Connect with us

#Talks

RAPORT: Economia la turație spre final de an. Este nevoie de predictibilitate legislativă și de măsuri de temperare a efectelor colaterale pandemiei de Covid-19

Published

on

Investițiile continuă în majoritatea sectoarelor de activitate, iar transformarea și adaptarea permanentă la noile realități rămân prioritățile în business, în trimestrul al IV-lea al anului 2021, au concluzionat participanții la Forumul de Business ROMÂNIA. NEW ECONOMY AGENDA.

Evenimentul a fost co-organizat de 8 asociații de business, care reprezintă unii dintre cei mai mari contributori în PIB-ul Romaniei: AHK România – Camera de Comert Româno – Germană, ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, Asociația Română pentru Smart City, ARILOG – Asociația Română de Logistică, CRE – Centrul Român al Energiei, HORA – Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, Camera de Comerț Eleno-Română și BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.   

Principalele cifre și realități de business, la nivelul Trimestrului al IV-lea din 2021:

INVESTIȚIILE GERMANE ÎN ROMÂNIA:

  • Germania rămâne cel mai mare partener comercial al României, schimburile comerciale însumand 30,9 mld. EUR in 2020. Volumul schimburilor comerciale în primele 6 luni ale anului 2021 între cele două țări a fost de 16,4 mld. EUR (+20,5%). „Până la sfârșitul anului 2021 ne așteptăm ca cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR),” estimează AHK.
  • Andreas Lier, președintele AHK România, a adresat tema sustenabilității, în contextul Acordului Verde European (Green Deal), care are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050. ”Acordul verde cuprinde o agendă politică care acoperă multe domenii, de la neutralitatea carbonului, la economia circulară, mobilitatea inteligentă și multe altele. Este nevoie de o politică industrială puternică și de un cadru de reglementare pentru ca Acordul Verde al UE să fie un succes”, spune Andreas Lier, președinte AHK România.
  • Pandemia continuă să aibă un impact puternic asupra companiilor, în special în ce privește lanțurile de aprovizionare. 81% dintre companiile intervievate în cadrul unui sondaj AHK raportează creșteri de prețuri sau dificultăți de aprovizionare. Cu peste 550 de companii membre, AHK este cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România si este reprezentanta oficială a economiei germane în România. 

ENERGIA, O MIZA MAJORĂ. FLUCTUAȚIILE DIN ENERGIE PUN PRESIUNE PE TOATĂ ECONOMIA, CÂT ȘI PE CONSUMATOR 

  • Fluctuațiile și evolutiile din domeniul energetic – precum scumpirea pretului gazelor sau energiei electrice – vor pune presiune atât la nivelul companiilor din economie, unităților de producție, cât și asupra nivelului de trai al consumatorului final, atrag atenția reprezentanții Centrului Român al Energiei (CRE). 
  • Taxarea emisiilor de CO2 de către UE determină presiunea de creștere a prețului energiei și încurajează în același timp noile investiții în tehnologii regenerabile. Acest mecanism poate deveni problematic pentru statele unde profitabilitatea din economie este marginală, așa cum este și cazul României. Soluțiile pentru țara noastră pot veni din 2 mari direcții: susținerea unor scheme de suport în ceea ce privește eficiența energetică pentru companii și consumatorii industriali și gestionarea reducerii sărăciei energetice coroborată cu compensarea consumatorilor vulnerabili. 

INVESTIȚIILE IMOBILIARE CONTINUĂ, MARII JUCĂTORI SE ADAPTEAZP NOILOR REALITĂȚI

  • În domeniul de Real Estate, investițiile continuă. Marii jucatori se adaptează noilor tendințe sanitare, integrează tehnologia, isi diversifica portofoliile și se pregătesc de etapa post-pandemică, conform BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.  
  • IMMOFINANZ continuă investițiile curente atât pe segmentul de office (modernizarea clădirii Bucharest Financial Plaza și transformarea acesteia într-o clădire emblematică myhive, cu spații de înaltă calitate și cu nivel de certificare a construcției pentru dezvoltare durabilă Gold, precum și demararea procesului de transformare a clădirii Victoria Park tot într-o proprietate myhive), cât și pe cel de retail (unde are în lucru un proces complex de refurbishment al centrului comercial VIVO! Baia-Mare, pe o suprafață de 10.000 mp, ce va fi finalizat în Q4 2021).
  • Dupa finalizarea preluării clădirilor Campus 6.2 și Campus 6.3 de la Skanska, fondul austriac S IMMO lucrează la un nou proiect boutique de birouri – Dorobanți Office Building (5.000 mp). Proiectele mixte, ce înglobează funcțiuni și facilități multiple sunt marile câștigătoare în urma pandemiei. AFI intenționează să dezvolte un nou proiect în proximitatea AFI Cotroceni, cu 3 funcțiuni: apartamente pentru închiriat, birouri și spații de retail. Vastint are în plan o nouă fază (birouri & retail) a proiectului mixt de la Timpuri Noi.


IT & C 

  • Tehnologia și aportul jucătorilor din IT & C vor accelera economia locală. Acest segment a continuat să crească atât în ceea ce privește veniturile, cât și ca număr de angajați, în ciuda impredictibilității fiscale și politice care domină peisajul local. Pentru ca acest sector să-și mențină același ritm de creștere, ANIS recomadă continuarea investițiilor și inițiativelor publice și private în domenii strategice precum educația și inovația, menite să susțină dezvoltarea pe termen mediu și lung a industriei de software și servicii pe plan local. Prin susținerea adoptării digitalizării, sectorul poate ajunge la o pondere de 10% din PIB, față de 5,7%, conform studiului ANIS lansat în decembrie 2019. ANIS este singura Asociație Patronală românească a Industriei de Software și Servicii. Cele 

peste 160 de companii membre ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT românești și angajează aproximativ 42% din forța de muncă din domeniul IT.  

  • Din punctul de vedere al impactului pandemiei asupra angajatorilor și angajaților din IT&C, retenția personalului, satisfacția angajaților și productivitatea au fost cele mai afectate în urma fenomenului “Work From Home”, în procente de 13%, 24% și respectiv 19%, conform unui sondaj realizat de ANIS în rândul companiilor din IT&C.   

SMART CITY 

  • Asociația Română pentru Smart City prioritizează strategia de ”smart community” a României pe baza feed-back-ului privind nevoile comunităților locale. 
  • „Avem în lucru proiecte macro privind digitalizarea și transformarea digitală, proiecte de Smart City și Smart Village dar, mai ales proiectele de dezvoltare a comunităților în raport cu oportunitățile oferite de PNRR”, declară Eduard Dumitrascu, Președintele Asociației Române pentru Smart City.
  • În România există cumulat peste 860 de inițiative smart city. Avem și câteva proiecte relevante în smart village – Sadu, Șelimbăr, Luncăvița – , dar și mai multe alte zeci de proiecte care dezvoltă aceste comunități rurale, aflate în proximitatea marilor aglomerări urbane, care au înțeles rolul de magnet pe care îl au centrele urbane şi au venit complementar, cu soluții pentru creșterea calității vieţii, sau pentru dezvoltarea infrastructurii. PNRR este o oportunitate pentru dezvoltarea României, inclusiv la nivelul comunităților rurale, subliniază reprezentantul Asociației Române pentru Smart City, organizația industriei Smart City cu peste 270 de membri și parteneri din rândul autorităților locale, mediului de business, academic și societății civile. 

LOGISTICĂ:

  • Logistica și transporturile raportează business constant și profituri în creștere. Companiile din transport și logistică au realizat în 2020 o cifră de afaceri de 2,88 de mld. EUR (comparabila cu cifra de 2,89 mld. EUR în 2019), însă cu profituri în creștere – de la 142,7 mil. EUR în 2019, la 169,2 mil. EUR in 2020, conform datelor publicate de revista Tranzit. 
  • “Cu toate acestea, câteva provocări majore pun presiune pe domeniul logistic la acest moment: lipsa forței de muncă – nu doar la nivelul lucrătorilor și specialiștilor, ci și la nivelurile superioare de management; lipsa recunoașterii domeniului de activitate în economia națională, de aici decurgând și lipsa educației atât la nivel de învățământ (nu există încă o facultate de logistică), cât și la nivel de mentalitate a angajatorilor,  care nu investesc in pregatirea personalului,“ subliniaza  ARILOG – Asociația Română a Logisticienilor, care reunește peste 100 de companii cu domeniu de activitate in logistică, distribuție și domenii adiacente. Ritmul lent al investițiilor publice în infrastructură pune de asemenea presiune pe acest sector, mai apreciază marii logisticieni. 
  • Impozitarea diurnei șoferilor propusă de ANAF aduce mari provocari transportatorilor, mulți dintre ei fiind în risc de faliment; pe 29 septembrie 2021, în Capitală a fost organizat un amplu protest împotriva acestor reglementări precum și a crizei de pe piața RCA și a carantinării șoferilor profesioniști.

HORECA

  • Aportul HORECA la PIB–ul României este de aproximativ 5,07%, conform Organizației Patronale HORA, care susține proiectele de debirocratizare și reglementarea bacșișului
  • “Principalele 3 provocări ale industriei țin de lipsa de predictibilitate în contextul pandemiei, forța de muncă si atractivitatea meseriilor în HORECA, precum și de relația foarte tensionată între proprietari și chiriași”, declară Răzvan Crișan, Vicepreședinte HORA și Co-fondator & CEO – Kane Group. 

INVESTIȚIILE ELENE ÎN ROMÂNIA:

  • Portofoliul de investiții elene în România a atins cifra de 162 mil. EUR în T4 2021, conform datelor Camerei de Comerț Eleno-Române. România se află pe poziția a 5-a ca destinație de investiții străine pentru Grecia, iar aceasta este al 8-lea cel mai mare investitor străin în România, cu un procent de 3.8% din totalul investițiilor străine directe.  
  • Și investițiile elene au continuat, atât în 2020 cât și în 2021. Acestea s-au concentrat în special în sectorul medical dar și in segmentele de retail/wholesale/turism. Printre cele mai recente investiții elene se numără ATENA MEDICAL CENTER – o investiție de 3 mil. EUR. De asemenea, în prima jumătate a anului 2021, Grupul Saracakis – o reprezentanță de utilaje agricole – a început să funcționeze pe piața din România iar grupul internațional de management imobiliar Zeus a  achiziționat 3 unități hoteliere în București.

Toti reprezentanții domeniilor prezente la dezbaterea de azi semnalează:

  • necesitatea predictibilității legislative
  • a dialogului cu mediul de business, dincolo de agendele politice (înainte de adoptarea de măsuri legislative cu impact în economie)
  • accelerarea proceselor de digitalizare și transparență administrativă la nivelul autorităților publice 
  • creșterea capacității administrative și a afacerilor de atragere a fondurilor europene 
  • un focus consistent pe educație și cresterea unor noi generații de specialiști (în condițiile unei presiuni din ce în ce mai crescute pe forța de muncă locală)  
  • precum și necesitatea continuă de masuri de taxare sustenabilă a economiei

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#IT Revolution

Platformele de fake-news câștigă anual 2.6 miliarde de dolari din reclame. Dragoș Stanca, președinte BRAT: „În web2.0, adevărul a devenit neproductiv”

Published

on

În timp ce jurnalismul se confruntă la nivel internațional cu o subfinanțare masivă, platformele de dezinformare câștigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanțate de cele mai importante companii multinaționale, potrivit estimărilor NewsGuard.

Dragoș Stanca, președinte BRAT, afirmă că giganții din industria tehnologiei informației au democratizat atât producția de conținut cât și posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conținutului consumat, și, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv. 

„Cu cât produci mai multă audiență cu atât faci mai mulți bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Și atunci au apărut fake-news, clickbait și alte metode prin care suntem, cumva, ținuți captivi să consumăm cât mai mult conținut, să producem cât mai multe afișări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin și să ajungă la cât mai mulți clienți care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relației dintre public, jurnaliști, comercial și editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoș Stanca în cadrul conferinței The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori. 

Viitorul jurnalismului: Descentralizarea platformelor media prin blockchain

Potrivit președintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setați să ne ofere preponderent spre consum conținut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectați și, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare și alte tipuri de conținut comercial.  

„Acest lucru ne duce într-o direcție nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alții, nu mai știm să deosebim dezinformarea de informație legitimă, credem că toți jurnaliștii sunt corupți și că nimeni nu mai face conținut cu bună credință ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoș Stanca în cadrul dezbaterii The Stakeborg Talks. 

Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conținut au capacitatea de a recâștiga încrederea publicului. 

„Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaște regulile jocului de la început și că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni și condiții, îl are cu toți utilizatorii platformei. 

În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poți verifica dacă o știre a fost modificată, dacă o fotografie, care este și NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poți fi manipulat atât de ușor crezând că ți se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naște un ecosistem mult mai sănătos,” a adăugat Dragoș Stanca.

Generalizarea, mama autocrației

Dragoș Stanca afirmă că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată și și-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care servește interesului public.

„Generalizarea este mama autocrației și apoi a dictaturii. Există nuanțe: Nu toți sunt la fel. Dau foarte des acest exemplu: Gândiți-vă că o bună parte din redacția de la Recorder și o bună parte din redacția de la Rise Project sunt oameni care au lucrat la Antena 3. Asta nu înseamnă că dacă au lucrat la Antena 3 îi caracterizează politica editorială a postului. Înseamnă că ei aveau o conștiință a lor, au plecat și și-au făcut treaba în continuare. Generalizarea și lipsa de atenție la nuanțe e incredibil de dăunătoare”, avertizează Dragoș Stanca. 

Invitatul lui Vlad Mercori în cadrul dezbaterii „The Stakeborg Talks” și-a încheiat într-o notă optimistă intervenția, susținând că omenirea se află încă la început de drum din punct de vedere al evoluției.

„Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieșit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanității. (…) Gândește-te ce am reușit de la aselenizare și până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Și asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reușit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinși de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ștampile,” a conchis Dragoș Stanca. 

Despre Stakeborg 

Seria de conferințe „The StakeBorg Talks” își propune să promoveze oportunitățile economice și culturale pe care tehnologia blockchain le poate genera, fiind organizate de startupul autohton Stakeborg. Dincolo de noul format al „The StakeBorg Talks”, startupul fondat de Vlad Mercori își asumă un rol de educare a opiniei publice prin intermediul canalelor de Youtube Stakeborg, StakeBorgDAO, al newsletterului The Crypto Insider și al cursului de alfabetizare cu tehnologia blockchain – Stakeborg Academy. Totodată, Stakeborg a dezvoltat prima organizație autonomă descentralizată din România – StakeBorgDAO, cu peste 1000 de membri organizați pe Discord, propunându-și să încurajeze adopția industriei blockchain și să susțină proiecte autohtone inovative din industria crypto.

Continue Reading

#Pathfinders

Cătălin Priscorniță, CEO Blitz: Antreprenoriatul în România se află în continuă dezvoltare, în special pe segment internațional

Published

on

Cătălin Priscorniță este CEO și fondator Blitz, o companie antreprenorială în imobiliare din Cluj Napoca cu afaceri de circa 5 milioane de euro în 2021. Până la finele anului 2022, acesta estimează o creștere a businessului la 12-13 milioane de euro.

Cătălin a făcut primii pași în imobiliare pe când era în primul an de facultate. „S-a simțit ca peștele în apă” și a știut că e domeniul în care se vede în viitor, având impact major în viața oamenilor. „Practic, cumpărarea unei case schimbă destinul oricui. Iar agenția imobiliară e acolo să dea o mână de ajutor la schimbare”. Așa a înțeles că trebuie investit mult în educație, ceea ce nu se întâmpla în compania în care lucra. În plus, managementul nu era strălucit, așa că în criza din 2008-2009, firma s-a închis. Acela a fost momentul în care Cătălin a decis să își înființeze propria agenție. A investit crica 20.000 de euro și a cheltuit banii din prima lună, plătin în avans pe 6 luni chiria spațiului, furnizorii de servicii și echipamente necesare. „Compania pe care o conduc, Blitz -companie imobiliară, a fost, acum 12 ani, un SRL într-o faza de setup-startup cu un angajat. Astăzi suntem aproximativ 400 de oameni implicați în proiect, cu birouri în multe orașe din România”.

Businessul său a crescut an de an, fiind în prezent unul dintre principalii jucători din Cluj-Napoca și din Transilvania, având în 2020 peste 2.5 milioane de euro cifră de afaceri, și peste 150 de angajați și colaboratori, care au realizat peste 1000 de tranzacții totalizând mai mult de 65 milioane euro.

În 2020, Cătălin Priscorniță a primit premiul „Leadership-ul anului în imobiliare”, iar în 2021 a fost desemnat ”Antreprenorului anului” în cadrul Galei Profesioniștilor în Imobiliare. La același eveniment, Blitz a câștigat distincțiile “Agenția anului 2020”și “Brandul anului 2020”.

În opinia sa, să crezi cu toata ființa ta că poți să realizezi ceea ce îți propui, indiferent cât de greu și anevoios este drumul – este secretul unei cariere de succes.

„Cu orice provocare întâmpinată pe drum să devii și mai rezilient. Să vezi în orice eșec o oportunitate de creștere și de învățare. Astfel nu vei ajunge niciodată să regreți ce-ai pierdut”, mărturisește Cătălin Priscorniță.

Dacă-i ceri să-și descrie traseul profesional îți va spune că, văzut la microscop „a fost un zig-zag continuu, văzut mai puțin de sus, o creștere constantă și agresivă. Întotodeauna am reușit să fac lucruri nespecifice vârstei mele”.

În primii ani de antreprenoriat, când corpul nu da niciun semn de oboseală, este foarte greu să te oprești din muncă, recunoaște antreprenorul. „Îmi aduc aminte că eu în primii ani am muncit șapte zile pe săptămâna, 14 ore/zi. Cu mintea de acum nu aș mai face la fel. După câțiva ani, când încep să apară și alte priorități în viață, lucrurile se mai echilibrează natural”, explică el.

La ora actuală, „industria imobiliară nu are legislație imobiliară. Este foarte important să existe o lege a agentului imobiliar. Lucrăm la asta în prezent. Cred că o normare a industriei ar fi benefică la nivel de consumatori de imobiliare, ar avea un impact mare și ar aduce o însănătoșire perceptuală asupra jucătorilor din piață”, continuă antreprenorul.

În opinia sa, antreprenoriatul în România se află în continuă dezvoltare, în special pe segment internațional. „Reziliența, capacitatea de adaptare, dispoziția la efort, inteligență, sunt câteva dintre criteriile antreprenorilor români ce pot dezvoltă atât în țară, dar și în exterior modele de business scalabile și funcționale sănătos”, explică el. Ce le lipsește, în schimb, antreprenorilor din România: este capacitatea de organizare, respectarea sistemelor, proceselor și procedurilor. Și, nu în ultimul rând, au multă grijă de “capra vecinului”, adaugă Cătălin Priscorniță.

Lecțiile lui Cătălin Priscorniță:

1. Indiferent ce se întâmplă, să nu te abați de la valorile în care crezi, de la misiunea și viziunea ta.

2. Când greșeșți în fața clientului, recunoaște, asumă-ți și suportă consecințele.

3. Nu există nu se poate. Există nu pot sau nu pot acum.

4. Creșterea în business și în carieră trebuie să meargă mâna-n mâna cu creșterea nivelului de smerenie. Când ego-ul preia controlul, este începutul sfârșitului.

5. Business-urile nu sunt o destinație, sunt o călătorie. Bucură-te de fiecare km parcurs. Muncește eficient și suficient, dar fă-ți timp de viață, familie, prieteni, vise.

Continue Reading

#ArtsTalk

O poveste care se cerea spusă: Mihai Viteazul al Mihaelei Mihai

Published

on

Aceste rânduri sunt doar preambulul unei istorii ce leagă nădejdile viitorului de înfăptuirile trecutului în viziunea celei care s-a lăsat purtată de un act creator plin de curaj și asumat (cel mai probabil decât creația însăși), un documentar cu iz poetic și uz istoric născut din determinarea de a nu renunța la chemarea ei lăuntrică: Mihaela Mihai, regizorul documentarului MIHAI VITEAZUL: Prințul intrat în legenda Europei.

„Am pornit la drum cu acest film cunoscand acel loc, Drăgoești. Am avut convingerea mereu că acolo este un loc special. Și ceva, cumva mă făcea parcă să mă apropii mai mult de acest subiect. Erau legende, erau cărți, erau oameni pe care i- am întâlnit și totul se lega parcă de la sine. Într- o zi, ziua Sfintei Maria, am avut prima discuție oficială despre acest film. Peste câteva luni aveam să aflu că în acea zi era și ziua lui Denis Ștefan, care joacă rolul Domnitorului. Și că Denis este stângaci, la fel ca Mihai Viteazul. Și că a urmat liceul “Mihai Viteazul”. Au fost multe zile sfinte în care au fost luate decizii importante pentru film. Așa a fost să fie. Nu am plănuit aceste lucruri”, mărturisește pentru LeadersTalk.ro Mihaela Mihai.

Ecranizarea are menirea de a pune preț pe latura divină a omului ce-și caută liniștea în răspunsuri suspendate între cer și meleagurile pe care le-a întregit în ființă, urmând o incursiune spirituală în timp a celui ce a fost și va dăinui ca prim domn întemeietor de Românie: Mihai Viteazul.

Mihaela Mihai este un cufăr cu vise ce au căpătat contur la întâlnirea cu oamenii desăvârșiți pe care ea trebuia să îi întâlnească și să dea glas poveștii cu frământări istorice: doamna Maia Morgenstern, Denis Ștefan, Nicodim Ungureanu. Acest documentar este o simbioză aproape perfectă a declarațiilor istoricilor intervievați și scenariul Mihaelei în care Denis îl întruchipează pe Mihai Viteazul, Maia este Teodora (Tudora)- mama lui Mihai, Nicodim- preotul, iar însăși Mihaela este Stanca, domnița lui Mihai. În film, alături de actorii consacrați apar și actori neprofesioniști dar cu o încărcătură emoțională care a adus acel plus de autenticitate, toți cei implicați având numitorul comun al dorului de națiune pe care domnitorul l-a lăsat moștenire scrisă, creația Mihaelei bazându-se și pe Cronica lui Mihai Viteazul, scrisă la Nürenberg în 1601 și descoperită în zidul unei biserici din România de către Vasile Oltean, teologul care a descoperit nu doar manuscrisul rar despre Mihai Viteazul dar și obiecte aparținând Domnitorului.

Denis Ștefan

 „Cristian Mungiu spunea zilele trecute la lansarea filmului domniei sale la Festivalul de la Cannes, că Cinematografia are misiunea deosebită de a uni oameni! Am simțit și eu acest lucru și am avut prilejul ca oameni extraordinari să se alăture proiectului și să spuna: Da! Începând cu Maia Morgenstern și Denis Ștefan care au acceptat să facă parte din distribuția acestui film.” 

Maia Morgenstern

Mihaela Mihai are un parcurs artistic impresionant atât ca actor cât și ca regizor. A studiat la Universitatea de Film, Teatru și Televiziune, avându-i profesori pe regizorii de film Geo Saizescu, Tudor Mărăscu, Alexandru Croitoru și actorii Ion Lucian, Eusebiu Ștefănescu, Ștefan Radof, Victor Radovici. În urma obținerii unei burse, a beneficiat de un stagiu de actorie în Glasgow, Scoția și un stagiu de musicalFacultatea de Teatru, Guildford, Anglia. Are o experiență în televiziune de peste 10 ani fiind prezentator, realizator și redactor. Este și Fondatorul  primului Teatru Independent din judetul Vâlcea, iar întâlnirea ei cu Denis Ștefan a fost în ecranizarea “Păcală se întoarce”. Dedicarea și implicarea profesională i-au fost recunoscute prin Premiul de interpretare pentru rol principal feminin– la Festivalul Internațional de Teatru, Korca. A jucat în roluri precum Corrie- Desculț în parc, Ilonko- Păcală se întoarce, Regina Maria- în Crai Nou, Egipteanca- Brâncuși/ Sărutul, Varia- Livada de Vișini, în regia lui Silviu Purcărete și în alte viziuni regizorale ale lui Geo Saizescu, Bogdan Drăgan sau Horațiu Mihaiu. Numărul reprezentațiilor internaționale în festivaluri de teatru este chiar mai mare decât a celor pe scenele naționale: Bogota- Columbia, Roma- Italia, Sankt Petersburg- Rusia, Brno- Cehia, Coup de Chauffe a Cognac; Suene Nationale Bayonne; Teatrul Europa Seyne-Sur-Mer, Franța, Fraiburger Theater Festival Freiburg; Donau Fest Ulm, Germania, Skampa Festival Korca, Albania, Eastwood Theatre, Glasgow iar completarea acestora vine pentru publicul român căruia acum Mihaela i-a dăruit o parte din crezul ei creator.

Aurora Oprea, Analia Selis, Mihaela Mihai

Mihaela își aduce voievodul în timp, călătorind alături de soția sa- domnița Stanca descoperind, teribil de înduioșat, noua lume. Spiritul lui Mihai retrăiște, din locul nașterii sale, destinul incredibil al Domnitorului care a cucerit încrederea conducatorilor Europei în epoca sa, un destin tragic și frumos, cu o pecete voievodală peste timp, o poveste incredibilă despre puterea credinței, diplomația cu care Mihai Viteazul trece dincolo de intrigi.

 Acţiunea filmului se petrece în România. Filmările au avut loc în perioada martie- septembrie 2021 aproape integral în locurile în care Mihai Viteazul și-a urmat drumul spre a-i uni pe români (Drăgoești, Biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva-Vâlcea, Prima Școală Românească- Brașov,  Curtea Domnească a lui Mihai Viteazul- Târgoviște).

”Când am scris scenariul am scris o secvență în care ningea. Când am filmat, în prima zi, a fost un frig infernal. În a doua zi, o zi extrem de caldă. Nici gând de zăpadă! Dar…în ziua în care s- a filmat secvența de iarnă, fix în acea dimineață, la ora 6.00 a început să ningă, așa cum scrisesem în urmă cu doi ani în scenariu. Cred că aceste lucruri s- au întâmplat pentru că acest film, cumva, voia să fie, să existe! A fost greu să duc la bun sfârșit acest film, încă mai este…”

Mihaela Mihai este o ambasadoare a sustenabilității spirituale și pentru a crea acest documentar care să vorbească mai ușor prezentului și să atingă intelectual și sufletește generațiile contemporane a făcut uz de credință în numele istoriei, și prin condeiul meu vă invită să gustați un strop de curaj și demnitate fiind prezenți la proiecțiile documentarului care vor avea ulterior sesiuni Q&A cu o parte dintre cei implicați în concretizarea scenariului. 

„Recent am avut onoarea să o cunosc pe doamna Mirela Vasilescu, fiica poetului Nichita Stănescu. Pe care îl vom regăsi, prin câteva din cuvintele sale, în film. Despre toți acești oameni deosebiți vom afla mai multe cu prilejul premierei, la care vă așteptăm în luna iulie!” 

Lansarea oficială a filmului care va avea loc la începutul lunii iulie la Cinema Europa, urmând apoi un turneu național îmi va permite să detaliez povestea nespusă din spatele poveștii lui Mihai Vitezul: Prințul intrat în legenda Europei. 

„Premiera va avea loc pe 7 iulie, la o zi după ce în urmă cu 422 de ani, pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se intitulează „domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei”, confirmând documentar prima unire politică a celor trei ţări româneşti. Nu am stabilit să fie așa. Așa s-a întâmplat! O nouă coincidență a acestui film.” – mărturii care-mi permit să înțeleg că acest film documentar-dramă este creația adusă la concretizare prin concursul coincidențelor divine!

*prispa mea sufletească își deschide astfel cufărul pentru a adăposti prima imagine din pelicula unui lungmetraj din obârșiile românești ale timpului…

Sursă foto: Arhivă personală Mihaela Mihai

Continue Reading

Trending