392 views 21 mins 0 comments

Grégoire Vigroux, cofondator bonapp.eco: Nu banii ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva

In #Pathfinders, #People, #Talks
January 17, 2022

Este cunoscut atât drept „francezul îndrăgostit iremediabil de România”, cât și „unul dintre cei mai prolifici investitori străini din țară”. Vorbim desigur despre Grégoire Vigroux – antreprenor, business angel și promotor activ al țării noastre și al mediului nostru de business.

S-a născut și a crescut la Paris. A lucrat în Los Angeles și New York ca stagiar în timpul studiilor, dar spre deosebire de unii dintre colegii săi de la Business School și MBA, care au decis să meargă să lucreze la o multinațională la Paris sau să-și lanseze startup-ul la Londra sau Silicon Valley, el a ales să devină antreprenor în București.

„Locuiesc în România din 2006. M-am mutat în această țară să devin antreprenor. Și știi ce? Această alegere a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat vreodată! Nici măcar nu mi-a trecut prin cap să părăsesc România. Viața mea este în România. Iubesc țara și iubesc oamenii. Aproape toate afacerile mele sunt aici pentru că eu cred în România. Știu că țara are un viitor strălucit. Nu am plecat niciodată și probabil că tot aici mă voi retrage la pensie”, spune Grégoire Vigroux pentru LeadersTalk.ro.

Afacerea sa cea mai mare (și mai de succes) este CallPoint New Europe, numită acum TELUS International Europe. Compania, pe care a cofondat-o în 2007 și pentru care activează în continuare ca administrator și membru al consiliului de administrație, este una dintre cele mai mari companii de outsourcing din regiune și are în prezent 5.000 de oameni în echipă.

De asemenea, în iulie 2020, la doar 14 luni de la lansare, a vândut startup-ul românesc Fenix către Recommerce Group, unul dintre liderii europeni în cumpărarea și vânzarea de smartphone-uri recondiționate, la un preț 50% mai ieftin decât cel al smartphone-urilor noi în magazine. A fost cel mai rapid exit de până atunci pentru un startup românesc. 

Filosofia după care își ghidează toate deciziile de business („nu banii sunt ceea ce ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva”) a stat și la baza celei mai noi aventuri în antreprenoriatul autohton. Este vorba despre bonapp.eco, o aplicație care are ca scop combaterea risipei alimentare. 

Investiția inițială a fost de 100.000 de euro, dar după două luni de la lansare a mai obținut o rundă de finanțare de la un grup de investitori în valoare de 800.000 de euro – acești bani vor fi folosiți pentru extinderea în alte orașe din România, precum și în restul țărilor din regiune. Grégoire Vigroux ne oferă mai multe detalii despre acest proiect în interviul de mai jos.

Cum ați decis să investiți și să realizați o aplicație pentru combaterea risipei alimentare? Ce date despre risipa alimentară în România v-au convis? Aveți vreo istorisire personală legată de aruncarea inutilă a mâncării?

Grégoire Vigroux: În lume se irosește anual 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. 

La fel este cazul și în România. În medie, un român aruncă 16 kg de mancare pe lună (sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România), în condițiile în care consumatorii români își alocă aproape 40% din buget pentru alimente și băuturi! 

bonapp.eco transformă aceste provocări de mediu, economice și sociale într-o oportunitate de afaceri durabilă, în beneficiul tuturor. Ne-am dorit,  pe lângă lansarea unui startup de succes, să avem și un impact social și pozitiv asupra mediului.

Cred că antreprenorii au un rol tot mai mare de jucat în modelarea unei lumi pline de sens. Succesul nostru trebuie să vină cu responsabilitate. Profituri cu scop. Creștere cu progres. Prosperitate prin filantropie.

Efectiv, cum ajută aplicația la combaterea risipei alimentare? Respectiv, cum ajută utilizatorii să mănânce mai ieftin?

Grégoire Vigroux: Aplicația le permite utilizatorilor să intre în contact cu furnizori şi comercianţi care au alimente cu dată de expirare mai rapidă sau care nu s-au vândut în ziua respectivă conform estimărilor – de aici și motivul pentru care produsele pot fi achiziţionate la preţuri mai mici cu 40% – 80%.

Alimentele sunt achiziționate cu cardul, direct din aplicație, dintr-o rețea de 80 de afaceri afiliate din București. Printre primii parteneri care s-au alăturat rețelei bonapp.eco din București se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks și Up (anterior denumită Chèque- Déjeuner).

Pe măsură ce ne vom extinde rețeaua de parteneri, ofertele vor fi mai variate și, mai ales, mai accesibile, ținând cont de faptul că aplicația nu include livrare. Încurajăm consumul de proximitate, adică mai puțin timp petrecut în trafic, mai puțină poluare, și bineînțeles costuri mai mici pentru ambele părți. 

Care a fost investiția inițială în această aplicație? Ce date relevante (financiare, număr de utilizatori etc.) ne puteți oferi despre aplicație și ce planuri de investiții și extindere aveți pe viitor pentru bonapp.eco?

Grégoire Vigroux: Investiţia noastră iniţială se ridică la 100.000 euro. Am fost plăcut surprinși să pornim într-un ritm accelerat încă de la început, cu un număr mic de parteneri. Aplicația a fost descărcată de peste 10.000 de utilizatori deja, iar până în prezent au fost ”salvate” aproape 1.000 de pachete. La un preț mediu de 25 lei/pachet, asta înseamnă că utilizatorii au economisit peste 22.500 lei.

Pe lângă asta, suntem întrebați deseori când vor apărea ofertele și în alte zone ale orașului sau ale țării – vom ajunge și acolo! Ne bucură nespus că există interes. Lansarea în alte orașe din România este planificată pentru primul trimestru din 2022, în timp ce extinderea în alte țări din regiune va începe în cel de-al doilea trimestru al acestui an.

Pentru dezvoltarea națională, sunt vizate pentru implementare Cluj, Timișoara și Iași, iar pe plan interna­țional sunt evaluate în prezent piețele din Bulgaria, Ungaria și Grecia. Estimăm că aplicația are un potențial de piață de cinci milioane de utilizatori numai în România. Obiectivul companiei este să aibă 5.000 de parteneri și să salveze de la risipă 30 de milioane de pachete cu produse până în 2023.

Ce poate face fiecare dintre noi pentru a risipi mai puțin mâncarea? Dar statul? Dar comercianții? Dar alți actori implicați? 

Grégoire Vigroux: La nivel individual, trebuie să fim mai conștienți de nevoile noastre de consum: să cumpărăm mai des și în cantități mai mici, ideal pentru 2-3 zile. Comercianții ar trebui, pe cât posibil, să încurajeze vânzarea surplusului, oferind discounturi care să motiveze consumatorul să aleagă mai des aceste produse.

Cât despre stat, legea actuală privind diminuarea risipei alimentare a fost adoptată în România în 2016, actul normativ reglementând în special cum ar trebui să procedeze operatorii economici astfel încât alimentele să nu ajungă la gunoi. E nevoie însă de conștientizare permanentă. De exemplu, ne bucurăm de faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România a lansat recent o campanie publică împotriva risipei alimentare, care include clipul acesta:

O colaborare mai strânsă între toți acești jucători ar avea efecte mult mai semnificative asupra problemei per ansamblu.

Ce i-ați spune cuiva ca să îl/o convingeți că e cazul să limiteze drastic risipa alimentară? Pe de altă parte, cum ați încerca să convingeți autoritățile? Apropo, ați discutat cu factori de decizie despre risipa alimentară?

Grégoire Vigroux: Cel mai ușor ar fi să-și calculeze singuri săptămânal valoarea alimentelor cumpărate și neconsumate, respectiv aruncate. 

Suntem în permanență în legătură cu autoritățile, îndeosebi pentru a înțelege aspectele care țin de legea actuală a risipei, precum și de îmbunătățirile necesare. 

Până în 2030, conform directivelor UE, risipa alimentară trebuie diminuată cu 50% la nivelul fiecărei țări. Astfel, nevoia de a acționa ACUM este una reală și noi ne dorim sa contribuim la procesul de conștientizare pentru consumatori, dar și pentru entitățile economice.

Munciți și investiți de câțiva ani buni în România. Ce v-a surprins cel mai mult la început la țara noastră și la noi, ca popor? Dar acum – cum i-ați descrie pe români din punct de vedere al eticii muncii? O scurtă analiză SWOT.

Grégoire Vigroux: Ca francez, lucrez foarte bine cu românii. Proximitatea culturală dintre francezi și români este semnificativă, ceea ce ne ajută să ne înțelegem și să lucrăm foarte bine împreună. 

România este percepută, în mod just, drept o țară în care societățile franceze se pot „implanta” cu ușurință – și destul de firesc. Țara constituie adesea un fel de prim bastion pentru societăți franceze dornice să se extindă ulterior în alte țări din regiune. Așadar, prezența companiilor franceze, medii și mari, este puternică în România. 

Cunoscută din punct de vedere istoric ca o „insulă a latinității într-un ocean slav”, România a devenit și „o insulă a stabilității într-un ocean digital”. După cum le spun mereu celor care nu cunosc România: Uită de Dracula. Uită de Ceaușescu. Uită de căruțele trase de cai! România este o țară modernă, plină de oameni talentați și oportunități de afaceri nebănuite.

Țara îmbrățișează cu totul tehnologia și digitalizarea. România are mai mulți ingineri IT pe cap de locuitor decât SUA, China sau chiar India. 

De asemenea, adaptabilitatea și cultura multilingvă a României sunt un factor important în dezvoltarea afacerilor. România este o țară care strălucește cu adevărat datorită deschiderii sale culturale și a unui număr mare de indivizi multilingvi.

Aceste fapte sunt foarte încurajatoare pentru toți cei care, la fel ca mine, cred în dezvoltarea României și cred că această țară are un viitor strălucit pentru a crește startup-urile locale de tehnologie.

Prezența locală a centrelor de dezvoltare și servicii partajate, precum Amazon, Microsoft, IBM, HP, Oracle și TELUS International, și apariția jucătorilor din domeniul tehnologiei din România (cum ar fi Bitdefender și UiPath) abia încep să dezvăluie talentul și potențialul IT al României. Iar numărul românilor care îmbrățișează o carieră antreprenorială este din ce în ce mai mare. 

În România există un fenomen care se numește „efectul Daniel Dines”. Numeroși români își spun că dacă un concetățean a reușit să construiască UiPath, un start-up bucureștean evaluat la 40 de miliarde de dolari, atunci de ce nu ar putea și ei? La fel cum reușita sportivă a Simonei Halep îi motivează pe părinții români să înscrie copiii la tenis, în speranța de a face din aceștia campioni, mulți dintre tinerii români informaticieni îi calcă pe urme lui Daniel Dines, deoarece au găsit în acesta un model de urmat. 

România dispune de numeroase atuuri pentru a deveni un lider la nivel european în domeniul digital. Cu toate acestea, României îi rămâne o singură provocare de depășit: aceea de a dezvolta oameni calificați în vânzări. Absența formărilor din România de tipul școlilor de comerț și MBA-urilor, așa cum există în alte părți ale Europei, frânează dezvoltarea start-up-urilor românești bazându-se pe echipe de co-fondatori cu profiluri complementare.

În opinia mea, un startup tehnologic are șanse mai mari de reușită dacă se bazează pe combinația dintre un asociat cu profil tehnic și un asociat format cum se cuvinte în domeniile dezvoltării comerciale și comunicării, capabil să convingă clienții și investitorii deopotrivă. 

Din păcate, această a doua categorie de profiluri (de nivel înalt) este rarisimă în România. 

Cum evaluați climatul economic și investițional din România, în acest an, în contextul pandemiei și al volatilității pe plan socio-politic? 

Grégoire Vigroux: Din păcate, mă aștept la niveluri ridicate ale inflației în România și în toată Uniunea Europeană în acest an. Unul dintre motoarele din spatele lansării bonapp.eco este fix acest context inflaționist viitor, care îi va împinge pe români să facă economii la alimente. Tocmai de aceea, bonapp.eco este aici pentru a-i ajuta.

Care sunt principiile de leadership după care vă ghidați atunci când conduceți o echipă?

Cele mai valoroase trei lecții de carieră pe care le-am învățat sunt:

Fii smerit și înconjoară-te mereu de oameni care sunt mai deștepți decât tine. Dacă ești cea mai inteligentă persoană din cameră, ești în camera greșită.

Fii amabil cu oamenii. Tratează-ți partenerii, membrii echipei, furnizorii și clienții frumos, corect și cu respect. Mereu. Să-ți pese de oameni presupune, de asemenea, să dai înapoi celor aflați în nevoie, prin CSR (Corporate Social Responsibility).

Valorile și cultura companiei sunt mai importante decât veniturile și creșterea afacerii. Adevăratul succes al vieții noastre nu va fi niciodată măsurat în venituri. Adevărata măsură pentru succes este binele social și de mediu pe care îl facem.

Mă bucur să văd creșterea interesului pentru mediu în rândul antreprenorilor, ca niciodată înainte. Am încredere că suntem în pragul unei revoluții verzi, în care fondatorii responsabili fac un pas pentru a contribui la transformarea lumii într-un loc mai bun și mai verde.

Cine v-a inspirat cel mai mult – și în ce sens – ca să fiți liderul care sunteți astăzi?

Grégoire Vigroux: Persoana pe care o admir cel mai mult nu a fost om de afaceri, ci om de știință. Este vorba de Stephen Hawking. Cosmologul englez, autor și profesor la Universitatea din Cambridge, are admirația mea profundă. Cărțile și capacitatea lui de a explica universul în cuvinte simple mă fascinează.

Mai mult decât atât, sunt impresionat de înțelepciunea și curajul lui, având în vedere provocările extreme de viață prin care a trecut.

În 1962, Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o boală neurodegenerativă fatală, care a dus la moartea neuronilor motori din creier și măduva spinării. Medicii i-au dat doar câțiva ani, dar a reușit să trăiască până în 2018.

În ciuda acestei boli groaznice și a provocărilor fizice care l-au paralizat aproape în întregime timp de 50 de ani, Stephen Hawking a continuat să împărtășească lumii cunoștințele și pasiunea lui despre univers. A păstrat întotdeauna un optimism remarcabil și o dragoste profundă pentru viață.

Ce doriți să adăugați și nu v-am întrebat?

Grégoire Vigroux: Ceea ce le spun mereu și tinerilor antreprenori: Nu banii sunt ceea ce ar trebui să te motiveze să-ți începi propriul business, ci dorința de a schimba ceva.

/ Published posts: 5

De peste 10 ani, Constantin Pescaru scrie despre business și economie. Cel mai mult îi place să descopere poveștile antreprenoriale. Fire curioasă, Constantin este interesat de modul în care antreprenorii de succes iau decizii, acționează, în care își dezvoltă și mențin relația cu echipele pe care le au. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială și de leadership.