Connect with us

#Talks

Cum ar putea Romania recupera peste 60% din pierderea de PIB cauzată de pandemie?

Published

on

(autor: Mihai Drăghici, Director, Consultanță, EY România)

Proiectele potențiale din domeniul energiei eoliene (terestre și marine), solare și hidro de la nivel global ar putea aduce o schimbare majoră în reducerea emisiilor și, implicit, să creeze 10 milioane de locuri de muncă și să genereze creștere economică în valoare de aproximativ 1,9 trilioane de dolari. În plus, prin intermediul politicilor cheie, statele ar putea stimula investițiile din sectorul privat care să acopere peste 90% din oportunitățile totale de investiții, accelerând astfel creșterea cu un aport minim de resurse publice, arăta recent un studiu EY derulat în 47 de țări, printre care și România.

Conform datelor raportului, produsul intern brut a scăzut în toată lumea în 2020 din cauza impactului economic al pandemiei provocate de COVID-19. Însă, prin proiectele de investiții s-ar putea diminua sau recupera o parte substanțială din pierderile economice de peste 2,2 trilioane de dolari provocate de pandemie la nivelul tuturor țărilor incluse în studiu și s-ar pune bazele unei creșteri economice durabile susținută de sursele de energie regenerabile, care sunt disponibile și presupun costuri mici. Fluxul de proiecte pregătite pentru demarare ar putea asigura o injecție de peste 1,9 trilioane de dolari în economia globală într-un interval de trei ani, ceea ce ar reprezenta aproximativ 85% din pierderea de produs intern brut din 2020.

Situația României

În România, impactul pe care aceste proiecte l-ar putea avea asupra pieței locale merge dincolo de argumentul aprovizionării cu energie și intră pe agenda de sustenabilitate: investițiile în energie regenerabilă ar putea permite o reducere substanțială a emisiilor de CO2, atingând până la 17% din ținta contribuțiilor stabilite la nivel național pentru 2030, angajată prin Acordul de la Paris.

În același timp, oportunitățile de investiții în proiectele de energie regenerabilă ar putea acoperi aproximativ 60% din totalul de pierdere de PIB în 2020 cauzată de pandemie, poziționând țara noastră în rândul țărilor cu capacități investiționale ridicate. Potențialul de creare de locuri de muncă la nivel local este de aproximativ 1000 de noi locuri de muncă la un milion de locuitori, un număr ușor mai mic în comparație cu alte țări incluse în primele 40 de țări atractive pentru investiții în proiecte de energie regenerabilă (EY RECAI Renewable Energy Country Attractiveness Index).

În prezent, România a definit o reformă încurajatoare a pieței de energie electrică ca parte a Planului Național de Redresare şi Reziliență, care include și:

  • eliminarea treptată a centralelor pe bază de cărbune și lignit până în 2032;
  • introducerea contractelor pentru diferență (CfD) ca principal mecanism de sprijin pentru investițiile în producția de energie din surse regenerabile;
  • negocierea directă a acordurilor de cumpărare de energie electrică (Power Purchase Agreements – PPA) de către toți producătorii de energie;
  • simplificarea procedurilor de acordare a licențelor și de autorizare pentru investițiile în surse regenerabile;
  • stabilirea unor timpi de răspuns administrativ mai scurți și obligatorii și proceduri pentru întârzieri inutile;
  • introducerea unui un cadru specific de sprijin pentru investițiile offshore în domeniul    energiei din surse regenerabile în regiunile în prezent insuficient exploatate.

Fluxul existent de proiecte de investiții poate permite începerea imediată a unei redresări „verzi”, iar dependența de fondurile publice este minimă. Exemplele recente de politici de succes în domeniul energiei regenerabile arată că, prin intermediul unui sistem adecvat de politici, între 90% și 99% dintre investițiile necesare pentru implementarea accelerată a capacităților de producție a energiei din surse regenerabile pot fi asigurate de sectorul privat. Acest flux include de asemenea, proiecte de transformare a infrastructurii care pot avea un impact la nivel național sau regional, făcând posibile sau accelerând investiții suplimentare.

Cinci măsuri pentru stimularea proiectelor de investiții în domeniul energiei verzi

  • Guvernele să aibă în vedere stabilirea unor obiective naționale exigente, cu responsabilități și angajamente clare care să ofere încredere investitorilor și sectorului privat.
  • Guvernele și organismele de reglementare să definească un mediu legislativ care să favorizeze în mod clar producția de energie din surse regenerabile și să asigure un cadru de susținere a pieței.
  • Instituțiile financiare naționale să evalueze posibilitatea acordării de capital unei game largi de dezvoltatori, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).
  • Simplificarea procedurilor de atribuire a terenurilor și de autorizare astfel încât acestea să se deruleze rapid și la costuri mai mici, pentru a asigura terenurile necesare proiectelor de energie regenerabilă.
  • O infrastructură de distribuție care să ofere o largă interconectare la nivel național și internațional, un echilibru între cerere și ofertă, precum și reglementări liberalizate care să permită furnizorilor privați să se conecteze la rețea, extinzând-o.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

În studiul comandat de Fundația Europeană pentru Climă (FEC), echipa EY din domeniul energiei a analizat potențialul de oportunități investibile din domeniul energiei și resurselor din 47 de economii cheie capabile să susțină planurile de redresare „verde”.

Prin apelarea la o gamă largă de surse, printre care și baza de date exclusivă a EY aferentă raportului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), precum și prin consultarea unor investitori, dezvoltatori, grupuri de reflecție și experți din domeniu, au fost identificate proiecte din patru segmente ale sectorului energiei regenerabile: proiecte eoliene marine, proiecte eoliene terestre, proiecte de energie solară și proiecte hidroenergetice. Studiul se concentrează asupra proiectelor pregătite pentru demarare sau care pot fi lansate pe termen scurt.

Cartografierea impactului potențial al proiectelor identificabile din 47 de economii care compun împreună aproximativ 88% din PIB-ul global nu reprezintă o predicție a implementării proiectelor din domeniul energiei regenerabile, ci prezintă rezultatele care ar putea fi obținute prin luarea unor măsuri concertate în acest moment.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#News

Andrei Pitiș: De ce dau faliment 9 din 10 startupuri? Cele 5 elemente definitorii într-un business

Published

on

La nivel internațional, 9 din 10 startupuri dau faliment, indiferent de industria în care activează. Andrei Pitiș, fondator Simple Capital, afirmă că ia în calcul 5 elemente atunci când analizează un business, printre care produsul, echipa potrivită și finanțarea adecvată.   

În 1997, la doar 25 de ani, Andrei Pitiș devenea cofondator al unui startup din Silicon Valley. De atunci și până în prezent a participat la scrierea multor povești de succes, printre care și lansarea Vector Watch, companie care producea ceasuri inteligente și care, în 2017, a fost achiziționată de Fitbit. În 2020, a lansat Simple Capital, vehicul de investiții prin care a finanțat peste 30 de startupuri. Invitat de Vlad Mercori la Conferința The StakeBorg Talks, Andrei Pitiș a povestit despre cultura antreprenorială din România, despre motivele pentru care un startup ajunge să dea faliment dar și despre oportunitățile aduse de industria blockchain.  

Andrei Pitiș: În 2010, existau doar vreo 10 startupuri de tehnologie în România

Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care ecosistemul de startupuri de tehnologie a întârziat să apară în România a fost reprezentat de lipsa exemplelor de succes din plan intern.

„La Babson College, în SUA, se analizează ecosistemele de antreprenori și lucrurile de care e nevoie ca ele să se dezvolte. Printre aceste lucruri se numără și existența exemplelor de succes. În România, astfel de exemple au apărut destul de târziu. Au fost vreo două, trei din zona de cybersecurity, printre care și RAV Antivirus al lui Radu Georgescu, vândut către Microsoft. Au fost puține exemple de acest fel.     

În 2010, când eu am început să susțin mai mult dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România, nu era nimic. Era o singură casă, Bucharest Hub, undeva pe la Unirii, unde se întâlneau cele 10 startupuri de tehnologie care existau în România cu totul. În acel moment, am fost câțiva care ne-am decis să ajutăm: Bogdan Iordache, cel care a făcut How to Web, Radu Georgescu, care realizase un exit și voia să facă investiții, am fost eu care veneam cu experiența din Silicon Valley foarte pregnantă și care aici nu exista deloc. Mă duceam acolo printre cele 10 startupuri și vorbeam despre ce se întâmplă în Silicon Valley și toți se uitau lung la mine. Nu înțeleg de ce nu se duce lumea din România în Statele Unite. Urcați în avion și mergeți în California. Mai ales dacă sunteți tineri”, i-a îndemnat Andrei Pitiș pe cei prezenți la conferința The StakeBorg Talks

De ce 9 din 10 startupuri dau faliment?

Potrivit fondatorului Simple Capital, la succesul unui startup contribuie o serie de factori, cei mai importanți dintre aceștia fiind unicitatea sau calitatea crescută a produsului, echipa potrivită, finanțare adecvată, leadership și timing: 

  1. Produs unic sau de calitate

Produsul pe care îl faci nu trebuie să fie neapărat unic, dar trebuie să fie un produs de calitate. Trebuie să aducă valoare cumpărătorului, ca acesta să fie dispus să-ți plătească prețul pe care îl ceri.

  1. Echipa

De foarte multe ori, startupurile eșuează din cauză că fondatorii nu reușesc să alcătuiască o echipă competitivă, care să poată executa produsul. 

  1. Finanțare adecvată

Un startup are nevoie de un echilibru din punct de vedere financiar. Nici de prea mulți bani, dar nici de prea puțini.

  1. Leadeship

Un proiect antreprenorial aflat la început de drum nu are nevoie doar de o echipă bună, ci și de unul sau chiar de doi lideri cu viziune care să inspire echipa. 

  1. Timing

Timingul este, poate, cel mai important din cele cinci. Dacă fondatorii reușesc să construiască produsul potrivit, să aibă echipa necesară, să atragă investițiile potrivite și să dea dovadă și de leadership, eșuează din cauza timingului. De foarte multe ori se întâmplă să fie construite produse foarte bune dar care nu sunt înțelese de către public. 

În ceea ce privește caracteristicile necesare unui fondator, Andrei Pitiș susține că, de departe, cea mai importantă este reziliența: 

„Se spune că un om de afaceri de succes este un om de afaceri fără succes care s-a mai ridicat o dată. Contează să poți să te ridici de fiecare dată după ce cazi. Și aș mai adăuga un lucru. În viață, creșterea unei persoane nu este liniară și la fel se întâmplă și cu antreprenorii. Aceștia încearcă ceva, se dezvoltă, mai apoi se confruntă cu un eșec, pentru a crește ulterior din nou. Un antreprenor care nu s-a confruntat cu eșecuri este riscant.  E ca un luptător care nu are răni din alte lupte”, atrage atenția Andrei Pitiș. 

Nevoi tip analgezice vs. nevoi tip vitamine

„Istoric, primele businessuri au apărut pentru a satisface niște nevoi primare, oferind cazare și mâncare. Dacă faci o casă, vei găsi la un moment dat pe cineva care să o cumpere pentru că are nevoie de un acoperiș deasupra capului. Acestea sunt niște nevoi clare. În ultimii zeci de ani, de când a luat naștere internetul, au apărut aceste nevoi inventate, precum nevoia de a avea o poză de profil cool. Aceasta nu este o nevoie reală, dar simți că nu poți trăi fără. Se creează niște trenduri pe care poți să le urmărești din punct de vedere social și să vezi când ele devin analgezice mai degrabă decât vitamine. Pentru că dacă uiți să-ți iei vitaminele nu se întâmplă mare lucru și poți trăi fără, însă dacă ai uitat să-ți iei analgezicele cu tine, cobori până la farmacie să ți le cumperi pentru că nu poți trăi fără ele. În limbajul antreprenorial, analgezice sunt supranumite acele nevoi care cresc din ce în ce mai mult în importanță. La început, foarte multe nevoi apar mai degrabă ca niște vitamine. De exemplu, să ai o poză frumoasă pe Instagram este o vitamină pentru marea majoritate a oamenilor. Dar pentru cei care creează conținut în social media, nevoia de a avea la profil o poză făcută de un profesionist devine una de tip „analgezic”, adaugă fondatorul Simple Capital. 

Andrei Pitiș, unul dintre primii advisori ai startupului Elrond

Antreprenor și investitor în startupuri de tehnologie, Andrei Pitiș nu a stat departe nici de industria blockchain, în 2018 devenind unul dintre primii advisori ai Elrond, startup autohton ajuns, între timp, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură blockchain la nivel internațional. 

„Prin 2018, eram la Fitbit, după ce vândusem Vector Watch către ei și lucrurile mergeau destul de bine. Începusem din nou să vreau să fiu deschis în a fi advisor pentru startupuri. Atunci, Lucian Todea, pe care îl cunoșteam, a venit la mine alături de Beniamin Mincu, mi-au povestit despre startupul lor și mi-au propus să le fiu advisor. Eu nu mă pricepeam la blockchain și le-am zis acest lucru, însă ei voiau să-i ajut cu know-how privind creșterea businessului și a echipei, să îi pun în legătură cu companii din plan extern și cu alți posibili advisori. (…) Ulterior, am început să citesc din ce în ce mai mult și să înțeleg ce se întâmplă în spatele tehnologiei”, afirmă Andrei Pitiș.   

Andrei Pitiș trage un semnal de alarmă cu privire la investițiile în industria crypto, susținând că proiectele câștigătoare sunt greu de anticipat. Totuși, chiar dacă este greu să identifici use case-urile viitoare ale unei tehnologii emergente, exact ca în cazul bulei dotcom de la începutul anilor 2000, cele mai mari șanse de reușită le au proiectele care dezvoltă infrastructura acelei tehnologii. Tocmai din acest motiv, și în cazul de față, singurele proiecte cu care alege să lucreze sunt cele care construiesc în zona de infrastructură blockchain.  

Continue Reading

#Banking

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.ro, Răsvan Radu, CEO-ul UniCredit Bank vorbește despre principalele amenințări și oportunități pentru situația financiară a băncilor în 2022. Și nu numai.

Care sunt principalele oportunități pentru bănci până la finele lui 2022?

Răsvan Radu: În contextul economic actual, cred că oportunitățile pe termen scurt – până la finele anului 2022 – se referă în principal la a rămâne alături de clienții noștri, persoane fizice și companii, și la a continua să sprijinim economia reală, cu instrumente adecvate contextului economic. Pe toată perioada ultimilor ani, sistemul bancar s-a dovedit capabil și disponibil să finanțeze economia, iar băncile sunt pregătite în continuare să facă față unui context economic potențial nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni. Nevoia de finanțare pentru proiectele viabile, solide, rămâne – și, ca atare, noi credem că va exista în continuare apetit pentru finanțare. Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice.

Dacă ne uităm pe termen mai lung, în condițiile unor fluxuri de fonduri europene de aproximativ 80 de miliarde de euro care pot intra în economia națională, atât în cadrul Planului Național de Reconstrucție și Redresare cât și prin intermendiul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sistemul bancar românesc are ocazia de a participa la susținerea unor proiecte de anvergură cu finanțare europeană, în domenii cheie ale economiei, cum sunt cele ale energiei, digitalizării, agriculturii ori marii infrastructuri.

În ceea ce ne privește, la UniCredit Bank România vom continua să sprijinim economia reală și să rămânem un partener de încredere pentru clienții noștri, atât companii cât și persoane fizice.

Care este principala amenințare pentru situația financiară a băncilor?

Răsvan Radu: Dacă ne referim la potențiale semnale de alarmă, suntem foarte atenți la o eventuală creștere a creditelor neperformante, în special în segmentul creditelor cu dobânda variabilă, ca urmare a înăspririi politicii monetare și, drept consecință, a creșterii dobânzilor.

Totuși, în martie 2022 rata creditelor neperformante la nivel de sistem era de doar 3,3%, iar rata acoperirii cu provizioane de 67,2% (o creștere semnificativă de la 63% în decembrie 2020) și avem încredere că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern îi vor ajuta pe debitori să evite dificultăți suplimentare. Totuși, riscul de credit ar putea să crească moderat în următorii ani, dacă economia încetinește.

În plus, implementarea noului moratoriu public poate fi un factor cu impact asupra profitabilității băncilor, în condițiile în care creditele amânate la plată nu vor mai fi exceptate de la provizionare, așa cum s-a întâmplat în cazul OUG 37/2020. Totuși, e important de spus că, date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă și capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziție în care poate face față unor evoluții economice nefavorabile.

Cum estimați că va evolua sistemul bancar românesc în acest an?

Răsvan Radu: Sectorul bancar este într-o poziție solidă, cu o rată de adecvare a capitalului și indicatori de lichiditate mult peste nivelurile minime (solvabilitatea sectorului a fost de 21,4% în martie 2022, potrivit Raportului asupra stabilității financiare, publicat de BNR). Mă aștept, așadar, ca și în următoarea perioadă evoluția să fie una pozitivă, băncile continuând să fie o parte a soluției în susținerea economiei reale, finanțând proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situație financiară echilibrată și un proiect viabil. Ritmul de creștere a creditării companiilor va rămâne cel mai probabil cu două cifre și anul acesta, chiar dacă mai redus față de 2021, iar pe segmentul creditării persoanelor fizice creșterea va fi una mai moderată, cu o cifră, și va veni preponderent din zona de consum. Și economisirea continuă să crească, depozitele totale ale rezidenților înregistrând în luna mai 2022 un plus de 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent; este de așteptat ca anul acesta depozitele rezidenților să crească mai lent comparativ cu 2021 (când creșterea a fost de 13,9%), cu un ritm de aproximativ 5%.

În ceea ce privește UniCredit Bank România, ne vom continua activitatea la fel de susținut ca și până acum, menținând întotdeauna o abordare prudentă și, astfel, o creștere sustenabilă. Am avut în toată acestă perioadă și continuăm să avem numeroase solicitări de finanțări, în principal dinspre sectoare de activitate cu evoluție pozitivă, precum energie, agricultură, industrie alimentară, sector public, telecom, IT, industria chimică, farmaceutică, sănătate.

UniCredit Bank a dovedit de-a lungul anilor un angajament permanent de a fi un partener activ al autorităților, al beneficiarilor, atât publici cât mai ales privați, creatori de plus valoare în economie și comunități.

Care ar trebui să fie principala strategie de susținere (continuare) a activității bancare, anul acesta?

Răsvan Radu: O primă direcție este continuarea activității de creditare în condiții de prudență și într-un ritm mai moderat decât anul trecut, dat fiind mediul economic dificil. Este de menționat efortul voluntar pe care băncile îl fac pentru a sprijini clienții în dificultate, la solicitarea acestora, prin restructurarea creditelor sau conversia creditelor din lei în valută, cu precădere în cazul companiilor.

Totodată, resursele atrase de la clienți continuă să fie solide, însă este de așteptat ca anul acesta depozitele să crească mai lent, cu o singură cifră, comparativ cu anul precedent, pe fondul temperării apetitului pentru economisire. Ne așteptăm la o creștere ușor mai rapidă pe segmentul depozitelor companiilor și al depozitelor în valută, ca mijloc de protecție a veniturilor în condiții de incertitudine economică și geo-politică. UniCredit a fost printre primele bănci care au majorat bonificația la resursele financiare ale populației, oferind dobânzi în topul ofertelor din piață pentru depozitele la termen în lei.

Nu în ultimul rând, o direcție importantă de acțiune la nivelul sistemului bancar este continuarea digitalizarii, băncile intensificând deja investițiile în transformarea digitală, ceea ce va determina reducerea cheltuielilor operaționale pe termen mediu și lung și, în plus, lărgirea bazei de clienți, prin atragerea segmentului tânăr utilizator de tehnologii moderne.

Cum credeți că vor evolua creditele neperformante? Care au fost măsurile pe care le-a avut UniCredit privind îmbunătățirea nivelului de credite neperformante?

Răsvan Radu: Așa cum am menționat, calitatea activelor în sistemul bancar a continuat să se îmbunătățească; aceasta rămâne însă, fără doar și poate, unul dintre indicatorii la care suntem foarte atenți. În ceea ce ne privește, date fiind business-ul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obținute și politica de risc prudențială, suntem bine poziționați pentru a gestiona provocările actuale și a valorifica oportunitățile. UniCredit a întreprins proactiv acțiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital și limitarea volatilității în P&L și Bilanț.

Este piața autohtonă atractivă pentru investitorii străini din domeniul financiar bancar?

Răsvan Radu: România este o piață mare pentru produsele financiare, încă sub-bancarizată, cu o piață de capital care se dezvoltă. În plus, sunt multe sectoare economice în creștere, precum agribusiness, energie regenerabilă, anumite sectoare productive sau din domeniul serviciilor. În aceste condiții, piața autohtonă continuă să fie atrativă pentru investitorii străini.

Continue Reading

#BooksTalk

Ce citește Bogdan Dumitrescu, CEO htss

Published

on

Bogdan Dumitrescu este CEO htss, companie ICT specializată în furnizarea de soluții software de business cu peste 1.000 de clienți în 11 țări.

CE CITEȘTE CEO-UL htss:

Sense and Respond: How Successful Organizations Listen to Customers and Create New Products Continuously – Jeff Gothelf and Josh Seiden

Bogdan Dumitrescu: Într-o epocă în care trendurile digitale se schimbă cu viteza luminii, companiile tech au nevoie să înțeleagă rapid și corect nevoile clienților și chiar să ajungă să le anticipeze, devenind extrem de important să fie mereu atente la schimbările din piață. În această cursă contracronometru, vor câștiga aceia care oferă atenția necesară nu doar dezvoltării de produse, dar și dezvoltării unui organism viu și anume propria oganizație. În contextul schimbărilor din ultimii ani,  a devenit esențial să ne adaptăm rapid, să ne dăm voie să experimentăm dar și să încercăm lucruri noi. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește livrarea accelerată a proceselor de transformare digitală care se află pe agendă de ani de zile, dar care nu au fost întotdeauna prioritizate la maxim. Sense and Respond este o carte absolut necesară tuturor managerilor care vor să se simtă confortabili cu schimbările din piață și chiar să le caute în mod proactiv. 

Lean vs. Agile vs. Design Thinking – Jeff Gothelf

Bogdan Dumitrescu: În acest volum, Jeff Gothelf descompune principalele strategii de dezvoltare de produs însă nu ca sa ne ajute să alegem una dintre ele și să o urmăm cu rigiditate, ci să cautăm elementele comune din cele trei și să le combinăm cu succes în beneficiul utilizatorului final dar și a propriei echipe.

În vreme ce regula de aur rămâne, întotdeauna, ca utilizatorul să fie pus pe primul loc, Jeff Gotheld ne încurajează să rămânem flexibili și să experimentăm zone „high-risk, high-reward”. De cele mai multe ori oamenii tind să adopte, cel mai adesea, o mentalitate de tip „politica pașilor mărunți” astfel încât acest volum va funcționa, printre altele, ca un reminder că avem nevoie să ne setăm obiective înalte și mai apoi să experimentăm diferite strategii prin care să le îndeplinim. Pentru a produce valoare e nevoie doar de o atitudine deschisă în a găsi soluțiile potrivite și a valorifica inovația.

CE CITEȘTE DORU PELVIAN, FONDATOR EDUKIWI

CE CITEȘTE DANIEL CUEVAS, PHILIP MORRIS ROMANIA

CE CITEȘTE ELENA PAP, DIRECTOR REGIONAL UP GRUP

CE CITEȘTE ANDREI PERIANU, CO-FONDATOR ȘI COO BANKATA.RO

AFLĂ CE CITEȘTE DOINA VÎLCEANU, CONTENTSPEED

AFLĂ CE CITEȘTE ALEXANDRU RADU, HEAD OF BUSINESS GROWTH AL ARGGO

AFLĂ CE CITEȘTE DIANA CIOBĂNETE, COFONDATOR COMMONS ACCEL

AFLĂ CE CITEȘTE CORINA DIACONU, MANAGING DIRECTOR ABC HUMAN CAPITAL

AFLĂ CE CITEȘTE CORNELIU BODEA, CEO ADREM

AFLĂ CE CITEȘTE RAUL ȚĂRNARU, FONDATOR NOVARION

AFLĂ CE CITEȘTE ALEXANDRU BOGDAN, CEO ROCA X

AFLĂ CE CITEȘTE CRISTI MOVILĂ, EASTERN EUROPE GENERAL MANAGER & EMEA SVP LA VTEX

AFLĂ CE CITEȘTE BOGDAN NICOARĂ, CEO BRIGHT SPACES

AFLĂ CE CITEȘTE ANDREI BLAJ, COFONDATOR ATTA SYSTEMS

AFLĂ CE CITEȘTE LUCA MATEESCU, GENERAL MANAGER LIME

AFLĂ CE CITEȘTE MIKE PARSONS, CEO QUALITANCE

AFLĂ CE CITEȘTE ADRIAN ENACHE, CEO OMNIPERFORM

AFLĂ CE CITEȘTE BOGDAN FLOREA, CEO CONNECTIONS

AFLĂ CE CITEȘTE GABRIEL PAVEL, DIRECTOR REGIONAL FUJITSU

AFLĂ CE CITEȘTE RALUCA JIANU, MANAGING PARTNER EPIC VISITS

AFLĂ CE CITEȘTE CARMEN DUMITRU, MANAGER GENERAL ACVATIC BEBE CLUB

AFLĂ CE CITEȘTE MIHAI GURAN, CEO GURAN CONSULTING GLOBAL

AFLĂ CE CITEȘTE CRISTIAN DECA, COFONDATOR DECALEX

AFLĂ CE CITEȘTE ADRIAN BODOMOIU, DIRECTOR GENERAL WIZROM SOFTWARE

AFLĂ CE CITEȘTE MIHAI GHIȚĂ, COFONDATOR SYPHER

AFLĂ CE CITEȘTE NICOLETA SCARLAT, EISBERG ROMANIA

AFLĂ CE CITEȘTE ANDREI URSACHI, COFONDATOR STAILER

AFLĂ CE CITEȘTE SORIN NICOLAU, CEO-UL CLINICILE OANA NICOLAU

AFLĂ CE CITEȘTE IONUȚ PĂTRĂHĂU, COFONDATOR SEEDBLINK

AFLĂ CE CITEȘTE BOGDAN BADEA, CEO-UL EJOBS

AFLĂ CE CITEȘTE CRISTIAN NICOLA, CEO-UL INVESTPOINT

AFLĂ CE CITEȘTE FLORIN GHEORGHE, CEO-UL THETA FURNITURE & MORE

Continue Reading

Trending