Connect with us

#News

Raport Crosspoint: Anduranța pieței imobiliare românești, peste estimări  

Published

on

După un 2020 în care perspectiva asupra viitorului pieței imobiliare a fost afectată negativ de contextul crizei sanitare, al doilea an de pandemie ne-a permis să tragem niște concluzii mai bine informate. Fără a submina ramificațiile economice severe ale pandemiei de COVID-19, care se vor extinde pe termen mediu, unele segmente ale pieței imobiliare din România au beneficiat în mod surprinzător de contextul nou apărut, potrivit raportului anual al pieței imobiliare realizat de Crosspoint Real Estate.

Si anume: vânzările rezidențiale au atins cote record, piața industrială și logistică a avut un succes impresionant, consumatorii și-au reluat obiceiureile de consum odată cu atenuarea restricțiilor, reducând presiunea resimțită de segmentul de retail; chiar și piața de birouri – printre primele segmente impactate – a avut o revenire moderată.

În ceea ce privește criza geopolitică aparută brusc în luna februarie a acestui an, Ilinca Timofte, Head of Research al Crosspoint Real Estate, remarcă: “Reacțiile inițiale privind efectul pandemiei COVID-19 asupra pieței imobiliare au fost extrem de emoționale, însă după doi ani putem vedea nu numai că majoritatea previziunilor negative nu s-au materializat, ci și că unele sectoare au avut o evoluție surprinzătoare în timpul crizei medicale.  Am putea învața de aici, încercând să abordăm la rece actuala situatie geopolitică, să fim rezervați în previziunile pesimiste legate de efectul acesteia pe piața locală. Asta nu înseamnă, bineînțeles, să ignorăm contextul regional sau să ne așteptăm ca acesta să nu aibă nicio influență asupra pieței imobiliare românești. Momentan sunt, însă, factori de natură concretă mult mai importanți pentru piața locală: indiferent de criza de la nordul graniței, prețul energiei electrice și al carburanților este ridicat, lanțurile de aprovizionare și distribuție continuă să fie afectate, dobânzile vor crește substanțial pentru a tempera o inflație din ce în ce mai mare. În plus, în București, livrările de noi proiecte rezidențiale vor fi afectate în următorii ani de decizia autorităților locale de blocare a PUZ-urilor de sector, un aspect ce va influența atât evoluția prețurilor de noi unități, cât și dinamica pieței de terenuri și preturile acestora.”

În rândurile următoare, analistul Crosspoint Real Estate va evidenția câteva din momentele esențiale din evoluția pieței imobiliare din ultimul an și din primele trei luni ale anului 2022, precum și provocările și oportunitățile din perioada imediat următoare:

Investițiile instituționale în active rezidențiale își fac debutul pe piața românească

Activitatea investițională în 2021 a fost aproape de nivelurile înregistrate înainte de pandemie, la 909 milioane EUR, o creștere de 13% față de anul anterior. Chiar dacă segmentul de birouri rămâne în continuare prima preferință pentru investitori, acesta a avut o pondere semnificativ mai mică în totalul investițiilor -43% în 2021 față de 85,3% în 2020 și 62% în 2019. În schimb, activitatea investițională pe piața industrială a crescut, de la o pondere de 9% și 10,1% în volumul total de investiții în 2019, respectiv 2020, la o cotă de 31% în 2021. Un volum mai mare de investiții a fost înregistrat și pe piața de retail – 174 milioane EUR, comparativ cu doar 27,5 milioane EUR în 2020.

O serie de detalii în structura activității investiționale în 2021 indică o revenire a pieței. În primul rând, jucătorii autohtoni, a căror atitudine în 2020 a fost oarecum reticentă, au reînceput să-și manifeste interesul pentru activele românești. În al doilea rând, piețele regionale și secundare au reapărut pe radarul investitorilor.

În plus, în 2021 au fost observate două schimbări semnificative în peisajul investițional românesc: prima investiție instituțională într-un singur produs rezidențial, achiziția casei Braikoff, o clădire istorică situată în centrul orașului București, de către One United Properties, pentru 4,9 milioane EUR; datorită unui aflux de finanțări, instituțiile publice au intrat pe piața investițiilor imobiliare. Ambele tendințe vor continua și în următorii ani, condițiile de piață pentru evoluția lor fiind extrem de favorabilă. Putem observa deja, după trecerea primelor trei luni din 2022, că interesul instituțiilor publice în achiziționarea de active imobiliare continuă, odată cu vânzarea hotelului Onix din Cluj-Napoca către Universitatea Babeș-Bolyai, precum și intenția IGSU de a cumpăra o clădire de birouri pentru viitorul sediu.

Sentimentul de optimism din jurul pieței imobiliare a continuat și în primul trimestru al anului 2022. Volumul total al investițiilor a ajuns la 98,6 milioane EUR, un avans de 75% față de T1 2021. În timp ce entuziasmul de la începutul anului a fost atenuat de criza geopolitică bruscă, tranzacțiile ce se află momentan în curs de închidere și sentimentul general al pieței par să indice o activitate investițională susținută pentru restul anului.

Închirierile de spații de birouri aproape de nivelurile pre-pandemie, deși prezența la birouri este încă scăzută

Evoluția pieței de birouri din București în 2021 a fost caracterizată de un număr mare de livrări (peste 240.000 mp în 10 clădiri), care au condus la un stoc total de 3,59 M mp și de un volum total de închirieri de peste 300.000 mp, cu 53% mai mare decât cel înregistrat în 2020. Dezvoltatorii par să se îndepărteze de unele centre de birouri consacrate, cum ar fi Pipera și zona de nord a orașului. Noua zonă Centru-Vest, mult mai bine conectată, așteaptă majoritatea livrărilor în 2022. Aceasta zona a înregistrat, de altfel, și cea mai mare cerere în 2021, cu 24% în totalul volumului de închirieri. Centru-Vest continuă să se evidențieze ca un hub tehnologic al capitalei, 46% din companiile care s-au mutat în zonă anul trecut operând în domeniul IT&C. În același timp, farmecul istoric fără egal al centrului orașului a atras o serie de investitori în hoteluri și segmentul rezidențial în ultimii doi ani, iar dezvoltatorii de birouri le-au urmat exemplul.

Cererea a fost împărțită aproape în mod egal între noi închirieri, relocări și reînnoiri în 2021, extinderile reprezentând doar 2% din totalul activității de leasing. Pre-închirierile au reprezentat 14% din cererea totală. Deși pe piață au fost înregistrate unele subînchirieri, volumul acestora a fost semnificativ mai mic decât se anticipa la începutul pandemiei, în jur de 10.000 mp.

Sectorul IT&C și-a păstrat poziția de principal motor al cererii de spații de birouri, cu o pondere de 31% in total inchirieri. Companiile din sectoarele energetic și industrial și companiile private din domeniul sănătății au urmat IT&C in topul noilor chiriasi de spatii de birouri în 2021.

Volumul închirierilor de spații de birouri în primul trimestru din 2022 s-a menținut aproape la același nivel cu aceeași perioadă din anul precedent, la 64.863 mp. 62% sunt închirieri noi, urmate de reînnoiri, cu 21%. Cererea a venit, în principal, din sectoarele IT&C, servicii profesionale și retail/FMCG.

Patru noi proiecte de birouri însumând 72.000 mp GLA au fost livrate în T1 2022 în București: Tandem, situat în centrul orașului, @Expo Faza I în Expoziției, Sema Oslo si Sema Berlin în centru-vest. Alți 63.000 mp urmează să fie livrați până la sfârșitul anului.

Deși volumul inchirierilor a fost pe un trend ascendent în 2021, rata de neocupare în București este încă la un nivel ridicat, ajungând la 12% la sfârșitul lui 2021. Aceasta poate scădea în 2022, cu condiția ca cererea de spații de birouri să crească. Cu toate acestea, pe lângă rata mare de neocupare, ar trebui luată în considerare si prezența la locul de muncă. Multe companii au adoptat un mod hibrid de lucru în 2021, prin urmare, prezența la birou a rămas scăzută, iar o politică de prezență flexibilă prelungită ar putea duce la rate mai mari de neocupare în viitor. Conform Google Mobility Report, prezența în birouri în București a fost cu 38% mai scăzută, în medie, în 2021 față de perioada premergătoare pandemiei de COVID-19.

Cererea de spații industriale se ponderează post-pandemie

Stocul industrial al României a atins 5,8 milioane mp la sfârșitul anului 2021. Peste 600.000 mp de spațiu industrial nou au fost livrați în 2021, din care 60% în București. Evoluția constantă a pieței din 2015 a fost accelerată în contextul creat de pandemia COVID-19. Cei mai mari jucători de pe piață au profitat din plin de oportunitățile create în noile circumstanțe, adoptând o strategie asiduă de expansiune care a inclus atât livrări record, cât și achiziția de proprietăți existente. Direcția în care pare să se îndrepte, în prezent, piața industrială din România este spre un stoc mai mare și în continuă creștere, dar cu mai puțini proprietari majori de facilitati industriale.

Închirierile de spatii industriale au însumat 635.000 mp în 2021, o scădere anuală de 14%, dar cu 39% mai mare decât nivelul închirierilor înregistrate înainte de pandemie. Bucureștiul rămâne cea mai dinamică subpiață industrială, cu o cotă de 65% în totalul activității de leasing. Direct proporțional cu stocul existent, zonele de Vest și Nord-Vest ale țării au înregistrat a doua cea mai mare cerere în 2021.

Depozitarea, distribuția și logistica au fost principalele activități ale noilor ocupanți de spații industriale din România în 2021, unitățile de producție reprezentând doar 10% din cerere. După cum era de așteptat, întreruperea lanțurilor de aprovizionare a fost mai evidentă în 2021 decât în ​​anul precedent. A fost un obstacol care a creat o undă de șoc în întreaga economie și a declanșat o creștere a prețurilor. Acest lucru a evidențiat și mai mult nevoia de facilități de producție la nivel local, precum și de lanțuri de aprovizionare mai scurte.

Cu 173.000 mp închiriați în primul trimestru din 2022, piața industrială din România continuă să avanseze, deși într-un ritm mai lent față de același trimestru din 2021, când au fost închiriați peste 223.000 mp de spații industriale. Este de așteptat ca dezvoltarea pieței să urmeze aceeași tendință stabilită în ultimii doi ani, cererea egalând livrările și menținând rate scăzute de neocupare, de 6% în București și 6,5% la nivel național.

Vânzări și preturi record în rezidențial

Evoluția neprevăzută a pieței rezidențiale în primul an al pandemiei s-a extins pe tot parcursul anului 2021, primele 9 luni ale anului constând chiar într-o cerere mai ridicată decât cea din ​​2020. Cu toate acestea, în ultimul trimestru al anului, vânzările au fost afectate negativ de creșterea vertiginoasă a ratei inflației, precum și de reintroducerea unor măsuri restrictive rezultate din creșterea numărului de cazuri de COVID-19. În plus, deprecierea monedei naționale față de euro (de la 4,8371 RON/EUR în 2020 la 4,9204 în 2021) și creșterea ratelor dobânzilor au pus și mai multă presiune atât asupra dezvoltatorilor, cât și asupra clienților.

Principala problemă a pieței rezidențiale în 2021 a fost, însă, creșterea fulgerătoare a costului materialelor de construcție, de până la 40% față de 2020. Combinată cu prețurile mai mari la energie și înăsprirea condițiilor de creditare, acest lucru a dus la o creștere abruptă a prețurilor locuințelor. În București, comparativ cu decembrie 2020, prețul mediu/mp era cu 17% mai mare la sfârșitul anului 2021. Prețul mediu pentru unitățile noi în 2021 a ajuns la 1.729 €/mp, în timp ce unitățile vechi au costat în medie 1.567 €/mp. În timp ce atât numărul de locuințe noi livrate, cât și numărul autorizațiilor de construire eliberate anul trecut au fost mai mari decât în ​​anii precedenți, presiunea creșterii costurilor de construcție, precum și amânarea planurilor urbanistice a devenit tangibilă, aspect care va fi din ce în ce mai vizibil începând cu sfârșitul acestui an.

Vânzările de unități rezidențiale au atins un nou maxim în 2021, urmând tendința din 2020. La nivel național, vânzările au crescut cu 56% față de anul trecut, în timp ce în București și Ilfov s-a înregistrat o creștere de 41% a vânzărilor. Cererea s-a temperat vizibil în octombrie-noiembrie, afectată de creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor, împreună cu repunerea în aplicare a măsurilor restrictive.

Primele trei luni din 2022 au înregistrat, totuși, o creștere de 20% a vânzărilor față de aceeași perioadă din 2021. Schimbarea bruscă a peisajului geopolitic din luna februarie a marcat o pauză în apetitul cumpărătorilor de locuințe, deși interesul acestora pare să fi revenit parțial în prezent. Următoarea perioadă va testa rezistența pieței rezidențiale bucureștene față de o serie de provocări, precum costurile tot mai mari ale materialelor de construcție, dobânzile ridicate, deprecierea leului față de euro, amânările planurilor de urbanism. În timp ce prețurile sunt de așteptat să treacă printr-o creștere inevitabilă în 2022, este puțin probabil ca piața să poată susține o rată de creștere similară cu 2021.

Disponibilitatea redusă de terenuri va aduce creșteri de prețuri și anul acesta

Ultimul an a marcat o nouă creștere a prețurilor terenurilor la nivel național și mai ales în capitala. Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât media UE, ceea ce susține o cerere constantă din partea dezvoltatorilor de birouri, proiecte rezidențiale sau logistice. Această creștere uniformă, împreună cu disponibilitatea în scădere a terenurilor din centrul orașului potrivite pentru dezvoltări la scară medie și mare, au creat o piață a terenurilor foarte dinamică.

Numărul tranzacțiilor cu terenuri în București și Ilfov a fost în 2021 cu 12% mai mic decât anul precedent, însă cele mai mari tranzacții au însumat peste 350 de milioane de euro. Dezvoltările rezidențiale au fost principala destinație a terenurilor achiziționate în București în 2021, cu o cotă de 68% în totalul investițiilor.

Din cauza deficitului tot mai mare de terenuri din interiorul orașului, dezvoltarea localităților din împrejurimile Bucureștiului a continuat și în 2021. Zonele metropolitane ale principalelor orașe propice dezvoltării de proiecte rezidențiale sunt din ce în ce mai solicitate.

2022 va fi un an în care inflația va fi un factor prezent în mintea tuturor, situație care se așteaptă să ducă la o creștere cu 10-15% a prețurilor terenurilor. Pe lângă aceasta, o tendință care se poate observa mai mult în România în anii următori este faptul că piața rezidențială continuă să atragă în fiecare an mai mulți investitori instituționali. Investițiile instituționale în produse rezidențiale în întreaga UE au atins o cotă de 30% în activitatea totală de investiții în 2021, iar piața locală dă semne că este suficient de matură pentru ca segmentul rezidențial să treacă în următoarea etapă de dezvoltare. Acest aspect va duce la o activitate continuă pe piaţa terenurilor, lucru susținut de faptul că în primul trimestru din acest an vânzările de terenuri în București au înregistrat o creștere de 19% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Despre Crosspoint Real Estate

Fondată în 2005, Crosspoint Real Estate oferă atât servicii de tranzacționare și consultanță pentru domeniul imobiliar, cât și solutii financiare necesare marilor investitori, pentru toate tipurile de proprietăți: birouri, retail, industrial, terenuri, hoteluri și rezidențial. Crosspoint Real Estate este asociatul internațional Savills în România, una dintre cele mai mari companii de real estate la nivel mondial, fondată în 1855 – cu venituri de peste 2,15 mld GBP generate în 2021.

Minez tehnologie pe LeadersTalk din octombrie 2021. Pentru propuneri editoriale: mihai@leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#Banking

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

Published

on

OTP Bank România a fost selectată de stat pentru a se alătura programului Start-up Nation 2022 implementat prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programul prevede acordarea unui ajutor financiar nerambursabil din partea statului în limita maximă a 200.000 lei, pentru fiecare startup înființat după data de 1 ianuarie 2020, care îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate în cadrul programului.   

Ca un partener activ în proiecte semnificative pentru antreprenori, OTP Bank Romania prin alăturarea în programul guvernamental propune beneficiarilor o serie de avantaje la accesarea serviciilor și produselor băncii. Astfel că, după acceptarea în programul de stat, antreprenorii pot deschide un cont dedicat de grant și solicita o finanțare punte de 100% din ajutorul financiar nerambursabil, garantat în procent de până la 80% din valoarea creditului de către FNGCIMM. În plus, au acces la un pachet dedicat de cont curent cu comisioane zero la operațiuni și încasări, administrare card și Internet banking, în funcție de specificul fiecarui pachet și de activitatea tranzacțională a fiecarui client. 

„În ultimii doi ani, marcați de pandemie, am constatat agilitatea, reziliența și spiritul antreprenorial de care au dat dovadă start-up-urile din Romania. Accesarea diferitelor instrumente guvernamentale în perioada următoare devine o necesitate nu doar pentru capitalul românesc, dar mai ales pentru facilitatea creșterii mediului antreprenorial. Acum, mai mult ca niciodată, dorim sa fim alături de sectorul antreprenorial, iar implicarea în programul Start-up Nation este un punct de sprijin pentru inițiativele antreprenoriale locale și, implicit, pentru stimularea creșterii economice prin încurajarea înființării de firme noi. Ne așteptăm la o performanță bună a programului și punem la dispoziția beneficiarilor un cost de finanțare bun și accesibil, dar mai ales o experiență cuprinzătoare pentru clienți.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

Antreprenorii se pot înscrie în programul Start-up Nation 2022 în perioada 19 iulie – 1 septembrie, pe site-ul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Continue Reading

#Finance

Cine este Andra Caşu, noul Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică

Published

on

Andra Caşu preia, începând cu luna iulie 2022, poziția de Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. Cu o experiență de peste 19 ani în domeniul consultanţei fiscale în cadrul EY România, Andra Caşu este specializată în domeniul consultanţei fiscale internaţionale în domeniul impozitării directe, cu focus pe zona de servicii financiare.

Andra este liderul departamentului de Impozite Directe al EY România şi este totodată liderul Sectorului de Consultanţă fiscală şi juridică în Servicii Financiare pentru România şi regiunea CESA (Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale). Ea a acumulat experienţă semnificativă în domeniul consultanţei fiscale, iar portofoliul său de clienţi cuprinde companii multinaţionale din România şi străinătate, bănci, companii de asigurare şi leasing, fonduri de investiții, companii petroliere şi de energie, dar şi mari producători din diverse domenii industriale.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România și Moldova: „Promovarea Andrei Cașu ca Partener în cadrul departamentului de Impozite directe contribuie la creşterea practicii noastre de servicii fiscale. Creativitatea, pasiunea şi exemplul de lider pe care Andra le-a demonstrat au făcut-o un membru foarte valoros al echipei de Asistenţă fiscală şi juridică, contribuind la consolidarea poziţiei de piaţă a EY în acest domeniu.”

„În momentul de faţă, funcţia fiscală este în curs de transformare, ca urmare a perioadei de pandemie şi a unui focus crescut pe zona de automatizare la nivel global. De asemenea, au apărut schimbări semnificative şi în legislaţia fiscală, ceea ce aduce pentru companii un volum crescut de obligaţii de raportare, dar şi o nevoie de modernizare şi transformare internă. Focusul trebuie să rămână pe crearea de valoare, dar şi pe orientarea către zonele de transformare digitală şi sustenabilitate. Acestea sunt direcţiile care vor genera rezultate optime pentru contribuabili în perioada următoare, iar echipa noastră este implicată în mod dinamic în tot ceea ce ţine de transformarea mediului fiscal din România”, a declarat Andra Caşu. 

Andra Cașu a absolvit facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi este membră a Camerei Consultanţilor Fiscali din România. A urmat, de asemenea, cursurile Oxford Business School în cadrul programului Women’s Leadership Development Program.

Continue Reading

#Finance

S-a lansat Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est

Published

on

Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, a publicat cea de-a zecea ediție a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală și de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars în ECE analizează și centralizează modificările fiscale din 22 de țări și se concentrează atât pe costurile cu forța de muncă, cât și pe diferitele aspecte ale impozitării întreprinderilor și prețurile de transfer. Studiul se concentrează pe tendințele pe termen lung, deoarece deciziile de investiții sunt cel mai bine susținute de analiza tendințelor și a modificărilor regimurilor fiscale regionale, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic.

Pe lângă țările din Grupul Vișegrad, ghidul analizează regimurile fiscale din țările din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina și Țările Baltice, concentrându-se pe schimbările și tendințele regimurilor fiscale.

Această publicație îi va ajuta pe investitori să înțeleagă complexitățile diferitelor regimuri fiscale din ECE, evidențiind cele mai recente trenduri și tendințe care le influențează”, a menționat Dr. Dániel H. Nagy, Tax Director, Mazars Ungaria.

Taxe legate de ocuparea forței de muncă

Din analiza Mazars reiese faptul că, în aproape toate țările observate, costurile cu forța de muncă au scăzut, însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria. 

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România.

TVA și facturarea electronică

Taxa pe valoarea adăugată a devenit, fără îndoială, principala sursă de venit pentru bugetele statelor în ultimii ani. Conform Mazars, această tendință s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina și a dificultăților lanțurilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% și 27%, în vigoare în Croația și, respectiv, în Ungaria, rămân excepțional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, în mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Țările examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacțiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activitățile frauduloase și de a reduce evaziunea fiscală.

Introducerea caselor de marcat electronice și a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curățarea economiei. Ungaria continuă să joace un rol fruntaș în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluții similare se regăsesc și în alte țări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacțiile dintre companii și vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăți nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Impozitul pe profit

Țările enumerate privesc esența impozitării profiturilor din unghiuri foarte diferite. Există o diferență de peste 22 de puncte procentuale între cea mai mică și cea mai mare cotă de impozitare: Germania (31%) și Ungaria (9%), cu rate de impozitare a societăților comerciale care variază de obicei între 15-20%. O singură țară a redus impozitul pe profit (Grecia, de la 24% la 22%), însă trebuie menționat faptul că și Austria intenționează să reducă treptat impozitul pe profit începând cu anul viitor.

De asemenea, Uniunea Europeană depune un efort conștient pentru a înfrâna cursa fiscală prin elaborarea unui cadru comun de impozitare a societăților în statele membre și prin prevenirea utilizării celor mai dăunătoare tehnici de evaziune fiscală. Un instrument esențial în acest efort este Directiva privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), care este obligatorie pentru statele membre de la 1 ianuarie 2019. Cea mai mare provocare din ultimii ani pentru statele membre a fost adoptarea reglementărilor UE, inclusiv a restricțiilor privind deducerile de dobânzi. În toate statele membre ale UE din regiune, normele anterioare privind capitalizarea redusă au fost înlocuite sau completate din ce în ce mai mult de metoda legată de calculul bazat pe EBITDA, în temeiul ATAD. Standardizarea normelor offshore (societăți străine controlate, CFC) poate fi, de asemenea, atribuită ATAD.

Țările din ECE care aplică impozitarea tradițională a corporațiilor permit invariabil ca pierderile suferite în anii anteriori să fie reportate și compensate cu o bază de impozitare pozitivă într-un an ulterior. Cu toate acestea, numai cinci țări permit reportarea pierderilor fără restricții. De asemenea, aceste țări aplică și reținerea la sursă a impozitului pe veniturile din dobânzi, dividende și redevențe (cu o rată de 15% sau chiar 19-20%), cu excepția Letoniei și Ungariei, care încă nu impun reținerea la sursă a impozitului pe câștigurile de capital. Impozitul pe profit la nivel de grup este acum disponibil în Germania și Ungaria; anterior, acesta era disponibil numai în Austria, Polonia, Bosnia și Herțegovina.

În România, cadrul general de impozitare a profiturilor și a indivizilor se află în centrul atenției Guvernului, din cauza actualei situații economice dificile și a deficitului bugetar public. Prin urmare, luând în considerare discursul politic din prima jumătate a anului și propunerile legislative în domeniul fiscal, sunt așteptate și deja propuse modificări semnificative pentru fiscalitatea microîntreprinderilor, limitând aplicarea sistemului de impozitare raționalizat și redus prin noi reguli și mecanisme anti-abuz. De asemenea, regimul fiscal aplicabil afacerilor care operează în sectorul ospitalității este de așteptat să fie complet revizuit de la un sistem bazat pe indicatori la regimul microîntreprinderilor.

În ceea ce privește impozitarea indivizilor, accentul se pune pe limitarea beneficiului scutirii fiscale aplicabile unor categorii specifice de lucrători precum cei din sectoarele agricol, construcții și IT. În plus, discuțiile privind schimbarea sistemului de impozitare pe venit cu cotă forfetară cu revenirea la un sistem progresiv de impozitare și deduceri sunt auzite mai des și pot duce în următorii doi ani la schimbări semnificative, care merg mână în mână cu strategia autorității fiscale de a investi în digitalizare. În consecință, contribuabilii români vor trebui să fie agili, să rămână informați și să se adapteze la schimbările din sistemul fiscal care se așteaptă să se producă mai rapid și cu un impact mai mare decât în ​​trecut”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars România.

Prețurile de transfer

Inițiativa BEPS („Base Erosion and Profit Shifting”) a OCDE a atras atenția asupra faptului că autoritățile fiscale trebuie să se concentreze mai mult pe posibile tranzacții transfrontaliere în cadrul grupului corporativ. Până în 2022, în urma introducerii obligațiilor privind documentarea pentru marii contribuabili din Muntenegru, reglementările prețurilor de transfer au fost în vigoare în toate țările ECE, cu excepția Moldovei. În plus, contribuabilii care își desfășoară activitatea în regiunea ECE au fost nevoiți să participe activ la sistemul de raportare CBC. Sistemul „country-by-country reporting” (CbCR) al OCDE are ca scop îmbunătățirea transparenței prin punerea informațiilor necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale la dispoziția autorităților fiscale locale.

Mazars a constatat că cea mai mare provocare pentru prețurile de transfer din ultimul an a fost reacția la impactul pandemiei. Noua criză a perturbat nivelurile de profituri preconizate în mod rezonabil, iar multinaționalele au trebuit să intervină în structurile lor de stabilire a prețurilor. Întrebarea care rămâne este cât de mult vor examina autoritățile fiscale nivelurile bazei de impozitare afectate de COVID-19, care vor scădea mult sub cele de dinainte de pandemie.

În privința impozitului pe profit, decizia luată de OCDE și G20 de a introduce un impozit minim global prevede schimbări semnificative. Propunerea aspiră să impună o cotă minimă de impozitare de 15% asupra marilor companii multinaționale, începând cu 2023. Deși probabil vor exista multe suișuri și coborâșuri, este clar faptul că multinaționalele vor avea din ce în ce mai puține oportunități de a reduce impozitele prin transferul profiturilor și erodarea bazei fiscale.

Prețurile de transfer rămân în fruntea controalelor fiscale din România pe fondul ultimelor evoluții regionale, creșterea inflației și presiunii guvernamentale pentru a asigura o colectare eficientă și echitabilă a impozitelor”, a menționat Adrian Mutea, Manager, Transfer Pricing, Mazars România.

Ghidul fiscal poate fi accesat aici.

Platforma online de comparare a țărilor din ECE din punct de vedere fiscal poate fi accesată aici.  

Continue Reading

Trending