Connect with us

#People

Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo România și Bulgaria: Orice tip de criză este ușor de depășit dacă liderul este un bun ascultător și un bun comunicator

Published

on

Manuel Fernandez Amezaga s-a născut și a crescut în Spania. Pe parcursul carierei sale, a călătorit foarte mult, nefiind de mirare că a interacționat cu nenumărate culturi. În urmă cu aproape doi ani, atunci când a aflat despre o nouă oportunitate în România, se afla în Filipine și era aproape de finalul primului său mandat de CEO în cadrul Sodexo Group.

„Diversitatea culturală a jucat un rol important în dezvoltarea mea personală și profesională si am beneficiat foarte mult de acest lucru în cadrul Sodexo, întrucât compania este prezentă în multe țări de pe glob. Astfel, acum aproape 2 ani, am spus <<da>> României. Apoi am căutat să aflu câte ceva despre cultura țării de la colegii mei români care lucrează în businessul internațional  Sodexo sau de la spanioli care lucrează pentru alte companii de aici. Toți mi-au spus numai lucruri bune despre România și despre români, iar acum pot să confirm că românii au standarde înalte în ceea ce privește calitatea muncii lor, etica în relațiile de business și sunt foarte dedicați – lucruri pe care le admir foarte mult”, a povestit Manuel Fernandez Amezaga, CEO Sodexo România și Bulgaria, pentru LeadersTalk.ro.

Deși pe cei mai mulți dintre colegii cu care lucrează în țara noastră i-a cunoscut online, pe fondul pandemiei, la fiecare dintre ei a simțit empatie și dorința de ajuta. Și le este foarte recunoscător pentru asta. Manuel Fernandez Amezaga spune că lucrează cu oameni foarte pasionați, care caută mereu să se autodepășească. Și are și un sfat pentru noi, românii, ca popor.

„Îmi place să fiu mereu disponibil și aproape de oamenii din echipă, așa că susțin și promovez în organizație o cultură în care să împărtășim atât succesele, cât și eșecurile, la toate nivelurile. Legat de asta, trebuie să recunosc că, deși eșecurile ajung rar pe agenda noastră, atunci când vorbim despre asta, în ochii colegilor văd dezamăgire și regret. Prin urmare, dacă e să menționez un comportament care merită schimbat, pentru ca românii să-și atingă potențialul maxim, recomandarea mea ar fi să nu se mai teamă și să nu mai fie atât de afectați emoțional de eșecuri – ci, dimpotrivă, să le perceapă ca pe o uriașă oportunitate de învățare”, continuă CEO-ul Sodexo România și Bulgaria.

Am stat de vorbă în cele ce urmează despre cum evoluează piața de tichete și beneficii extrasalariale din țara noastră, ce rol trebuie să aibă un lider în vremuri de criză și care sunt planurile de viitor ale companiei.

Care este, în acest moment, sentimentul ce domină piața în care activați? Care este pulsul în zona de business din România într-un context atât de volatil?

Manuel Fernandez Amezaga: Sodexo este ambasadorul angajaților de pretutindeni și îi ajută pe angajatori să își motiveze şi să îşi arate recunoștința pentru ei, prin instrumente care beneficiază de facilităţi fiscale. În esență, activitatea noastră are rolul de a-i face pe angajați să simtă că angajatorul lor este preocupat de starea lor de bine. Succesul unei companii poate fi asigurat numai de angajați care se simt apreciați, care sunt motivați și implicați.

Ultimii 3 ani nu au fost ușori, iar contextul impredictibil  cu care ne confruntăm cu toții a schimbat felul în care lucrăm și percepția pe care o avem despre locul de muncă și activitatea pe care o desfășurăm. Se vorbește mult despre fenomenul numit „Great Resignation”, de exemplu. De asemenea, atenția noastră se concentrează și asupra tendințelor macroeconomice, în special asupra ratelor ridicate ale inflației, care afectează atât companiile, cât și pe fiecare dintre noi, la nivel individual. 

Într-un astfel de context, instrumentele noastre financiare dedicate recompensării angajaților îi ajută pe aceștia să își crească puterea de cumpărare, sprijinind în același timp companiile să-și optimizeze bugetele.

Specificul activității noastre ne face să avem o perspectivă amplă asupra economiei, angajatorilor și nevoilor acestora, întrucât, prin beneficiile extrasalariale pe care le furnizăm, suntem conectați la peste 30.000 de companii din toată țara și deservim peste 2 milioane de angajați.

Cum au ajutat tichetele viața angajaților români în timpul pandemiei?

Manuel Fernandez Amezaga: Din studiul recent realizat de APET (Asociația Profesională a Emitenţilor de Tichete) cu ajutorul Exact Business Solutions, observăm că pentru 52% dintre angajați tichetele de masă primite de la angajatori au reprezentat un real sprijin în contextul pandemiei de COVID-19. Pe lângă rolul pe care îl joacă în asigurarea prânzului, tichetele oferite pe card au fost deosebit de apreciate, pentru că făceau posibile plățile online sau contactless, reducând, astfel, riscul de infectare prin limitarea contactului cu diverse suprafețe sau chiar cu personalul de la casierie.

Care sunt proiectele sociale în care s-a implicat Sodexo în ultima vreme?

Manuel Fernandez Amezaga: La Sodexo, lucrăm cu pasiune pentru misiunea noastră socială și o integrăm în activitatea noastră de zi cu zi. Prin urmare, ne implicăm social în acţiuni cu impact asupra oamenilor, asupra comunităților în care activăm și asupra mediului. Astfel, am definit obiective foarte clare pentru fiecare dintre rolurile pe care le îndeplinim în societate și economie: rolul de angajator, de furnizor de servicii și de cetățean corporativ.

Pe lângă implicarea noastră activă în programele naționale care fac parte din politicile publice ce vizează sprijinirea durabilă a comunităților dezavantajate – cum ar fi Hot Meals / Mese Calde și programul recent lansat dedicat reducerii riscului de abandon școlar prin Edu Pass – cele mai recente dintre proiectele noastre sociale s-au concentrat pe intervenții concrete al căror scop este să diminueze impactul negativ al pandemiei și al conflictului din Ucraina.

Se consideră adeseori că programele sociale care oferă categoriilor vulnerabile acces la anumite produse sau servicii îi ajută doar pe cei aflați în nevoie. În realitate, însă, astfel de programe produc schimbări la scară mai mare – dar aceste efecte indirecte sunt rareori analizate și luate în considerare.

Un astfel de exemplu este „Mese Calde”, politică socială finanțată din programul FEAD, care utilizează vouchere electronice pentru a le oferi sprijin persoanelor vulnerabile cu vârsta de peste 75 de ani și persoanelor fără adăpost, și care a ajuns la peste 13 milioane de mese calde servite; peste 8.464 de restaurante care au participat la program au beneficiat de un real sprijin în perioada pandemiei.

Unul dintre efectele surprinzătoare ale acestei inițiative a fost că a stimulat economia în zonele rurale și mai puțin dezvoltate, întrucât comunitățile au fost încurajate să dezvolte un mecanism de livrare a mâncării gătite către beneficiari. Astfel, comercianții locali au investit în infrastructură și în crearea de noi locuri de muncă și au integrat modalități electronice de plată, prin instalarea de terminale POS. Au fost instalate peste 23.000 de POS-uri. De asemenea, beneficiarii au învățat foarte repede cum să folosească un instrument digital de plată, cardul, pentru prima dată pentru mulți dintre ei. Astfel toate tranzacțiile au putut fi urmărire, ceea ce a reprezentat o garanție suplimentară că au fost folosite strict în scopul pentru care au fost create. În plus, digitalizarea plăților contribuie la scăderea economiei subterane.

Care sunt cifrele de business pentru anul 2021 pe care ni le puteți împărtăși? 

Manuel Fernandez Amezaga: Activitatea noastră presupune o strânsă legătură cu clienții noștri. De asemenea, activitatea pe care o desfășurăm este strâns legată de evoluția economică și de sănătatea economiei.

Cu toții am trecut prin pandemie și am făcut eforturi pentru a ne reinventa activitatea, pentru  a o digitaliza și a inova, astfel încât să depășim această perioadă în condiții cât mai bune. 

Concentrându-ne eforturile spre lărgirea portofoliului nostru de soluţii de motivare şi incentivare a angajaţilor şi pe digitalizare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor şi pentru a le aduce o experienţă plăcută a serviciilor Sodexo, ramanem în continuare partenerul strategic al companiilor din România.

Ce estimări de creștere și ce planuri de dezvoltare aveți pentru anul 2022?

Manuel Fernandez Amezaga: Pentru anul 2022 prognozăm o evoluție bună a rezultatelor noastre financiare, aliniate cu cele de anul trecut. În ceea ce privește planurile de dezvoltare, ne concentrăm pe dezvoltarea portofoliului de produse pentru a face oferta noastra cat mai relevanta pentru clienti si a răspunde nevoilor lor în continuă schimbare.

Prin urmare, inspirați de tendințe și de clienții noștri și angajații acestora, am creat două pachete care pot fi oferite împreună cu cardul de masă Sodexo: Gusto Pass Plus de Sănătate & Gusto Pass Plus de Echilibru.

Aceasta este o ofertă unică și inovatoare pe piața din România a beneficiilor extrasalariale, întrucât cardul de masă oferă acum acces facil la mai multe servicii de diverse categorii, toate concentrate pe calitatea vieții și starea de bine. 

Am construit aceste oferte personalizate, care includ servicii medicale, medicină preventivă și stil de viață sănătos, pentru a răspunde dorințelor și nevoilor reale ale angajaților precum și angajatorilor din România, urmând tendințele globale de creștere a preocupării pentru starea de bine a oamenilor.

Care sunt pilonii pe care se ridică leadershipul adevărat pe timp de criză / în vremuri volatile? Care sunt abilitățile care ajută cel mai mult în astfel de perioade?

Manuel Fernandez Amezaga: Se spune că stilurile de leadership se văd cel mai bine în vremuri de criză – şi pot confirma acest lucru. Și îmi place să observ asta la ceilalți, în special la oamenii din echipa mea pe care îi considerăm a fi talente cu un foarte mare potențial de leadership. În ceea ce mă privește, sunt convins că fiecare tip de criză este ușor de depășit dacă liderul este un bun ascultător și un bun comunicator – asta dacă este o persoană deja investită cu un important capital de încredere, pe care oamenii știu deja că se pot baza, un om pragmatic, cu un ascuțit simț al realității. 

Având în vedere că am început un nou mandat într-o cultură nouă pentru mine, pe care nu o cunoșteam înainte, și la scurt timp după declanșarea pandemiei, ceea ce m-a ajutat și mă ajută în continuare cel mai mult în astfel de vremuri este să-i ascult pe oameni cu empatie și să îi încurajez să găsească ei înșiși soluții. De asemenea, caut mereu să gândesc mai larg decât contextul concret al unei crize și încerc, inclusiv în vremuri de criză, să gândesc la scară mare – și caut să-i inspir și pe ceilalți să adopte această mentalitate.

Cum se adaptează companiile la viața de după restricțiile pandemice? Ce s-a schimbat, ce rămâne la fel, la ce nu ne vom mai întoarce niciodată?

Manuel Fernandez Amezaga: Cu siguranță, pe de-o parte vom reveni la modalitățile de petrecere a timpului și de organizare a activităților din timpul liber de dinainte, cum ar fi călătoriile și petrecerile, iar pe de altă parte, nu ne vom mai întoarce niciodată la modul de lucru anterior. În zilele noastre, nu numai că modul hibrid de lucru a devenit o normă, dar în unele țări au loc dezbateri, și sunt desfășurate chiar programe pilot, cu privire la reducerea săptămânii de lucru la 4 zile lucrătoare.

Ce aduce 2022 nou pe piața de tichete în România?

Manuel Fernandez Amezaga: Digitalizarea completă a ofertei noastre, susținută de cadrul de reglementare, este cel mai important punct de referință din acest an. Atât jucătorii de pe piață, cât și clienții și beneficiarii au migrat complet la acest nou model de operare, care pentru noi este similar cu ceea ce fac companiile fintech. Rolul nostru este de a-i ajuta pe toți să facă ușor trecerea către ecosistemul digital în care operăm: fără hârtie, doar instrumente digitale.

Ce asemănări și ce deosebiri există pe piața tichetelor între România și celelalte țări în care activați?

Manuel Fernandez Amezaga: Sodexo își desfășoară activitatea în 55 de țări de pe glob, iar cultura noastră organizațională foarte deschisă și transparentă asigură condițiile necesare pentru ca noi să putem beneficia cu toții de expertiza colegilor noștri din alte țări. 

În multe țări, sistemul de tichete de masă a fost implementat cu mulți ani înainte de România, iar noi putem spune că este un lucru demonstrat că politicile specifice care folosesc mecanisme de vouchere de masă generează rezultate bune pentru întreaga economie și s-a dovedit că ating obiectivele pentru îndeplinirea cărora au fost concepute. În țările în care suntem prezenți cu beneficii extrasalariale, există o mare varietate de vouchere. 

Voi aminti aici exemplul Belgiei – unde, de mai bine de 20 de ani, Guvernul implementează o politică de mare succes adresată IMM-urilor, ce urmărește să stimuleze inovația, creativitatea și cultura antreprenorială și este susținută de un portofoliu de peste 20 de categorii de scheme de tichete de masă ce vizează cele mai importante nevoi ale IMM-urilor – de la instruire, la transformare digitală și securitate cibernetică.

De peste 10 ani, Constantin Pescaru scrie despre business și economie. Cel mai mult îi place să descopere poveștile antreprenoriale. Fire curioasă, Constantin este interesat de modul în care antreprenorii de succes iau decizii, acționează, în care își dezvoltă și mențin relația cu echipele pe care le au. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială și de leadership.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#News

Andrei Pitiș: De ce dau faliment 9 din 10 startupuri? Cele 5 elemente definitorii într-un business

Published

on

La nivel internațional, 9 din 10 startupuri dau faliment, indiferent de industria în care activează. Andrei Pitiș, fondator Simple Capital, afirmă că ia în calcul 5 elemente atunci când analizează un business, printre care produsul, echipa potrivită și finanțarea adecvată.   

În 1997, la doar 25 de ani, Andrei Pitiș devenea cofondator al unui startup din Silicon Valley. De atunci și până în prezent a participat la scrierea multor povești de succes, printre care și lansarea Vector Watch, companie care producea ceasuri inteligente și care, în 2017, a fost achiziționată de Fitbit. În 2020, a lansat Simple Capital, vehicul de investiții prin care a finanțat peste 30 de startupuri. Invitat de Vlad Mercori la Conferința The StakeBorg Talks, Andrei Pitiș a povestit despre cultura antreprenorială din România, despre motivele pentru care un startup ajunge să dea faliment dar și despre oportunitățile aduse de industria blockchain.  

Andrei Pitiș: În 2010, existau doar vreo 10 startupuri de tehnologie în România

Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care ecosistemul de startupuri de tehnologie a întârziat să apară în România a fost reprezentat de lipsa exemplelor de succes din plan intern.

„La Babson College, în SUA, se analizează ecosistemele de antreprenori și lucrurile de care e nevoie ca ele să se dezvolte. Printre aceste lucruri se numără și existența exemplelor de succes. În România, astfel de exemple au apărut destul de târziu. Au fost vreo două, trei din zona de cybersecurity, printre care și RAV Antivirus al lui Radu Georgescu, vândut către Microsoft. Au fost puține exemple de acest fel.     

În 2010, când eu am început să susțin mai mult dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din România, nu era nimic. Era o singură casă, Bucharest Hub, undeva pe la Unirii, unde se întâlneau cele 10 startupuri de tehnologie care existau în România cu totul. În acel moment, am fost câțiva care ne-am decis să ajutăm: Bogdan Iordache, cel care a făcut How to Web, Radu Georgescu, care realizase un exit și voia să facă investiții, am fost eu care veneam cu experiența din Silicon Valley foarte pregnantă și care aici nu exista deloc. Mă duceam acolo printre cele 10 startupuri și vorbeam despre ce se întâmplă în Silicon Valley și toți se uitau lung la mine. Nu înțeleg de ce nu se duce lumea din România în Statele Unite. Urcați în avion și mergeți în California. Mai ales dacă sunteți tineri”, i-a îndemnat Andrei Pitiș pe cei prezenți la conferința The StakeBorg Talks

De ce 9 din 10 startupuri dau faliment?

Potrivit fondatorului Simple Capital, la succesul unui startup contribuie o serie de factori, cei mai importanți dintre aceștia fiind unicitatea sau calitatea crescută a produsului, echipa potrivită, finanțare adecvată, leadership și timing: 

  1. Produs unic sau de calitate

Produsul pe care îl faci nu trebuie să fie neapărat unic, dar trebuie să fie un produs de calitate. Trebuie să aducă valoare cumpărătorului, ca acesta să fie dispus să-ți plătească prețul pe care îl ceri.

  1. Echipa

De foarte multe ori, startupurile eșuează din cauză că fondatorii nu reușesc să alcătuiască o echipă competitivă, care să poată executa produsul. 

  1. Finanțare adecvată

Un startup are nevoie de un echilibru din punct de vedere financiar. Nici de prea mulți bani, dar nici de prea puțini.

  1. Leadeship

Un proiect antreprenorial aflat la început de drum nu are nevoie doar de o echipă bună, ci și de unul sau chiar de doi lideri cu viziune care să inspire echipa. 

  1. Timing

Timingul este, poate, cel mai important din cele cinci. Dacă fondatorii reușesc să construiască produsul potrivit, să aibă echipa necesară, să atragă investițiile potrivite și să dea dovadă și de leadership, eșuează din cauza timingului. De foarte multe ori se întâmplă să fie construite produse foarte bune dar care nu sunt înțelese de către public. 

În ceea ce privește caracteristicile necesare unui fondator, Andrei Pitiș susține că, de departe, cea mai importantă este reziliența: 

„Se spune că un om de afaceri de succes este un om de afaceri fără succes care s-a mai ridicat o dată. Contează să poți să te ridici de fiecare dată după ce cazi. Și aș mai adăuga un lucru. În viață, creșterea unei persoane nu este liniară și la fel se întâmplă și cu antreprenorii. Aceștia încearcă ceva, se dezvoltă, mai apoi se confruntă cu un eșec, pentru a crește ulterior din nou. Un antreprenor care nu s-a confruntat cu eșecuri este riscant.  E ca un luptător care nu are răni din alte lupte”, atrage atenția Andrei Pitiș. 

Nevoi tip analgezice vs. nevoi tip vitamine

„Istoric, primele businessuri au apărut pentru a satisface niște nevoi primare, oferind cazare și mâncare. Dacă faci o casă, vei găsi la un moment dat pe cineva care să o cumpere pentru că are nevoie de un acoperiș deasupra capului. Acestea sunt niște nevoi clare. În ultimii zeci de ani, de când a luat naștere internetul, au apărut aceste nevoi inventate, precum nevoia de a avea o poză de profil cool. Aceasta nu este o nevoie reală, dar simți că nu poți trăi fără. Se creează niște trenduri pe care poți să le urmărești din punct de vedere social și să vezi când ele devin analgezice mai degrabă decât vitamine. Pentru că dacă uiți să-ți iei vitaminele nu se întâmplă mare lucru și poți trăi fără, însă dacă ai uitat să-ți iei analgezicele cu tine, cobori până la farmacie să ți le cumperi pentru că nu poți trăi fără ele. În limbajul antreprenorial, analgezice sunt supranumite acele nevoi care cresc din ce în ce mai mult în importanță. La început, foarte multe nevoi apar mai degrabă ca niște vitamine. De exemplu, să ai o poză frumoasă pe Instagram este o vitamină pentru marea majoritate a oamenilor. Dar pentru cei care creează conținut în social media, nevoia de a avea la profil o poză făcută de un profesionist devine una de tip „analgezic”, adaugă fondatorul Simple Capital. 

Andrei Pitiș, unul dintre primii advisori ai startupului Elrond

Antreprenor și investitor în startupuri de tehnologie, Andrei Pitiș nu a stat departe nici de industria blockchain, în 2018 devenind unul dintre primii advisori ai Elrond, startup autohton ajuns, între timp, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură blockchain la nivel internațional. 

„Prin 2018, eram la Fitbit, după ce vândusem Vector Watch către ei și lucrurile mergeau destul de bine. Începusem din nou să vreau să fiu deschis în a fi advisor pentru startupuri. Atunci, Lucian Todea, pe care îl cunoșteam, a venit la mine alături de Beniamin Mincu, mi-au povestit despre startupul lor și mi-au propus să le fiu advisor. Eu nu mă pricepeam la blockchain și le-am zis acest lucru, însă ei voiau să-i ajut cu know-how privind creșterea businessului și a echipei, să îi pun în legătură cu companii din plan extern și cu alți posibili advisori. (…) Ulterior, am început să citesc din ce în ce mai mult și să înțeleg ce se întâmplă în spatele tehnologiei”, afirmă Andrei Pitiș.   

Andrei Pitiș trage un semnal de alarmă cu privire la investițiile în industria crypto, susținând că proiectele câștigătoare sunt greu de anticipat. Totuși, chiar dacă este greu să identifici use case-urile viitoare ale unei tehnologii emergente, exact ca în cazul bulei dotcom de la începutul anilor 2000, cele mai mari șanse de reușită le au proiectele care dezvoltă infrastructura acelei tehnologii. Tocmai din acest motiv, și în cazul de față, singurele proiecte cu care alege să lucreze sunt cele care construiesc în zona de infrastructură blockchain.  

Continue Reading

#Banking

Gyula Fatér, CEO OTP Bank România: Sectorul bancar este foarte sensibil la schimbările macroeconomice (…). Cu toate acestea, băncile locale au o poziție bună, sunt mai puternice decât acum doi ani și au capacitatea de a continua să finanțeze întreprinderile locale

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.roGyula Fatér, CEO-ul OTP Bank România, vorbește despre principalele amenințări și oportunități pentru situația financiară a băncilor în 2022. Și nu numai.

Care sunt principalele oportunități pentru bănci, până la sfârșitul lui 2022?

Gyula Fatér: Dat fiind că, până la sfârșitul anului, contextul din sectorul bancar și din economie în general nu se va schimba drastic, adevărata oportunitate constă în a ne face treaba cum trebuie, adică a finanța economia locală și a oferi soluții pentru clienții noștri.

În ultimii doi ani, toate activitățile au fost afectate într-un fel sau altul, mai întâi de pandemie, iar acum de situația geopolitică, astfel încât oportunitățile pe termen scurt au fost limitate. Astfel, este important să ne concentrăm și să ne continuăm planurile pe termen mediu și lung, să îmbunătățim constant partea operațională a activității, să ascultăm vocea pieței, să sprijinim și să finanțăm clienții.

Sectorul bancar a beneficiat de un val de investiții recente, și-a sporit capacitatea digitală și se află într-o poziție bună, fiind capabil să sprijine și să ofere servicii clienților locali. Același lucru este valabil și pentru OTP Bank, care a implementat un număr semnificativ de investiții, și-a îmbunătățit operațiunile și și-a dezvoltat semnificativ prezența digitală. Toate acestea au contribuit la consolidarea relației cu clienții noștri, la asigurarea unui nivel înalt de calitate a serviciilor și au dus la creșterea numărului de clienți noi. În plus, această abordare s-a dovedit a fi soluția potrivită pentru noi, având în vedere și rezultatele pe care le-am obținut în primul semestru, cu o dublare a profitului operațional față de același interval al anului trecut.

Care este principala amenințare pentru situația financiară a băncilor?

Gyula Fatér:  Sectorul bancar este foarte sensibil la schimbările macroeconomice și oricine poate observa cu ușurință acest lucru, doar uitându-se la principalii indicatori, la evoluția acestora și la modul în care se ajustează ratele dobânzilor, după aceea. Cu toate acestea, băncile locale au o poziție bună, sunt mai puternice decât acum doi ani și au capacitatea de a continua să finanțeze întreprinderile locale.

Dar amenințarea serioasă ar putea apărea dacă actualele condiții vor continua, dacă inflația își va menține ritmul curent fără semne de scădere, ceea ce înseamnă politici monetare mai stricte, rate ale dobânzii mai mari și, la un moment dat, un risc crescut de neplată pentru o categorie de clienți.

Cum estimați că va evolua sistemul bancar românesc în acest an?

Gyula Fatér: Sectorul bancar are o poziție solidă și un nivel bun de lichidități și resurse pentru a continua să distribuie fonduri în întreaga economie. Dacă ne uităm la cifrele din primul semestru, băncile au raportat rezultate mai bune, companiile contractând credite noi în lei și euro în valoare de 34,3 miliarde de lei, cu circa 32% mai mult decât volumul din primul semestru din 2021, potrivit datelor BNR. În acest caz, programul IMM Invest al statului a jucat un rol esențial.

Chiar dacă volumul creditelor contractate de persoanele fizice a crescut într-un ritm mai lent decât înainte, de doar 9,5% la sfârșitul lunii iunie, există motive să credem că lunile rămase din acest an vor arăta o tendință de încetinire.

Dacă ne uităm la analiza sectorială a cererii și a creditelor noi, observăm, de asemenea, o creștere de două cifre, de 16,1%, pentru domeniul serviciilor, în timp ce agricultura, un sector din ce în ce mai dinamic, a avut un sold al creditelor cu 13,9% mai mare decât în primul semestru din 2021.

Dat fiind că BNR majorează acum rata dobânzii cheie într-un ritm mai alert, pentru a lupta împotriva inflației din ce în ce mai mari, creșterea costului de majorare a creditului va încetini activitatea de business. Cu toate acestea, afluxul de numerar provenit din PNRR și din alte programe concepute de guvern poate contribui la evitarea recesiunii și la asigurarea unei aterizări ușoare.

Care ar trebui să fie principala strategie de susținere a activității bancare în acest an?

Gyula Fatér: Strategia noastră se bazează atât pe digitalizare, cât și pe relaționare directă cu clienții. Ambele sunt din ce în ce mai importante în vremuri dificile. Nu am închis sucursale, ci am angajat mai mulți consilieri pentru a ne putea ajuta clienții, în persoană. Acum este și mai important, pentru că oamenii au mai multe întrebări în situații de incertitudine. De asemenea, reacționăm rapid la modificările pieței, ajustăm și îmbunătățim ratele dobânzilor oferite și punem la dispoziția clienților una dintre cele mai bune oferte de creditare/ economisire de pe piață.

Există, de asemenea, strategia operațională și cred că tendința ultimilor ani este una utilă, care a adus constant investiții mari în sectorul bancar, mai ales în digitalizare, și generează produse și servicii noi, inovatoare și de calitate.

Cum credeți că vor evolua creditele neperformante? Ce măsuri a luat OTP Bank pentru a îmbunătăți nivelul creditelor neperformante?

Gyula Fatér: Aceasta este un aspect pe care îl urmărim în mod constant și, conform ultimelor date ale BNR, primele luni ale acestui an indică o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește creditele neperformante, la 3,31%. Nu există semne serioase că împrumuturile neperformante vor cunoaște o creștere bruscă, dar riscurile se acumulează în toată economia, așa că ne pregătim în consecință. Având în vedere creșterea rapidă a portofoliului de credite al băncii în ultimul an, coroborată cu perspectivele nu foarte optimiste pentru unele sectoare economice, OTP Bank a constituit deja provizioane de risc suplimentare, pentru a rămâne în siguranță.

De asemenea, în ceea ce privește asistența pe care o oferim clienților, efectuăm periodic analize pentru a determina dacă și ce parte a clienților noștri ar putea deveni vulnerabilă, astfel încât să putem oferi soluții constructive pentru a le atenua situația, dacă aceasta devine dificilă.

Continue Reading

#Banking

Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank: Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice

Published

on

Într-un interviu acordat LeadersTalk.ro, Răsvan Radu, CEO-ul UniCredit Bank vorbește despre principalele amenințări și oportunități pentru situația financiară a băncilor în 2022. Și nu numai.

Care sunt principalele oportunități pentru bănci până la finele lui 2022?

Răsvan Radu: În contextul economic actual, cred că oportunitățile pe termen scurt – până la finele anului 2022 – se referă în principal la a rămâne alături de clienții noștri, persoane fizice și companii, și la a continua să sprijinim economia reală, cu instrumente adecvate contextului economic. Pe toată perioada ultimilor ani, sistemul bancar s-a dovedit capabil și disponibil să finanțeze economia, iar băncile sunt pregătite în continuare să facă față unui context economic potențial nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni. Nevoia de finanțare pentru proiectele viabile, solide, rămâne – și, ca atare, noi credem că va exista în continuare apetit pentru finanțare. Estimăm pentru 2022 o creștere la nivelul pieței de aproximativ 10% a creditelor pentru companii comparativ cu anul precedent și în jur de 5% pentru persoanele fizice.

Dacă ne uităm pe termen mai lung, în condițiile unor fluxuri de fonduri europene de aproximativ 80 de miliarde de euro care pot intra în economia națională, atât în cadrul Planului Național de Reconstrucție și Redresare cât și prin intermendiul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sistemul bancar românesc are ocazia de a participa la susținerea unor proiecte de anvergură cu finanțare europeană, în domenii cheie ale economiei, cum sunt cele ale energiei, digitalizării, agriculturii ori marii infrastructuri.

În ceea ce ne privește, la UniCredit Bank România vom continua să sprijinim economia reală și să rămânem un partener de încredere pentru clienții noștri, atât companii cât și persoane fizice.

Care este principala amenințare pentru situația financiară a băncilor?

Răsvan Radu: Dacă ne referim la potențiale semnale de alarmă, suntem foarte atenți la o eventuală creștere a creditelor neperformante, în special în segmentul creditelor cu dobânda variabilă, ca urmare a înăspririi politicii monetare și, drept consecință, a creșterii dobânzilor.

Totuși, în martie 2022 rata creditelor neperformante la nivel de sistem era de doar 3,3%, iar rata acoperirii cu provizioane de 67,2% (o creștere semnificativă de la 63% în decembrie 2020) și avem încredere că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern îi vor ajuta pe debitori să evite dificultăți suplimentare. Totuși, riscul de credit ar putea să crească moderat în următorii ani, dacă economia încetinește.

În plus, implementarea noului moratoriu public poate fi un factor cu impact asupra profitabilității băncilor, în condițiile în care creditele amânate la plată nu vor mai fi exceptate de la provizionare, așa cum s-a întâmplat în cazul OUG 37/2020. Totuși, e important de spus că, date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă și capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziție în care poate face față unor evoluții economice nefavorabile.

Cum estimați că va evolua sistemul bancar românesc în acest an?

Răsvan Radu: Sectorul bancar este într-o poziție solidă, cu o rată de adecvare a capitalului și indicatori de lichiditate mult peste nivelurile minime (solvabilitatea sectorului a fost de 21,4% în martie 2022, potrivit Raportului asupra stabilității financiare, publicat de BNR). Mă aștept, așadar, ca și în următoarea perioadă evoluția să fie una pozitivă, băncile continuând să fie o parte a soluției în susținerea economiei reale, finanțând proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situație financiară echilibrată și un proiect viabil. Ritmul de creștere a creditării companiilor va rămâne cel mai probabil cu două cifre și anul acesta, chiar dacă mai redus față de 2021, iar pe segmentul creditării persoanelor fizice creșterea va fi una mai moderată, cu o cifră, și va veni preponderent din zona de consum. Și economisirea continuă să crească, depozitele totale ale rezidenților înregistrând în luna mai 2022 un plus de 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent; este de așteptat ca anul acesta depozitele rezidenților să crească mai lent comparativ cu 2021 (când creșterea a fost de 13,9%), cu un ritm de aproximativ 5%.

În ceea ce privește UniCredit Bank România, ne vom continua activitatea la fel de susținut ca și până acum, menținând întotdeauna o abordare prudentă și, astfel, o creștere sustenabilă. Am avut în toată acestă perioadă și continuăm să avem numeroase solicitări de finanțări, în principal dinspre sectoare de activitate cu evoluție pozitivă, precum energie, agricultură, industrie alimentară, sector public, telecom, IT, industria chimică, farmaceutică, sănătate.

UniCredit Bank a dovedit de-a lungul anilor un angajament permanent de a fi un partener activ al autorităților, al beneficiarilor, atât publici cât mai ales privați, creatori de plus valoare în economie și comunități.

Care ar trebui să fie principala strategie de susținere (continuare) a activității bancare, anul acesta?

Răsvan Radu: O primă direcție este continuarea activității de creditare în condiții de prudență și într-un ritm mai moderat decât anul trecut, dat fiind mediul economic dificil. Este de menționat efortul voluntar pe care băncile îl fac pentru a sprijini clienții în dificultate, la solicitarea acestora, prin restructurarea creditelor sau conversia creditelor din lei în valută, cu precădere în cazul companiilor.

Totodată, resursele atrase de la clienți continuă să fie solide, însă este de așteptat ca anul acesta depozitele să crească mai lent, cu o singură cifră, comparativ cu anul precedent, pe fondul temperării apetitului pentru economisire. Ne așteptăm la o creștere ușor mai rapidă pe segmentul depozitelor companiilor și al depozitelor în valută, ca mijloc de protecție a veniturilor în condiții de incertitudine economică și geo-politică. UniCredit a fost printre primele bănci care au majorat bonificația la resursele financiare ale populației, oferind dobânzi în topul ofertelor din piață pentru depozitele la termen în lei.

Nu în ultimul rând, o direcție importantă de acțiune la nivelul sistemului bancar este continuarea digitalizarii, băncile intensificând deja investițiile în transformarea digitală, ceea ce va determina reducerea cheltuielilor operaționale pe termen mediu și lung și, în plus, lărgirea bazei de clienți, prin atragerea segmentului tânăr utilizator de tehnologii moderne.

Cum credeți că vor evolua creditele neperformante? Care au fost măsurile pe care le-a avut UniCredit privind îmbunătățirea nivelului de credite neperformante?

Răsvan Radu: Așa cum am menționat, calitatea activelor în sistemul bancar a continuat să se îmbunătățească; aceasta rămâne însă, fără doar și poate, unul dintre indicatorii la care suntem foarte atenți. În ceea ce ne privește, date fiind business-ul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obținute și politica de risc prudențială, suntem bine poziționați pentru a gestiona provocările actuale și a valorifica oportunitățile. UniCredit a întreprins proactiv acțiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital și limitarea volatilității în P&L și Bilanț.

Este piața autohtonă atractivă pentru investitorii străini din domeniul financiar bancar?

Răsvan Radu: România este o piață mare pentru produsele financiare, încă sub-bancarizată, cu o piață de capital care se dezvoltă. În plus, sunt multe sectoare economice în creștere, precum agribusiness, energie regenerabilă, anumite sectoare productive sau din domeniul serviciilor. În aceste condiții, piața autohtonă continuă să fie atrativă pentru investitorii străini.

Continue Reading

Trending