Connect with us

#HrTrends

Silviu Andrei Petran, Exploratist: În branșa noastră, dacă nu reacționezi rapid riști să nu mai exiști. Și atunci ai de ales: te reinventezi sau capitulezi. Am ales prima varianta

Published

on

Cu peste 15 ani de experiență în vânzări, atât pe plan local, cât și internațional, Silviu Andrei Petran coordonează întreaga activitate a agenției de brand și employee experience Exploratist încă din 2011. A pornit de la un job într-un call center, unde s-a angajat în anul întâi de facultate și a trecut, ulterior, printr-o întreagă succesiune de roluri cu responsabilități locale & regionale în vânzări și managementul clienților strategici. Înainte de a tatona antreprenoriatul, Silviu Petran a fost Național Account Manager, coordonând proiecte și echipe la nivel național și european în cadrul celui mai mare jucător global de telecom. Într-un interviu acordat Leaderstalk.ro el vorbește atât despre planurile agenției Exploratist în 2021 cât și despre noile tendințe în HR pe fondul pandemiei de Covid 19:

  • Câți angajați lucrează în prezent, în România REMOTE? Cât au economist companiile în ultimele luni cu angajații lucrând de acasă? 

Silviu Andrei Petran: Sunt numeroase organizațiile care au optat pentru a-și desfășura remote activitatea, evident, în măsura în care specificul activității le-a permis acest lucru. Acolo unde există și linii de producție, acestea funcționează în sistem hybrid.  Practica ultimului an a accelerat digitalizarea proceselor interne și le-a facut funcționale, chiar și de la distanță. Știu organizații care au hotărât să își ducă remote departamente întregi de call center. 

  • Cât au economist companiile în ultimele luni cu angajații lucrând de acasă? 

Silviu Andrei Petran: Nu cred că acomodarea remote a organizațiilor le-a dus în ipostaza de a economisi mai mult la bugetul central, pentru că s-au redus costurile aferente funcționării punctelor de lucru. Bugete consistente au fost direcționate în “acomodarea” la sistemul remote de funcționare a activității. Pe de o parte pentru că angajații au fost sprijiniți să își amenajeze acasă infrastructura necesară desfașurării activității. Pe de altă parte pentru că a fost nevoie să se investească în soluții tehnologice care să permită funcționarea în sistem remote a activității.

  • Sunt companii care și-au lăsat angajații să lucreze REMOTE până la finele anului, credeți că va deveni un trend și după pandemie?

Silviu Andrei Petran: Activitatea remote a adus, în primul an de pandemie, mai multe elemente bune în rezultatele financiare ale companiilor. În primele 6-8 luni de activitate, indicatorii de performanță au crescut cu 5 chiar 10 procente, s-a asigurat continuitate în business, iar investițiile în tot ceea ce ar fi putut însemna implementarea regulilor de distanțare socială la birou nu au existat. Evident că au existat, în foarte multe companii, cheltuieli cu relocarea infrastructurii necesare desfășurării activității angajaților de acasă. Cheltuielile care acopereau funcționalitațile sediilor și a spațiilor de lucru s-au redimensionat, dar au crescut investițiile cu digitalizarea și tehnologizarea unor procese și fluxuri de lucru. Prin urmare, în tot acest rău s-a întrezărit și un bine. Am învățat că se poate munci și de la distanță. Și cu rezultate destul de bune. Iată că au și apărut motivele pentru care multe organizații s-au gândit să extindă, până la finalul anului 2021, activitatea remote. Și, cine stie, poate mult după. Atenție, însă, la efectele secundare și destul de greu de anticipat în bani, în momentul de față. Să nu uităm că omul este o ființă socială, prin urmare, este nevoie să se dezvolte un nou sistem de lucru, care să țină cont de acest element.

  • Cât de eficienți s-au dovedit angajații lucrând REMOTE? 

Silviu Andrei Petran: La inceputul perioadei de activitate REMOTE multe companii declarau că sunt surprinse, în mod plăcut, de nivelul crescut de performanța și eficiență al celor care lucrau de acasă. Adaptarea la noul mod de lucru s-a făcut mai mult sau mai puțin rapid, în funcție de specificul activității. Organizațiile care avea deja introdus în programul de lucru și elementul de WFH s-au adaptat, evident, mai repede.

Din păcate, acest trend nu s-a menținut ridicat pentru mult timp, iar în această perioadă vorbim, din ce in ce mai mult, de urmările negative ale activității REMOTE: burnout, dezechilibre pe linia viață personală – viață profesională, nivel ridicat de anxietate generat de multitudinea de task-uri profesionale. Organizațiile devin din ce în ce mai conștiente de necesitatea dezvoltării unor planuri de intervenție, de suport pe zona păstrării sănătății mentale a angajaților lor.

  • În opinia dumneavoastră, cum s-au adaptat angajatorii în urma pandemiei de COVID19? Ce ați fi făcut altfel? 

Silviu Andrei Petran: Planurile de business continuity ale multor organizații au fost de-a dreptul bulversate, pentru că acum un an nimeni nu ar fi crezut că vom rămane cu toții în case din cauza unui virus. Acum, cu siguranță, a fost introdus și scenariul pandemic. Prin urmare, organizațiile devin mai conștiente de necesitatea dezvoltării unui plan B de funcționare, care să asigure continuitatea businessului.  

Adaptarea la contextul actual pandemic ne-a ajutat să întelegem că multe activităti profesionale se pot desfășura de la distanță. Cu rezultate chiar foarte bune. 

În ceea ce ne privește, dacă activitatea noastră era 99 % în offline până în martie 2020, de atunci încoace ne-am adaptat la mediul online întregul portofoliu de produse și servicii. Am regândit, aproape 180 de grade, 3 dimensiuni ale business-ului nostru:

  • portofoliul de produse și servicii Exploratist
  • strategia de marketing și comunicare
  • modul în care valorificăm nivelulul ridicat de expertiză al oamenilor din Exploratist, angajați și parteneri deopotrivă
  • Cum caracterizați, în prezent, piața în care activați și ce credeți că ar fi de îmbunătățit la nivel de piață în România? 

Exploratist este agenție de employee experience, prin urmare suntem direct conectați la viața companiilor. Cu cât acestea sunt mai preocupate să asigure angajaților lor un mediu plăcut de lucru, orientat spre performanță și dezvoltare, cu atât devine mai provocatoare misiunea noastră de a le oferi servicii și produse. Vă imaginați ce a însemnat pentru noi momentul în care, pe nepregătite, toată lumea a trebuit să rămână în case și să își organizeze, de acolo, un mod în care să își asigure continuitatea pe plan profesional. Un șoc și o oportunitate imensă. În branșa noastră, dacă nu reacționezi rapid riști să nu mai exiști. Și atunci ai de ales: te reinventezi sau capitulezi. Am ales prima varianta. Și am început un proces complex. Suntem, încă, în acest proces, dar rezultatele sunt vizibile și destul de optimiste. 

Este clar că această perioadă ne-a obligat să fim mai agili și să gestionăm mult mai bine ambiguitatea și incertitudinea. Suntem în mijlocul unui proces de transformare. 

„Piața forței de muncă este destul de activă, chiar și în această perioadă”

  • Care sunt industriile care angajează cel mai mult în această perioadă? 

Silviu Andrei Petran: Piața forței de muncă este destul de activă, chiar și în această perioadă. Nu aș putea spune că o industrie anume are un potențial de recrutare mai mare. Din proiectele noastre la clienți, înțelegem, însă, că este o activitate la foc continuu în industria de IT&C, construcții, telecom și servicii de curierat. Evident că sunt favorizate destul de mult de context. 

  • Cum s-a adaptat firma dumneavoastră în și după pandemie? Și ce preconizați că se va întâmpla în viitorul apropiat? 

Silviu Andrei Petran: Am digitalizat întregul portofoliu de produse și servicii Exploratist, am investit în dezvoltarea unor noi zone de compentențe în rândul echipei noastre și am dezvoltat produse noi, care să acopere nevoile actuale ale clienților noștri. Ne-am valorificat potențialul specializându-ne pe o serie de soluții tehnologice pe care le-am adus pe piața din România.

Vom continua să fim atenți la evoluția pieței, la tendințele pe zona de dezvoltare organizațională în sistemul de activitate remote sau hibrid și vom dezvolta, în mod constant, produse și servicii noi, care să vină în întâmpinarea nevoilor clienților noștri. Suntem o organizație agilă, iar acest lucru ne-a ajutat și ne va ajuta să rămânem fresh și relevanți în relația cu partenerii noștri de business și cu clienții noștri.

  • Cum vedeți viitorul HR-ului în România? 

Silviu Andrei Petran: HR-ul, ca departament, va juca un rol din ce în ce mai important în organizații. El deține pârghiile prin care elemente importante din cultura organizațională devin elemente de referință în relația cu angajații, indiferent că aceasta se consumă în sistem remote, hibrid sau 100% offline. 

HR-ul devine din ce în ce mai mult un agent al schimbării, un liaison între organizație ca entitate și oamenii care lucrează pentru aceasta, un accelerator al conexiunii emoționale a angajaților cu brandul de angajator. 

  • Care sunt principalele provocări din piață pentru dumneavoastră în prezent? 

Silviu Andrei Petran: Sunt trei profile de organizații pe care le întâlnim în perioada actuală. 

  1. Organizații care sunt conștiente de oportunitățile de dezvoltare pe care le generează perioada prin care trecem și turează la maxim motoarele, cu precădere cele care țin de capacitățile profesionale ale resurselor umane. 
  2. Organizațiile care vor să depășească perioada fără prea multe damage-uri și investesc în sănătatea organizațională și mentală a angajaților lor
  3. Organizații pe avarie

Pentru primele două profile am dezvoltat în portofoliul nostru o serie de produse și servicii pe care le implementăm, cu succes, din martie 2020. 

  • Considerați că este momentul oportun ca firmele să investească în HR la ora actuală? De ce? 

Silviu Andrei Petran: Mai mult ca niciodată HR-ul a ințeles că este important să se investească în :

  1. Calitatea relațiilor cu oamenii din organizație, care lucrează de la distanță sau în condiții de mare stres, la locul de muncă.
  2. Sănătate mentală și emoțională a angajaților săi. Această perioadă, fără precedent, a bulversat, de-a dreptul viețile oamenilor. Riscurile de burnout și de low performance sunt majore.
  3. Asigurarea unui mediu sigur și sănătos de lucru – la birou sau acasa – echipamente, condiții de lucru.

În contextul muncii de acasă, companiile dezvoltă căi alternative pentru menținerea angajamentului echipelor și susținerea echilibrului muncă – viață personală. Astfel, cresc investițiile în dezvoltarea angajaților, dincolo de abilitățile și deprinderile legate direct de job și apar proiecte inovative de HR.

  • În caz de lockdown credeți că se vor mai face angajări? Care a fost trendul în primăvara anului trecut? 

Silviu Andrei Petran: Am învățat în martie-mai 2020 lecția continuitații în perioada de lockdown. Prin urmare, indiferent că acesta va mai reveni sau nu în viața noastră sau indiferent pe ce perioadă acesta va avea loc, știm să ne desfășurăm activitatea de la distanță, de acasă, în sistem remote sau de la locul de muncă, în condiții speciale. 

În ceea ce privește realizarea angajărilor, acestea au loc, dar într-un alt ritm, cu mai multă prudență și într-un alt proces, ținând cont de toți factorii care presupun menținerea distanțării sociale.

Și organizația noastră este într-o perioadă în care recrutează. Acest lucru ne-a adus în situația în care am întâlnit foarte multe profile de seniori, pe diverse zone de competență, care nu aveau neapărat legătură cu profilul căutat. Două  concluzii au fost clare pentru noi:

  1. Oamenii au curaj să își schimbe locul chiar și în vremuri tulburi, pentru că își urmează obiectivele profesionale sau caută mai multă siguranță la locul de muncă.
  2. Disponibilitatea pentru reconversie profesională este din ce în ce mai crescută, semn că, în curând, vom asista la o explozie a unor noi profile ocupaționale.
  • Cinci lecții pe care le-ați învățat în urma pandemiei de COVID?

Silviu Andrei Petran: Lecțiile pe care mi le-a oferit pandemia au fost destul de multe. Am învățat într-un an cât în 10. Iată 5 dintre lecțiile noastre:

  1. Oamenii sunt cea mai importantă resursă dintr-o companie, indiferent de dimensiunea acesteia. Alături de ei, orice lucru bun este posibil.
  2. Și când nu poți, mai poți puțin.
  3. Agilitatea este singura valoare care trebuie exersată în mod constant.
  4. Exercițiile de strategie și forecast se fac pe termen scurt.
  5. Tehnologia este viitorul unui business sustentabil.

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#Finance

Cât plătesc companiile pentru fiecare salariu de 1000 euro net oferit în Europa

Published

on

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, a calculat costurile pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro în 18 țări europene. România, alături de Turcia și Slovacia  se numără printre cele mai costisitoare piețe din punct de vedere al angajatorilor, costul total per angajat la fiecare salariu net de 1000 euro implicând un plus de 75% în taxe și impozite.  

Obiectivul calculului este o analiză concretă a modului în care variază contribuțiile sociale și de sănătate, precum și impozitul pe venit în Bosnia și Herțegovina (Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska), Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Serbia, Turcia, Ungaria și Ucraina. 

Pentru a avea o analiză eficientă și ușor de urmărit, specialiștii Accace au calculat cheltuielie pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro, fără tichete de masă, fără copii, cu normă întreagă, excluzând toate beneficiile excepționale.

România, printre cele mai scumpe țări europene pentru angajatori: Peste 1750 euro, costul total al unui salariu de 1000 euro net 

Potrivit analizei Accace, Turcia, Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Portugalia și Norvegia comportă cele mai mari taxe, impozite și contribuții sociale per angajat. Astfel, la fiecare salariu net de 1000 euro din Turcia, angajatorii vor plăti un plus de circa 800 euro, cei din România, Bosnia sau Estonia – peste 750 euro, iar cei din țări precum Portugalia și Norvegia – circa 700 euro. 

Pe de altă parte, în Republica Srpska (Bosnia și Herțegovina) nu există contribuții de asigurări sociale ale angajatorului. 

*Valori în euro 

Impozitul pe venit și alte taxe, la un salariu net de 1000 euro

Când vine vorba de impozitul pe venit, Turcia, Polonia și Estonia sunt țările cu cele mai mari valori per angajat. Companiile românești, pe de altă parte, achită un impozit pe venit de circa 10% din contravaloarea unui salariu net de 1000 euro.

*Valori în euro 

Contribuțiile sociale, asigurări de sănătate și pensii datorate de companie vs angajat

*Valori în euro 

Alte deduceri pentru un salariu net de 1000 euro 

Există și deduceri suplimentare, însă acestea se aplică doar în anumite țări. De exemplu, în Cipru există  Fondul de coeziune, Fondul de disponibilizare și Fondul de formare industrială – toate fiind incluse în contribuțiile angajatorului. De asemenea, se poate aplica Fondul de vacanță, în funcție de angajator. În Norvegia se aplică deducerea minimă standard (dobânda la împrumuturi), sau în Ucraina – taxa militară, care este considerată în continuare ca fiind temporală în conformitate cu legile în vigoare, însă în prezent nu există informații cu privire la momentul în care aceasta va fi anulată. 

Pe de altă parte, costul real al unui angajat nu se rezumă doar la salariu și beneficii. Include de la recrutare, la impozite, asigurări, bonusuri de performanță, beneficii de pensionare sau la beneficii care țin de specificul țării și al industriei în care activează angajatorul.  

Toate acestea sunt detalii prioritare pentru orice angajator care își construiește bugetul, fie că este vorba de un anteprenor pentru care controlul costurilor este esențial, sau o companie solidă, care are în vedere extinderea pe alte piețe. 

Continue Reading

#HrTrends

Cât câștigă angajații din Telecom

Published

on

Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

”Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei. 

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000). ”Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

  • Tehnician – 3.000 lei
  • Dispecer – 2.500 lei
  • Operator call-center – 2.450 lei
  • Operator introducere date  – 2.300 lei
  • Casier – 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • Balș: 1.600 lei
  • Târgu Jiu: 1.763 lei
  • Mediaș: 2.000 lei
  • Miercurea Ciuc: 2.100 lei
  • Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • București : 6.000 lei
  • Cluj-Napoca: 5.000 lei
  • Timișoara: 4.500 lei
  • Constanța: 3.800 lei
  • Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
  • Inginer software: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Director tehnic: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 26.500 lei 
  • IT Architect: salariul mediu net la nivel național – 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 
  • Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

Continue Reading

#BrandsTalk

Tinerii iau cu asalt piața muncii după încheierea examenului de Bacalaureat

Published

on

La aproape două săptămâni de la încheierea examenului de Bacalaureat, tot mai mulți tineri se află în căutarea unui loc de muncă, numărul de aplicări pentru joburile entry level și cele din categoria ”fără experiență” crescând cu aproximativ 20% față de lunile trecute. De altfel, și angajatorii au scos în piață un număr important de joburi care se adresează celor aflați la început de carieră – peste 25.000 de locuri de muncă pentru cei fără experiență sau cei din segmentul entry-level sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cele mai multe au fost postate de companiile care activează în retail, servicii, industria alimentară, turism, transport și call – center / BPO.

”Tinerii au fost întotdeauna căutați pe piața muncii, însă au fost mulți ani în care angajatorilor le era greu să îi atragă și să îi rețină pe termen lung în interiorul companiilor. Dacă a fost ceva bun în această perioadă de pandemie, a fost schimbarea felului în care tinerii se raportează la piața muncii. Au înțeles că ideal este să nu amâne prea mult momentul începerii carierei, să trateze cu mai multă responsabilitate rigorile pe care le presupune un job, să meargă la interviuri mai bine pregătiți și, în general, să fie mai serioși când vine vorba de viața lor profesională. De aceea, nu ne surprinde să vedem că, imediat după terminarea examenului de Bacalaureat, absolvenții de liceu își încearcă norocul pe piața muncii, chiar și dacă unii dintre ei vor să se angajeze doar pe perioada verii, până vor începe cursurile de la facultate”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea acestor candidați au fost retailul, call-center / BPO, servicii, IT / telecom și turism / horeca. Acestea sunt, în mod tradițional, domeniile către care se îndreaptă cu cea mai mare ușurință tinerii pentru că permit o specializare rapidă la locul de muncă, iar unele sectoare, cum ar fi turismul, horeca sau call-center-ele vin și cu proiecte sezoniere, căutate în special de cei care vor să se angajeze doar pe perioada verii. ”Faptul că vedem, însă, un procent destul de mare, peste media la nivelul întregii piețe de candidați, a celor care aplică pentru joburi remote, ne duce la concluzia că sunt destul de mulți tineri care vor să se angajeze permanent și să poată continua munca și din toamnă, în paralel cu studiile. Dacă, la nivel general, vorbim despre un procent 12% alocat aplicărilor pentru locurile de muncă remote, în cazul celor fără experiență, procentul crește la 20%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al unui angajat entry level din România este de 3.000 de lei pe lună. Dintre domeniile preferate de tineri, cele mai mari salarii medii nete le oferă angajatorii din IT (4.000 de lei), telecom (3.500 de lei), call-center / BPO (2.700 de lei), turism / horeca (2.500 de lei) și servicii (2.200 de lei).

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Continue Reading

Trending