorii la care suntem foarte atenți. În ceea ce ne privește, date fiind business-ul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obținute și politica de risc prudențială, suntem bine poziționați pentru a gestiona provocările actuale și a valorifica oportunitățile. UniCredit a întreprins proactiv acțiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital și limitarea volatilității în P&L și Bilanț.

Este piața autohtonă atractivă pentru investitorii străini din domeniul financiar bancar?

Răsvan Radu: România este o piață mare pentru produsele financiare, încă sub-bancarizată, cu o piață de capital care se dezvoltă. În plus, sunt multe sectoare economice în creștere, precum agribusiness, energie regenerabilă, anumite sectoare productive sau din domeniul serviciilor. În aceste condiții, piața autohtonă continuă să fie atrativă pentru investitorii străini.

Continue Reading

Trending