Connect with us

#News

Ce salarii se câștigă în Sport & Wellness

Published

on

Într-o perioadă în care, ca la orice final de an, mișcarea apare din nou pe lista de priorități a românilor, domeniul Sport & Wellness continuă să fie unul dintre cele mai afectate de pandemie. Acest lucru se datorează faptului că o parte dintre centre au fost închise ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie și, în plus, în toată această perioadă, sălile de sport au funcționat la capacitate redusă. Din aceste motive, o mare parte dintre companiile din acest domeniu au căutat să găsească soluții și și-au reinventat activitățile, arată cel mai recent raport eJobs. 

Deși media salariilor din Sport & Wellness este una scăzută comparativ cu alte domenii, angajații centrelor sportive reușesc să-și rotunjească veniturile de bază prin comisioanele pe care le primesc la aducerea de noi membri în comunitate. 

Astfel, peste 28% dintre angajații din acest sector câștigă sub 2.000 lei net pe lună. Totuși, aproape 15% dintre persoanele care lucrează în acest domeniu câștigă salarii medii nete cuprinse între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 331.000 de salariați în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 37,7% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei lunar, în timp ce 14,4% au venituri lunare cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei, mai arată datele celei mai mari platforme de recrutare din România.

„Cele mai mari salarii din domeniu sunt câștigate de persoanele care ocupă poziții de conducere și de cele din departamentul financiar-contabil sau marketing. Ne așteptăm ca la începutul anului, când e vremea rezoluțiilor și numărul de abonamente la sală crește, să se vadă și o ușoară creștere pe numărul de joburi deschise în acest sector. Evident, totul e corelat și dependent de evoluția crizei sanitare și a restricțiilor impuse de aceasta. Pe platforma eJobs.ro, în acest moment, sunt disponibile peste 500 de joburi”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România.

Cel mai mare salariu introdus în Sport & Wellness este pentru poziția de Business Development Manager, 16.800 lei net, iar specialiștii din acest domeniu care sunt cei mai curioși să afle dacă salariul lor este aliniat cu media pieței muncii sunt cei care ocupă poziția de Antrenor Sportiv. 

Cele mari salarii medii nete din Sport & Wellness sunt pentru pozițiile:

  • Director Administrativ: 11.000 lei
  • Director Financiar: 10.500 lei 
  • Contabil-șef: 7.090 lei 
  • PR Manager: 6.500 lei
  • Director Tehnic: 6.300 lei

Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness:

  • Kinetoterapeut: 2.400 lei
  • Social media specialist: 2.200 lei 
  • Instructor fitness: 2.000 lei 
  • Recepționer: 2.000 lei 
  • Asistent nutriționist:  2.000 lei

Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din Sport & Wellness suntBucurești (3.000 lei net), Constanța (3.000 lei), Timișoara (2.700 lei), Cluj-Napoca (2.600 lei) și Oradea (2.530 lei), în timp ce, la pol opus, cele mai mici salarii medii nete din Sport & Wellness se câștigă în Focșani (2.000 lei), Fălticeni (2.000 lei), Alba-Iulia (1.850 de lei), Botoșani (1.774 lei) și Zalău (1.500 lei). 

Sunt somelier de tinere talente într-ale antreprenoriatului. Altfel spus, redactor LeadersTalk din octombrie 2021. Pentru propuneri editoriale mă puteți contacta pe adresa de email: alexandra@leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#Banking

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

Published

on

OTP Bank România a fost selectată de stat pentru a se alătura programului Start-up Nation 2022 implementat prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programul prevede acordarea unui ajutor financiar nerambursabil din partea statului în limita maximă a 200.000 lei, pentru fiecare startup înființat după data de 1 ianuarie 2020, care îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate în cadrul programului.   

Ca un partener activ în proiecte semnificative pentru antreprenori, OTP Bank Romania prin alăturarea în programul guvernamental propune beneficiarilor o serie de avantaje la accesarea serviciilor și produselor băncii. Astfel că, după acceptarea în programul de stat, antreprenorii pot deschide un cont dedicat de grant și solicita o finanțare punte de 100% din ajutorul financiar nerambursabil, garantat în procent de până la 80% din valoarea creditului de către FNGCIMM. În plus, au acces la un pachet dedicat de cont curent cu comisioane zero la operațiuni și încasări, administrare card și Internet banking, în funcție de specificul fiecarui pachet și de activitatea tranzacțională a fiecarui client. 

„În ultimii doi ani, marcați de pandemie, am constatat agilitatea, reziliența și spiritul antreprenorial de care au dat dovadă start-up-urile din Romania. Accesarea diferitelor instrumente guvernamentale în perioada următoare devine o necesitate nu doar pentru capitalul românesc, dar mai ales pentru facilitatea creșterii mediului antreprenorial. Acum, mai mult ca niciodată, dorim sa fim alături de sectorul antreprenorial, iar implicarea în programul Start-up Nation este un punct de sprijin pentru inițiativele antreprenoriale locale și, implicit, pentru stimularea creșterii economice prin încurajarea înființării de firme noi. Ne așteptăm la o performanță bună a programului și punem la dispoziția beneficiarilor un cost de finanțare bun și accesibil, dar mai ales o experiență cuprinzătoare pentru clienți.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

Antreprenorii se pot înscrie în programul Start-up Nation 2022 în perioada 19 iulie – 1 septembrie, pe site-ul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Continue Reading

#Finance

Cine este Andra Caşu, noul Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică

Published

on

Andra Caşu preia, începând cu luna iulie 2022, poziția de Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. Cu o experiență de peste 19 ani în domeniul consultanţei fiscale în cadrul EY România, Andra Caşu este specializată în domeniul consultanţei fiscale internaţionale în domeniul impozitării directe, cu focus pe zona de servicii financiare.

Andra este liderul departamentului de Impozite Directe al EY România şi este totodată liderul Sectorului de Consultanţă fiscală şi juridică în Servicii Financiare pentru România şi regiunea CESA (Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale). Ea a acumulat experienţă semnificativă în domeniul consultanţei fiscale, iar portofoliul său de clienţi cuprinde companii multinaţionale din România şi străinătate, bănci, companii de asigurare şi leasing, fonduri de investiții, companii petroliere şi de energie, dar şi mari producători din diverse domenii industriale.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România și Moldova: „Promovarea Andrei Cașu ca Partener în cadrul departamentului de Impozite directe contribuie la creşterea practicii noastre de servicii fiscale. Creativitatea, pasiunea şi exemplul de lider pe care Andra le-a demonstrat au făcut-o un membru foarte valoros al echipei de Asistenţă fiscală şi juridică, contribuind la consolidarea poziţiei de piaţă a EY în acest domeniu.”

„În momentul de faţă, funcţia fiscală este în curs de transformare, ca urmare a perioadei de pandemie şi a unui focus crescut pe zona de automatizare la nivel global. De asemenea, au apărut schimbări semnificative şi în legislaţia fiscală, ceea ce aduce pentru companii un volum crescut de obligaţii de raportare, dar şi o nevoie de modernizare şi transformare internă. Focusul trebuie să rămână pe crearea de valoare, dar şi pe orientarea către zonele de transformare digitală şi sustenabilitate. Acestea sunt direcţiile care vor genera rezultate optime pentru contribuabili în perioada următoare, iar echipa noastră este implicată în mod dinamic în tot ceea ce ţine de transformarea mediului fiscal din România”, a declarat Andra Caşu. 

Andra Cașu a absolvit facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi este membră a Camerei Consultanţilor Fiscali din România. A urmat, de asemenea, cursurile Oxford Business School în cadrul programului Women’s Leadership Development Program.

Continue Reading

#Finance

S-a lansat Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est

Published

on

Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, a publicat cea de-a zecea ediție a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală și de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars în ECE analizează și centralizează modificările fiscale din 22 de țări și se concentrează atât pe costurile cu forța de muncă, cât și pe diferitele aspecte ale impozitării întreprinderilor și prețurile de transfer. Studiul se concentrează pe tendințele pe termen lung, deoarece deciziile de investiții sunt cel mai bine susținute de analiza tendințelor și a modificărilor regimurilor fiscale regionale, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic.

Pe lângă țările din Grupul Vișegrad, ghidul analizează regimurile fiscale din țările din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina și Țările Baltice, concentrându-se pe schimbările și tendințele regimurilor fiscale.

Această publicație îi va ajuta pe investitori să înțeleagă complexitățile diferitelor regimuri fiscale din ECE, evidențiind cele mai recente trenduri și tendințe care le influențează”, a menționat Dr. Dániel H. Nagy, Tax Director, Mazars Ungaria.

Taxe legate de ocuparea forței de muncă

Din analiza Mazars reiese faptul că, în aproape toate țările observate, costurile cu forța de muncă au scăzut, însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria. 

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România.

TVA și facturarea electronică

Taxa pe valoarea adăugată a devenit, fără îndoială, principala sursă de venit pentru bugetele statelor în ultimii ani. Conform Mazars, această tendință s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina și a dificultăților lanțurilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% și 27%, în vigoare în Croația și, respectiv, în Ungaria, rămân excepțional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, în mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Țările examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacțiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activitățile frauduloase și de a reduce evaziunea fiscală.

Introducerea caselor de marcat electronice și a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curățarea economiei. Ungaria continuă să joace un rol fruntaș în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluții similare se regăsesc și în alte țări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacțiile dintre companii și vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăți nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Impozitul pe profit

Țările enumerate privesc esența impozitării profiturilor din unghiuri foarte diferite. Există o diferență de peste 22 de puncte procentuale între cea mai mică și cea mai mare cotă de impozitare: Germania (31%) și Ungaria (9%), cu rate de impozitare a societăților comerciale care variază de obicei între 15-20%. O singură țară a redus impozitul pe profit (Grecia, de la 24% la 22%), însă trebuie menționat faptul că și Austria intenționează să reducă treptat impozitul pe profit începând cu anul viitor.

De asemenea, Uniunea Europeană depune un efort conștient pentru a înfrâna cursa fiscală prin elaborarea unui cadru comun de impozitare a societăților în statele membre și prin prevenirea utilizării celor mai dăunătoare tehnici de evaziune fiscală. Un instrument esențial în acest efort este Directiva privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), care este obligatorie pentru statele membre de la 1 ianuarie 2019. Cea mai mare provocare din ultimii ani pentru statele membre a fost adoptarea reglementărilor UE, inclusiv a restricțiilor privind deducerile de dobânzi. În toate statele membre ale UE din regiune, normele anterioare privind capitalizarea redusă au fost înlocuite sau completate din ce în ce mai mult de metoda legată de calculul bazat pe EBITDA, în temeiul ATAD. Standardizarea normelor offshore (societăți străine controlate, CFC) poate fi, de asemenea, atribuită ATAD.

Țările din ECE care aplică impozitarea tradițională a corporațiilor permit invariabil ca pierderile suferite în anii anteriori să fie reportate și compensate cu o bază de impozitare pozitivă într-un an ulterior. Cu toate acestea, numai cinci țări permit reportarea pierderilor fără restricții. De asemenea, aceste țări aplică și reținerea la sursă a impozitului pe veniturile din dobânzi, dividende și redevențe (cu o rată de 15% sau chiar 19-20%), cu excepția Letoniei și Ungariei, care încă nu impun reținerea la sursă a impozitului pe câștigurile de capital. Impozitul pe profit la nivel de grup este acum disponibil în Germania și Ungaria; anterior, acesta era disponibil numai în Austria, Polonia, Bosnia și Herțegovina.

În România, cadrul general de impozitare a profiturilor și a indivizilor se află în centrul atenției Guvernului, din cauza actualei situații economice dificile și a deficitului bugetar public. Prin urmare, luând în considerare discursul politic din prima jumătate a anului și propunerile legislative în domeniul fiscal, sunt așteptate și deja propuse modificări semnificative pentru fiscalitatea microîntreprinderilor, limitând aplicarea sistemului de impozitare raționalizat și redus prin noi reguli și mecanisme anti-abuz. De asemenea, regimul fiscal aplicabil afacerilor care operează în sectorul ospitalității este de așteptat să fie complet revizuit de la un sistem bazat pe indicatori la regimul microîntreprinderilor.

În ceea ce privește impozitarea indivizilor, accentul se pune pe limitarea beneficiului scutirii fiscale aplicabile unor categorii specifice de lucrători precum cei din sectoarele agricol, construcții și IT. În plus, discuțiile privind schimbarea sistemului de impozitare pe venit cu cotă forfetară cu revenirea la un sistem progresiv de impozitare și deduceri sunt auzite mai des și pot duce în următorii doi ani la schimbări semnificative, care merg mână în mână cu strategia autorității fiscale de a investi în digitalizare. În consecință, contribuabilii români vor trebui să fie agili, să rămână informați și să se adapteze la schimbările din sistemul fiscal care se așteaptă să se producă mai rapid și cu un impact mai mare decât în ​​trecut”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars România.

Prețurile de transfer

Inițiativa BEPS („Base Erosion and Profit Shifting”) a OCDE a atras atenția asupra faptului că autoritățile fiscale trebuie să se concentreze mai mult pe posibile tranzacții transfrontaliere în cadrul grupului corporativ. Până în 2022, în urma introducerii obligațiilor privind documentarea pentru marii contribuabili din Muntenegru, reglementările prețurilor de transfer au fost în vigoare în toate țările ECE, cu excepția Moldovei. În plus, contribuabilii care își desfășoară activitatea în regiunea ECE au fost nevoiți să participe activ la sistemul de raportare CBC. Sistemul „country-by-country reporting” (CbCR) al OCDE are ca scop îmbunătățirea transparenței prin punerea informațiilor necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale la dispoziția autorităților fiscale locale.

Mazars a constatat că cea mai mare provocare pentru prețurile de transfer din ultimul an a fost reacția la impactul pandemiei. Noua criză a perturbat nivelurile de profituri preconizate în mod rezonabil, iar multinaționalele au trebuit să intervină în structurile lor de stabilire a prețurilor. Întrebarea care rămâne este cât de mult vor examina autoritățile fiscale nivelurile bazei de impozitare afectate de COVID-19, care vor scădea mult sub cele de dinainte de pandemie.

În privința impozitului pe profit, decizia luată de OCDE și G20 de a introduce un impozit minim global prevede schimbări semnificative. Propunerea aspiră să impună o cotă minimă de impozitare de 15% asupra marilor companii multinaționale, începând cu 2023. Deși probabil vor exista multe suișuri și coborâșuri, este clar faptul că multinaționalele vor avea din ce în ce mai puține oportunități de a reduce impozitele prin transferul profiturilor și erodarea bazei fiscale.

Prețurile de transfer rămân în fruntea controalelor fiscale din România pe fondul ultimelor evoluții regionale, creșterea inflației și presiunii guvernamentale pentru a asigura o colectare eficientă și echitabilă a impozitelor”, a menționat Adrian Mutea, Manager, Transfer Pricing, Mazars România.

Ghidul fiscal poate fi accesat aici.

Platforma online de comparare a țărilor din ECE din punct de vedere fiscal poate fi accesată aici.  

Continue Reading

Trending