Connect with us

#IT Revolution

Punct de vedere EY: România vrea să atragă nomazii digitali și le oferă viză. Este, însă, suficient?

Published

on

(Autori: Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România & Iulian Pasniciuc, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România)

Nomazii digitali sau angajații de oriunde, pe care încă de anul trecut statele s-au străduit să-i atragă și convingă să-și cheltuiască banii local, oferindu-le de la vize de lucru până la scutiri de taxe, sunt doriți acum și de România. Recent, Senatul a aprobat un proiect de lege care ar urma să le ofere posibilitatea să obțină o viză de ședere temporară, în anumite condiții, unele mai birocratice și complicat de îndeplinit. Așadar, care sunt avantajele și dezavantajele propunerii legislative și ce modificări ar putea fi luate în considerare de Camera Deputaților, forul decident în acest caz?

Potrivit noului proiect de act normativ adoptat de Senat, nomadul digital este acel străin angajat cu contract de muncă la o companie înregistrată în afara României, care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor. Tot nomad digital este și străinul care deține o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Astfel, acești nomazi pot obține o viză de lungă ședere, dacă doresc să călătorească și să rămână pe teritoriul României, în timp ce continuă să obțină venituri din prestarea activităților desfășurate la distanță.

Bine de știut. În acest scop, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să dispună de mijloace de întreținere obținute din activitatea pe care o desfășoară, în valoare de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, și să desfășoare activități din care obțin venituri, de la distantă, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor. Proiectul Senatului nu precizează, însă, cum anume va face nomadul dovada că utilizează tehnologia informației.

Și acum vine partea complicată, pentru că orice nomad digital are nevoie de o întreagă listă de documente, pentru a-și putea obține viza, și anume: un contract de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României; un document eliberat de compania angajatoare sau pe care o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact, precum și domeniul său de activitate și informații privind reprezentanții legali ai companiei.

Nomadul mai are nevoie și de o scrisoare de intenție, în care trebuie să detalieze scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare aici. Iar șirul documentelor necesare nu se oprește aici. Mai e nevoie de un atestat al faptului că, la data solicitării vizei, el sau, după caz, compania pe care o deține, are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală.

În plus, este necesară rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație, permisul de conducere, cartea verde, o dovadă a asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, cu acoperire de cel puțin 30.000 euro, un atestat al mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză (dar și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză) și o dovadă a asigurării condițiilor de cazare. Îi mai trebuie nomadului și un certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

Desigur, dacă autoritatea română competentă mai găsește necesar să solicite altceva, nomadul trebuie să prezinte și alte documente doveditoare.

În cazul în care vrea să își prelungească viza, din nou birocrație, pentru că nomadului îi mai trebuie contractul de muncă, dovada prestării muncii la distanță, prin utilizarea, desigur, a tehnologiei, un document din partea angajatorului prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, precum și dovada realizării unui venit de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de ședere (prima prelungire a dreptului de ședere temporară se acordă pentru o perioadă de 6 luni).

De clarificat. Deși, cum am văzut, statul intenționează să ceară tot felul de acte și hârtii, proiectul de lege nu vorbește deloc despre membrii familiei nomadului digital, condițiile în care îl pot însoți și cum pot intra în România. În plus, obținerea vizei nu este foarte simplă, eliberarea ei putând dura până la 60 de zile de la depunerea cererii.

De asemenea, trebuie luat în calcul și impactul asupra statutului fiscal al angajatului pentru că munca la distanță în România, pentru orice perioadă mai lungă de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, ar putea să ducă, de exemplu, la tratarea angajatului ca rezident fiscal și în România, dar și în țara de origine în același timp.

Angajatul poate, totodată, să fie supus impozitelor locale asupra veniturilor salariale. Condițiile tratatelor existente privind dubla impozitare pot anula regulile locale în funcție de circumstanțele individuale. De exemplu, un tratat fiscal internațional prevede, în general, o scutire pentru impozitele pe venitul țării gazdă pentru sejururi mai mici de 183 de zile, sub rezerva anumitor condiții.

Probleme ar putea apărea și în zona contribuțiilor la asigurările sociale. În general, o persoană este obligată să plătească asigurările sociale în țara în care prestează activitatea de muncă. Prin urmare, angajatorul străin ar trebui să verifice dacă are obligații locale de raportare și colectare a securității sociale și dacă trebuie să se facă aranjamente speciale în conformitate cu normele relevante în România.

Pe de altă parte, însă, cu toate neajunsurile lui, proiectul reprezintă un pas înainte, pentru că reglementările legale actuale nu conțin prevederi referitoare la o posibilă ședere a unui ”angajat de oriunde”, pentru obținerea unei vize de lucru/muncă fiind necesară existența unui angajator sau a unui beneficiar de servicii român. Și din punct de vedere procedural birocrația cu care se confruntă nomadul este mai mică decât cea cu care se confruntă un doritor de viză de muncă, întrucât ”pentru scop de muncă”, procesul poate dura și șase luni, dacă ne gândim că este necesară echivalarea studiilor sau obținerea unui aviz de muncă.

Depunerea proiectului de lege în Parlament a fost motivată de ”potențialul uriaș al României în turism și în atragerea unor profesioniști”, viza pentru nomazii digitali fiind văzută ca un instrument ce poate atrage resurse financiare în economie. De altfel, la începutul lui 2021, The Digital Nomad Index punea România pe locul trei, după Canada și Marea Britanie, într-un top al atractivității muncii de acasă – cu o viteză medie de internet broadband 188 mb/s, un cost al internetului de 7,5 euro și o chirie de 323 euro.

Da, potențial există, doar că, așa cum a fost aprobat de către senatori, proiectul nu reușește să îl atingă. Cu alte cuvinte, dacă ne propunem ca România să atragă nomazii digitali, legiuitorii ar trebui să aibă în vedere și clarificarea problemelor ce pot apărea în privința contribuțiilor sociale.

***

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#IT Revolution

Platformele de fake-news câștigă anual 2.6 miliarde de dolari din reclame. Dragoș Stanca, președinte BRAT: „În web2.0, adevărul a devenit neproductiv”

Published

on

În timp ce jurnalismul se confruntă la nivel internațional cu o subfinanțare masivă, platformele de dezinformare câștigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanțate de cele mai importante companii multinaționale, potrivit estimărilor NewsGuard.

Dragoș Stanca, președinte BRAT, afirmă că giganții din industria tehnologiei informației au democratizat atât producția de conținut cât și posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conținutului consumat, și, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv. 

„Cu cât produci mai multă audiență cu atât faci mai mulți bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Și atunci au apărut fake-news, clickbait și alte metode prin care suntem, cumva, ținuți captivi să consumăm cât mai mult conținut, să producem cât mai multe afișări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin și să ajungă la cât mai mulți clienți care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relației dintre public, jurnaliști, comercial și editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoș Stanca în cadrul conferinței The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori. 

Viitorul jurnalismului: Descentralizarea platformelor media prin blockchain

Potrivit președintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setați să ne ofere preponderent spre consum conținut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectați și, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare și alte tipuri de conținut comercial.  

„Acest lucru ne duce într-o direcție nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alții, nu mai știm să deosebim dezinformarea de informație legitimă, credem că toți jurnaliștii sunt corupți și că nimeni nu mai face conținut cu bună credință ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoș Stanca în cadrul dezbaterii The Stakeborg Talks. 

Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conținut au capacitatea de a recâștiga încrederea publicului. 

„Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaște regulile jocului de la început și că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni și condiții, îl are cu toți utilizatorii platformei. 

În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poți verifica dacă o știre a fost modificată, dacă o fotografie, care este și NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poți fi manipulat atât de ușor crezând că ți se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naște un ecosistem mult mai sănătos,” a adăugat Dragoș Stanca.

Generalizarea, mama autocrației

Dragoș Stanca afirmă că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată și și-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care servește interesului public.

„Generalizarea este mama autocrației și apoi a dictaturii. Există nuanțe: Nu toți sunt la fel. Dau foarte des acest exemplu: Gândiți-vă că o bună parte din redacția de la Recorder și o bună parte din redacția de la Rise Project sunt oameni care au lucrat la Antena 3. Asta nu înseamnă că dacă au lucrat la Antena 3 îi caracterizează politica editorială a postului. Înseamnă că ei aveau o conștiință a lor, au plecat și și-au făcut treaba în continuare. Generalizarea și lipsa de atenție la nuanțe e incredibil de dăunătoare”, avertizează Dragoș Stanca. 

Invitatul lui Vlad Mercori în cadrul dezbaterii „The Stakeborg Talks” și-a încheiat într-o notă optimistă intervenția, susținând că omenirea se află încă la început de drum din punct de vedere al evoluției.

„Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieșit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanității. (…) Gândește-te ce am reușit de la aselenizare și până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Și asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reușit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinși de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ștampile,” a conchis Dragoș Stanca. 

Despre Stakeborg 

Seria de conferințe „The StakeBorg Talks” își propune să promoveze oportunitățile economice și culturale pe care tehnologia blockchain le poate genera, fiind organizate de startupul autohton Stakeborg. Dincolo de noul format al „The StakeBorg Talks”, startupul fondat de Vlad Mercori își asumă un rol de educare a opiniei publice prin intermediul canalelor de Youtube Stakeborg, StakeBorgDAO, al newsletterului The Crypto Insider și al cursului de alfabetizare cu tehnologia blockchain – Stakeborg Academy. Totodată, Stakeborg a dezvoltat prima organizație autonomă descentralizată din România – StakeBorgDAO, cu peste 1000 de membri organizați pe Discord, propunându-și să încurajeze adopția industriei blockchain și să susțină proiecte autohtone inovative din industria crypto.

Continue Reading

#IT Revolution

Peste 500 de tineri au participat la programele de învățare organizate gratuit de Endava

Published

on

Endava, compania britanică de software prezentă pe piața locală cu 10 centre de livrare, se implică activ în dezvoltarea comunității prin programele destinate celor aflați la început de drum în IT. În prima jumătate a anului 2022, peste 500 de tineri din România, pasionați de tehnologie și interesați de oportunitatea unei cariere sau perspective de creștere în IT, au beneficiat gratuit de programele de învățare oferite de Endava.

Sub îndrumarea unui mentor, tinerii interesați de o carieră în IT au ocazia să-și îmbunătățească abilitățile tehnice sau de relaționare și să câștige experiență, implicându-se direct la proiectele companiei. Endava oferă diverse programe pentru tineri precum Internship-uri și inițiative destinate studenților și absolvenților unor facultăți cu profil tehnic (sub denumirea de „Graduate Programmes” și programe de training „School for…” pentru cei care își doresc să înceapă o carieră în IT, indiferent de experiența anterioară.

„Endava contribuie constant la dezvoltarea profesională a celor aflați la început de drum în domeniul IT prin programe destinate lor. Cu fiecare nouă generație care ne trece pragul, sunt plăcut surprinsă să văd cât de curioși sunt tinerii și cât de dornici să-și dezvolte abilitățile tehnice încă de pe băncile facultăților. De asemenea, o dată cu tinerii care aduc idei noi, energie și soluții inovative pentru viitor, le sunt recunoscătoare mentorilor și trainerilor care asigură participanților o experiență valoroasă pe parcursul duratei acestora, oferindu-le constant suport și feedback. Pentru anul viitor ne dorim să continuăm aceste programe de învățare, să construim relații strânse cu universitățile și comunitățile tehnice, dar și să dezvoltăm constant inițiative noi, adaptate nevoilor de pe piață și tehnologiilor aflate mereu în schimbare”, a declarat Monica Daliu, Regional Head of People Development and Recruitment, Central Europe.

Programele de Internship sunt destinate studenților – de la facultățile cu profil tehnic – și le oferă participanților șansa de a face primul pas spre o carieră de succes în industria de IT. Pe durata lor, aceștia au ocazia să-și îmbunătățească abilitățile tehnice, să se dezvolte profesional și personal. Programele “Graduate” sunt module de pregătire intensivă pentru absolvenții facultăților cu profil IT. Aceștia au ocazia să lucreze la proiecte reale cu expunere către o gamă largă de industrii. Programele de training  „School for…”, implementate pentru prima dată în 2015, sunt destinate tuturor celor care își doresc să îmbrățișeze o carieră în IT, indiferent de background și nivelul de experiență. Pe toată durata acestora, participanții au ocazia să facă cunoștință cu mediul de lucru Endava, să învețe de la experți în domeniu și să-și construiască relații de colaborare de lungă durată. 

De la începutul acestui an, compania a oferit peste 120 de oportunități de Internship, iar peste 380 de tineri au avut ocazia să se dezvolte pe arii precum Development, Testing, Java, Python, DevOps, QA sau .NET prin intermediul inițiativelor „School for…” și „Graduate”. Printre aceștia se numără și Silvana Mîndreanu, care ne spune că asemenea proiecte sunt o oportunitate excelentă pentru a învăța ceva nou, dar și pentru a începe o carieră în IT. 

„Cursurile din cadrul acestui program sunt ținute de către profesioniști din cadrul companiei și ai încrederea că cei care țin cursurile vor fi deschiși și vei putea apela oricând la ei atunci când ai neclarități. Cu siguranță, existența mentorilor într-un proces de învățare este esențială. Fără mentori care să îți dea încredere în permanență și care să te motiveze, nu ai reuși într-un timp atât de scurt să îți depășești limitele și să ajungi la un nivel înalt de cunoștințe”, a spus Silvana Mîndreanu, Tester Endava București 

Parteneriatul dintre companii și universități, esențial pentru formarea viitorilor IT-iști

Parteneriatele cu universitățile sunt o altă punte către comunitate, dar și o tradiție a companiei, continuată și anul acesta prin cursuri predate de către profesioniștii Endava. Peste 100 de studenți au beneficiat de programe de practică în colaborare cu Universitatea București, ASE, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea din Pitești. Tot în parteneriat cu universitățile, compania a sprijinit sesiuni științifice de prezentare a lucrărilor de licență și conferințe și evenimente pentru studenți precum „Zilele carierelor”, „Festival de cariere”, „Stagii pe bune”, „ESN Romania’s Spring National Assembly 2022” sau „Sesiunea de Comunicări Științifice Studențești”. De asemenea, compania a continuat să fie alături de asociațiile studențești unde a oferit diverse inițiative de mentorat pe subiecte precum Game Development, Java, sau Lambda AWS. 

Endava oferă constant oportunități de învățare pentru tinerii interesați de o carieră în IT. Mai multe detalii despre programele disponibile și modalitățile de aplicare găsiți pe site-ul și paginile de social media ale companiei. 

Continue Reading

#BrandsTalk

Cum arată noile sedii dechise de Ubisoft România

Published

on

Ubisoft România, liderul pieței locale de gaming, anunță schimbări majore pentru studiourile din București și Craiova. Două noi sedii au fost special amenajate pentru a reflecta ADN-ul de entertainer al companiei și au fost recent inaugurate de cei aproape 2.000 de angajați. 

Situat în incinta ansamblului J8 Office Park, noul sediu din București dispune de o suprafață totală de 23.000 metri pătrați și reunește, în total, 1.800 de angajați. Schimbarea este prezentă și în Craiova, unde cei 150 de angajați ai studioului s-au mutat deja în incinta Electroputere Parc, într-un spațiu cu o suprafață totală de 2.000 mp. 

Ubisoft Craiova

Noile sedii pun la dispoziția angajaților condiții optime pentru desfășurarea activității și marchează un nou început pentru Ubisoft România. Evenimentele fac parte din strategia pe termen lung a companiei, care își propune să devină lead-site pentru viitoare titluri și proiecte internaționale Ubisoft și, astfel, să poziționeze România pe harta marilor jucători din industria de gaming. 

Ubisoft Craiova

Studiourile au fost amenajate punând accent pe starea de spirit a angajaților, pe dezvoltarea productivității și creativității lor și includ numeroase spații de recreere, săli de jocuri, spații comune de lucru, birouri individuale, săli de întâlnire și spații generoase pentru luat masa, de tip cafeteria. Noile birouri reflectă cultura ambițioasă a companiei, aceea de a crea un mix de experiențe și beneficii care să răspundă nevoilor diverse ale angajaților, din București și Craiova.

Ubisoft București

Cele două studiouri au celebrat inaugurarea sediilor prin activități interne, care au inclus și prezența unor food truck-uri și a unei cabine foto în fiecare locație, ocazie cu care angajații s-au revăzut și reconectat, după doi ani de work from home.

Ubisoft București

“Toți angajații noștri din București și Craiova au acum un spațiu de lucru modern, care să răspundă tuturor nevoilor lor. Cele două birouri ne oferă mediile potrivite pentru dezvoltarea noilor experiențe de entertainment cu impact la nivel global, dar și pentru îndeplinirea unei noi ambiții – aceea de a deveni un hub regional al industriei de gaming. Aceste lucruri reprezintă doar un prim pas în drumul nostru de a transforma Ubisoft România în cel mai dorit angajator din industria de entertainment și tech. Cu acest gând, am lansat recent și o serie de programe interne, destinate tuturor angajaților, cu focus pe zonele de well-being, learning și development, iar acesta este doar începutul”, spune Cristian Pană, Managing Director Ubisoft România și Serbia.

Ubisoft București

Ubisoft România, liderul pieței locale de gaming

De 30 de ani, încă de la deschiderea studioului din București în 1992, Ubisoft România a fost și rămâne un pilon strategic important pentru dezvoltarea companiei la nivel global, sediul din București fiind și primul studio deschis în afara granițelor franceze și al doilea cel mai mare din lume. 

Echipele locale au deja o expertiză consacrată în co-dezvoltarea, alături de alte studiouri Ubisoft, a numeroase titluri și francize internaționale. În continuare, una dintre ambițiile companiei este să devină lead-site pentru noi proiecte Ubisoft, lucru care va contribui la poziționarea României pe harta marilor jucători de gaming din piața internațională.

Odată cu relocarea celor două sedii, din București și Craiova, Ubisoft România își consolidează poziția favorabilă în industria de gaming, una dintre cele mai dinamice și atractive sectoare de angajare căutate de Mileniali și generația Z. În prezent, compania deține mai mult de o treime din forța de muncă din industrie pe plan local și caută în continuare talente pentru pozițiile deschise în toate departamentele, disponibile aici

Echipa globală Ubisoft, de 20.000 de angajați, lucrează în peste 40 studio-uri din întreaga lume, având o misiune comună – aceea de a îmbogăți viețile jucătorilor cu experiențe de gaming originale și memorabile. Aceeași ambiție se regăsește și în cadrul Ubisoft România, unde sunt create jocuri care ajung la milioane de oameni de pe tot globul. Studiourile din țară co-crează alături cu alte studio-uri Ubisoft de top la dezvoltarea de lumi iconice în industria de entertainment – de la Assassin’s Creed si Tom Clancy’s Ghost Recon, la Watch Dogs, Just Dance și multe alte proiecte care urmează să fie anunțate.

Continue Reading

Trending