Connect with us

#News

Lemet, creștere uriașă în prima jumătate a anului

Published

on

Lemet, unul dintre liderii sectorului producției de mobilă din România, a avut în primele şase luni ale lui 2021 o cifră de afaceri consolidată, care include și rețeaua de magazine, de peste 140 de milioane de lei, în creștere cu 46% față de primul semestru al anului trecut.

În 2020, compania înregistrase o cifră de afaceri de 260 milioane lei, aproape de nivelul din 2019. Din cauza pandemiei, atât Lems, rețeaua proprie de magazine, cât și activitatea de producție nu au mai atins performanța din ultimul deceniu în ceea ce privește rata anuală de creștere, care de obicei era de două cifre procentuale. Cu toate acestea, nivelul atins este unul mulțumitor, cu atât mai mult cu cât contextul pandemic a lovit puternic mai multe industrii, printre care și cea de mobilă.

„Am răspuns proactiv provocărilor pandemiei, am respectat toate regulile și am reușit astfel să continuăm producția. Nu este deloc ușor să activezi în industrie într-un asemenea context, în care trebuie să acorzi o atenție deosebită păstrării sănătății angajaților. În același timp trebuie să accepți că, din cauza măștii de protecție și a altor reguli, productivitatea scade. Și e normal să fie așa! În plus, măsurile anti-covid generează costuri destul de mari, care la început nici nu erau bugetate. Toate acestea se văd în rezultatele financiare ale oricărei companii, așa că, în ansamblu, noi suntem mulțumiți de evoluția de anul trecut. Am știut să ne concentrăm pe produsele căutate pe piață, iar această strategie cred că ne-a păstrat la nivelul foarte bun atins în urmă cu doi ani”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

Anul acesta se anunță unul extrem de bun, vânzările înregistrând un trend ascendent imediat după sfârșitul restricțiilor de circulație din primăvară. Acest lucru se explică atât prin creșterea necesității  de amenajare și reamenajare a locuințelor, dar și prin faptul că mulți clienți aveau luată decizia de cumpărare de mai mult timp, dar au amânat achiziția până în momentul în care valul pandemic s-a temperat.   

„Obiceiurile de consum ale românilor în ceea ce privește mobilierul nu s-au schimbat ca structură, pur și simplu a crescut necesitatea de mobilier per ansamblu. Schimbarea importantă pe care am identificat-o este legată de accelerarea trendului crescător de comenzi în mediul online, deși în mare măsură românii sunt conservatori și doresc să ’simtă’ mobilierul înainte de a-l comanda”, explică Alexandru Rizea.

Deși criza sanitară nu dă semne că se termină prea curând, investițiile Lemet în produse, în capacitățile de producție și în rețeua de magazine Lems continuă conform planului. A fost demarat deja un important proiect de investiții în energie verde, iar în luna decembrie a acestui an va fi dată în folosință o nouă hală de producție. Pentru a acoperi cât mai bine întreg teritoriul țării, mobilierul Lemet va ajunge în mai multe localități, atât prin deschiderea de magazine proprii, cât și prin noi parteneriate cu magazine de profil.

Anul acesta, Lemet împlinește 30 de ani de la înființare. Momentul va fi marcat printr-o serie de evenimente la care vor putea participa toți cei care au contribuit la succesul companiei, fie ei angajați, colaboratori sau clienți. Mai mult, Lemet va sărbători și prin lansarea unor campanii promoționale de excepție, pentru ca tot mai mulți oameni să poată să-și achiziționeze mobilier de calitate superioară, produs de români, în România.

Fabrica Lemet la ”borna” 30 de ani

Lemet a fost înființată în 1991, iar anul acesta împlinește 30 de ani. Începând cu 2005, compania localizată în Brebu, Câmpina, dezvoltă lanțul de magazine Lems ca brand al fabricii de mobilă.

Lemet deține 10 linii de producție cu tehnologii de ultimă oră, complet automatizate pentru prelucrarea panourilor compozite din lemn, a lemnului masiv și finisarea acestora. Rețeua Lems este formată din 70 de magazine cu o suprafață totală de retail de peste 70.000 mp. Retailerul Lems este ce mai extinsă rețea de magazine de mobilă din România.

Pe platforma Lemet de la Brebu și în rețeaua Lems, activează peste 1600 de angajați, iar halele de producție și depozitare ale fabricii Lemet acoperă o suprafață totală de 41.000 mp. De pe porțile fabricii Lemet ies, anual, aprox. 150.000 kituri de mobilier.

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#Banking

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

Published

on

OTP Bank România a fost selectată de stat pentru a se alătura programului Start-up Nation 2022 implementat prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programul prevede acordarea unui ajutor financiar nerambursabil din partea statului în limita maximă a 200.000 lei, pentru fiecare startup înființat după data de 1 ianuarie 2020, care îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate în cadrul programului.   

Ca un partener activ în proiecte semnificative pentru antreprenori, OTP Bank Romania prin alăturarea în programul guvernamental propune beneficiarilor o serie de avantaje la accesarea serviciilor și produselor băncii. Astfel că, după acceptarea în programul de stat, antreprenorii pot deschide un cont dedicat de grant și solicita o finanțare punte de 100% din ajutorul financiar nerambursabil, garantat în procent de până la 80% din valoarea creditului de către FNGCIMM. În plus, au acces la un pachet dedicat de cont curent cu comisioane zero la operațiuni și încasări, administrare card și Internet banking, în funcție de specificul fiecarui pachet și de activitatea tranzacțională a fiecarui client. 

„În ultimii doi ani, marcați de pandemie, am constatat agilitatea, reziliența și spiritul antreprenorial de care au dat dovadă start-up-urile din Romania. Accesarea diferitelor instrumente guvernamentale în perioada următoare devine o necesitate nu doar pentru capitalul românesc, dar mai ales pentru facilitatea creșterii mediului antreprenorial. Acum, mai mult ca niciodată, dorim sa fim alături de sectorul antreprenorial, iar implicarea în programul Start-up Nation este un punct de sprijin pentru inițiativele antreprenoriale locale și, implicit, pentru stimularea creșterii economice prin încurajarea înființării de firme noi. Ne așteptăm la o performanță bună a programului și punem la dispoziția beneficiarilor un cost de finanțare bun și accesibil, dar mai ales o experiență cuprinzătoare pentru clienți.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

Antreprenorii se pot înscrie în programul Start-up Nation 2022 în perioada 19 iulie – 1 septembrie, pe site-ul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Continue Reading

#Finance

Cine este Andra Caşu, noul Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică

Published

on

Andra Caşu preia, începând cu luna iulie 2022, poziția de Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. Cu o experiență de peste 19 ani în domeniul consultanţei fiscale în cadrul EY România, Andra Caşu este specializată în domeniul consultanţei fiscale internaţionale în domeniul impozitării directe, cu focus pe zona de servicii financiare.

Andra este liderul departamentului de Impozite Directe al EY România şi este totodată liderul Sectorului de Consultanţă fiscală şi juridică în Servicii Financiare pentru România şi regiunea CESA (Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale). Ea a acumulat experienţă semnificativă în domeniul consultanţei fiscale, iar portofoliul său de clienţi cuprinde companii multinaţionale din România şi străinătate, bănci, companii de asigurare şi leasing, fonduri de investiții, companii petroliere şi de energie, dar şi mari producători din diverse domenii industriale.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România și Moldova: „Promovarea Andrei Cașu ca Partener în cadrul departamentului de Impozite directe contribuie la creşterea practicii noastre de servicii fiscale. Creativitatea, pasiunea şi exemplul de lider pe care Andra le-a demonstrat au făcut-o un membru foarte valoros al echipei de Asistenţă fiscală şi juridică, contribuind la consolidarea poziţiei de piaţă a EY în acest domeniu.”

„În momentul de faţă, funcţia fiscală este în curs de transformare, ca urmare a perioadei de pandemie şi a unui focus crescut pe zona de automatizare la nivel global. De asemenea, au apărut schimbări semnificative şi în legislaţia fiscală, ceea ce aduce pentru companii un volum crescut de obligaţii de raportare, dar şi o nevoie de modernizare şi transformare internă. Focusul trebuie să rămână pe crearea de valoare, dar şi pe orientarea către zonele de transformare digitală şi sustenabilitate. Acestea sunt direcţiile care vor genera rezultate optime pentru contribuabili în perioada următoare, iar echipa noastră este implicată în mod dinamic în tot ceea ce ţine de transformarea mediului fiscal din România”, a declarat Andra Caşu. 

Andra Cașu a absolvit facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi este membră a Camerei Consultanţilor Fiscali din România. A urmat, de asemenea, cursurile Oxford Business School în cadrul programului Women’s Leadership Development Program.

Continue Reading

#Finance

S-a lansat Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est

Published

on

Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, a publicat cea de-a zecea ediție a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală și de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars în ECE analizează și centralizează modificările fiscale din 22 de țări și se concentrează atât pe costurile cu forța de muncă, cât și pe diferitele aspecte ale impozitării întreprinderilor și prețurile de transfer. Studiul se concentrează pe tendințele pe termen lung, deoarece deciziile de investiții sunt cel mai bine susținute de analiza tendințelor și a modificărilor regimurilor fiscale regionale, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic.

Pe lângă țările din Grupul Vișegrad, ghidul analizează regimurile fiscale din țările din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina și Țările Baltice, concentrându-se pe schimbările și tendințele regimurilor fiscale.

Această publicație îi va ajuta pe investitori să înțeleagă complexitățile diferitelor regimuri fiscale din ECE, evidențiind cele mai recente trenduri și tendințe care le influențează”, a menționat Dr. Dániel H. Nagy, Tax Director, Mazars Ungaria.

Taxe legate de ocuparea forței de muncă

Din analiza Mazars reiese faptul că, în aproape toate țările observate, costurile cu forța de muncă au scăzut, însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria. 

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România.

TVA și facturarea electronică

Taxa pe valoarea adăugată a devenit, fără îndoială, principala sursă de venit pentru bugetele statelor în ultimii ani. Conform Mazars, această tendință s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina și a dificultăților lanțurilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% și 27%, în vigoare în Croația și, respectiv, în Ungaria, rămân excepțional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, în mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Țările examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacțiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activitățile frauduloase și de a reduce evaziunea fiscală.

Introducerea caselor de marcat electronice și a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curățarea economiei. Ungaria continuă să joace un rol fruntaș în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluții similare se regăsesc și în alte țări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacțiile dintre companii și vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăți nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Impozitul pe profit

Țările enumerate privesc esența impozitării profiturilor din unghiuri foarte diferite. Există o diferență de peste 22 de puncte procentuale între cea mai mică și cea mai mare cotă de impozitare: Germania (31%) și Ungaria (9%), cu rate de impozitare a societăților comerciale care variază de obicei între 15-20%. O singură țară a redus impozitul pe profit (Grecia, de la 24% la 22%), însă trebuie menționat faptul că și Austria intenționează să reducă treptat impozitul pe profit începând cu anul viitor.

De asemenea, Uniunea Europeană depune un efort conștient pentru a înfrâna cursa fiscală prin elaborarea unui cadru comun de impozitare a societăților în statele membre și prin prevenirea utilizării celor mai dăunătoare tehnici de evaziune fiscală. Un instrument esențial în acest efort este Directiva privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), care este obligatorie pentru statele membre de la 1 ianuarie 2019. Cea mai mare provocare din ultimii ani pentru statele membre a fost adoptarea reglementărilor UE, inclusiv a restricțiilor privind deducerile de dobânzi. În toate statele membre ale UE din regiune, normele anterioare privind capitalizarea redusă au fost înlocuite sau completate din ce în ce mai mult de metoda legată de calculul bazat pe EBITDA, în temeiul ATAD. Standardizarea normelor offshore (societăți străine controlate, CFC) poate fi, de asemenea, atribuită ATAD.

Țările din ECE care aplică impozitarea tradițională a corporațiilor permit invariabil ca pierderile suferite în anii anteriori să fie reportate și compensate cu o bază de impozitare pozitivă într-un an ulterior. Cu toate acestea, numai cinci țări permit reportarea pierderilor fără restricții. De asemenea, aceste țări aplică și reținerea la sursă a impozitului pe veniturile din dobânzi, dividende și redevențe (cu o rată de 15% sau chiar 19-20%), cu excepția Letoniei și Ungariei, care încă nu impun reținerea la sursă a impozitului pe câștigurile de capital. Impozitul pe profit la nivel de grup este acum disponibil în Germania și Ungaria; anterior, acesta era disponibil numai în Austria, Polonia, Bosnia și Herțegovina.

În România, cadrul general de impozitare a profiturilor și a indivizilor se află în centrul atenției Guvernului, din cauza actualei situații economice dificile și a deficitului bugetar public. Prin urmare, luând în considerare discursul politic din prima jumătate a anului și propunerile legislative în domeniul fiscal, sunt așteptate și deja propuse modificări semnificative pentru fiscalitatea microîntreprinderilor, limitând aplicarea sistemului de impozitare raționalizat și redus prin noi reguli și mecanisme anti-abuz. De asemenea, regimul fiscal aplicabil afacerilor care operează în sectorul ospitalității este de așteptat să fie complet revizuit de la un sistem bazat pe indicatori la regimul microîntreprinderilor.

În ceea ce privește impozitarea indivizilor, accentul se pune pe limitarea beneficiului scutirii fiscale aplicabile unor categorii specifice de lucrători precum cei din sectoarele agricol, construcții și IT. În plus, discuțiile privind schimbarea sistemului de impozitare pe venit cu cotă forfetară cu revenirea la un sistem progresiv de impozitare și deduceri sunt auzite mai des și pot duce în următorii doi ani la schimbări semnificative, care merg mână în mână cu strategia autorității fiscale de a investi în digitalizare. În consecință, contribuabilii români vor trebui să fie agili, să rămână informați și să se adapteze la schimbările din sistemul fiscal care se așteaptă să se producă mai rapid și cu un impact mai mare decât în ​​trecut”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars România.

Prețurile de transfer

Inițiativa BEPS („Base Erosion and Profit Shifting”) a OCDE a atras atenția asupra faptului că autoritățile fiscale trebuie să se concentreze mai mult pe posibile tranzacții transfrontaliere în cadrul grupului corporativ. Până în 2022, în urma introducerii obligațiilor privind documentarea pentru marii contribuabili din Muntenegru, reglementările prețurilor de transfer au fost în vigoare în toate țările ECE, cu excepția Moldovei. În plus, contribuabilii care își desfășoară activitatea în regiunea ECE au fost nevoiți să participe activ la sistemul de raportare CBC. Sistemul „country-by-country reporting” (CbCR) al OCDE are ca scop îmbunătățirea transparenței prin punerea informațiilor necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale la dispoziția autorităților fiscale locale.

Mazars a constatat că cea mai mare provocare pentru prețurile de transfer din ultimul an a fost reacția la impactul pandemiei. Noua criză a perturbat nivelurile de profituri preconizate în mod rezonabil, iar multinaționalele au trebuit să intervină în structurile lor de stabilire a prețurilor. Întrebarea care rămâne este cât de mult vor examina autoritățile fiscale nivelurile bazei de impozitare afectate de COVID-19, care vor scădea mult sub cele de dinainte de pandemie.

În privința impozitului pe profit, decizia luată de OCDE și G20 de a introduce un impozit minim global prevede schimbări semnificative. Propunerea aspiră să impună o cotă minimă de impozitare de 15% asupra marilor companii multinaționale, începând cu 2023. Deși probabil vor exista multe suișuri și coborâșuri, este clar faptul că multinaționalele vor avea din ce în ce mai puține oportunități de a reduce impozitele prin transferul profiturilor și erodarea bazei fiscale.

Prețurile de transfer rămân în fruntea controalelor fiscale din România pe fondul ultimelor evoluții regionale, creșterea inflației și presiunii guvernamentale pentru a asigura o colectare eficientă și echitabilă a impozitelor”, a menționat Adrian Mutea, Manager, Transfer Pricing, Mazars România.

Ghidul fiscal poate fi accesat aici.

Platforma online de comparare a țărilor din ECE din punct de vedere fiscal poate fi accesată aici.  

Continue Reading

Trending