Connect with us

#HrTrends

STUDIU: Angajații din întreaga lume se simt singuri, deconectați și lipsiți de control

Published

on

Oamenii apelează la roboți pentru a-și susține dezvoltarea carierei, după ce pandemia COVID-19 i-a făcut să se simtă singuri și deconectați de la propria viață, potrivit unui nou studiu realizat de Oracle și Workplace Intelligence, o firmă de cercetare și consultanță în domeniul resurselor umane. Studiul realizat pe un eșantion de peste 14.600 de angajați, manageri, lideri de resurse umane și directori de nivel C din 13 țări a constatat că oamenii din întreaga lume s-au simțit blocați în viața personală și profesională, dar sunt pregătiți să recapete controlul asupra viitorului lor.

Forța de muncă globală se simte singură, deconectată și lipsită de control

Mai mult de un an de izolare și incertitudinea continuă cauzată de pandemie i-au lăsat pe mulți lucrători într-o stare de confuzie emoțională, cu sentimentul că viețile și carierele lor sunt scăpate de sub control.

  • 80 la sută dintre oameni au fost afectați negativ în ultimul an, mulți dintre ei având dificultăți financiare (29 la sută), suferind de o degradare a sănătății mintale (28 la sută), fiind lipsiți de motivație în carieră (25 la sută) și simțindu-se deconectați de la propria viață (23 la sută).
  • 62 la sută au considerat că anul 2021 a fost cel mai stresant an la locul de muncă de până acum. Mai mult de jumătate (52 la sută) dintre oameni (52 la sută) s-au luptat cu sănătatea mintală la locul de muncă, mai mult în 2021 decât în 2020.
  • Numărul persoanelor care simt că au un control redus sau chiar inexistent asupra vieții personale și profesionale s-a dublat de la începutul pandemiei. Oamenii au remarcat că au pierdut controlul asupra viitorului (43 la sută); vieții personale (46 la sută); carierei (41 la sută); și relațiilor (39 la sută).
  • 76 la sută dintre oameni se simt blocați în viața personală, simțind anxietate cu privire la viitorul lor (31 la sută); prinși în aceeași rutină (27 la sută); și mai multă singurătate ca niciodată (26 la sută).

Oamenii sunt motivați să facă schimbări, dar se confruntă cu mari provocări

În ciuda luptelor din ultimul an, oamenii din întreaga lume sunt dornici să facă schimbări în viața lor profesională.

  • 93 la sută dintre oameni au folosit anul trecut pentru a reflecta asupra vieții lor și 88 la sută au declarat că semnificația succesului s-a schimbat pentru ei de la pandemie, echilibrul dintre viața profesională și cea privată (42 la sută), sănătatea mintală (37 la sută) și flexibilitatea la locul de muncă (33 la sută) fiind acum prioritățile principale.
  • 75 la sută se simt blocați din punct de vedere profesional, deoarece nu au oportunități de creștere pentru a progresa în carieră (25 la sută) și sunt prea copleșiți pentru a face schimbări (22 la sută).
  • 70 la sută dintre oameni spun că sentimentul de blocaj în carieră a avut un impact negativ și asupra vieții lor personale, adăugând un plus de stres și anxietate (40 la sută); contribuind la sentimentul de blocaj personal (29 la sută); și îndepărtând atenția de la viața personală (27 la sută).
  • 83 la sută dintre oameni sunt pregătiți să facă o schimbare, dar 76 la sută au spus că se confruntă cu obstacole majore. Printre cele mai mari obstacole se numără instabilitatea financiară (22 la sută); faptul că nu știu ce schimbare de carieră are sens pentru ei (20 la sută); faptul că nu se simt suficient de încrezători pentru a face o schimbare (20 la sută); și faptul că nu văd oportunități de creștere în cadrul companiei lor (20 la sută).
  • În perspectiva anului 2022, dezvoltarea profesională este pe primul loc, mulți dintre ei fiind dispuși să renunțe la beneficii cheie, cum ar fi timpul de concediu (52%); bonusuri monetare (51%); și chiar o parte din salariu (43%) pentru mai multe oportunități de carieră.
  • Cu toate acestea, 85 la sută din forța de muncă la nivel global se declară nemulțumiți de sprijinul acordat de angajatorul lor. Aceștia caută ca organizațiile să le ofere oportunitatea de a învăța mai mult și de a-și dezvolta competențele (34 la sută); salarii mai mari (31 la sută); și oportunități pentru noi roluri în cadrul companiei (30 la sută).

Angajații din întreaga lume sunt dornici de noi competențe și apelează la tehnologie pentru ajutor

Pentru a păstra și a crește talentele de top pe fondul schimbării dinamicii locului de muncă, angajatorii trebuie să acorde mai multă atenție nevoilor angajaților ca niciodată și să profite de tehnologie pentru a oferi un sprijin mai bun.

  • 85% dintre oameni doresc ca tehnologia să îi ajute să își definească viitorul prin identificarea competențelor pe care trebuie să le dezvolte (36%); recomandarea de modalități de a învăța noi competențe (36%); și oferirea de pași următori pentru a progresa spre obiectivele profesionale (32%).
  • 75 la sută dintre oameni ar face schimbări în viață pe baza recomandărilor robotului.
  • 82 la sută consideră că roboții le pot sprijini cariera mai bine decât un om, oferind recomandări imparțiale (37 la sută); răspunzând rapid la întrebări despre cariera lor (33 la sută); sau găsind noi locuri de muncă care se potrivesc cu abilitățile lor actuale (32 la sută).
  • Respondenții cred că oamenii încă mai au un rol esențial în dezvoltarea carierei și consideră că oamenii sunt mai buni în a oferi sprijin prin sfaturi bazate pe experiența personală (46 la sută); identificarea punctelor forte și a punctelor slabe (44 la sută); și analiza dincolo de un CV pentru a recomanda roluri potrivite personalității lor (41 la sută).
  • 87 la sută dintre oameni cred că firma lor ar trebui să facă mai mult pentru a le asculta nevoile, iar 55 la sută sunt mai predispuși să rămână la o companie care folosește tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, pentru a-i sprijini în dezvoltarea carierei.

„Ultimul an și jumătate a schimbat modul în care lucrăm, inclusiv locul în care lucrăm și, pentru mulți oameni, pentru cine lucrăm. Deși au existat o mulțime de provocări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, aceasta a fost o oportunitate de a schimba în bine locul de muncă”, a declarat Dan Schawbel, managing partner, Workplace Intelligence. „Rezultatele arată în mod clar că investiția în dezvoltarea competențelor și a carierei este acum un factor cheie de diferențiere pentru angajatori, deoarece joacă un rol semnificativ în ceea ce privește sentimentul angajaților de a avea control asupra vieții lor personale și profesionale. Companiile care investesc în angajații lor și îi ajută să găsească oportunități vor culege beneficiile unei forțe de muncă productive și angajate.”

„Anul trecut a stabilit un nou curs pentru viitorul muncii. În mod surprinzător, printre stresul, anxietatea și singurătatea pandemiei globale, angajații și-au găsit vocea, au devenit mai împuterniciți și acum se exprimă pentru ceea ce își doresc”, a spus, la rândul său, Yvette Cameron, vicepreședinte senior, Oracle Cloud HCM. „Natura evoluției locului de muncă a schimbat modul în care oamenii se gândesc la succes și a resetat așteptările oamenilor cu privire la modul în care organizațiile îi pot sprijini cel mai bine. Pentru a atrage și a păstra talentele, companiile trebuie să acorde o prioritate mai mare ajutării angajaților să identifice și să dezvolte noi abilități și să ofere trasee de carieră personalizate, astfel încât aceștia să se simtă din nou în control asupra carierei lor.”

Rezultatele cercetării se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. în SUA, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Franța, Olanda, Germania, Brazilia, India, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Australia în perioada 27 iulie – 17 august 2021. Pentru acest sondaj, 14.639 de directori C-suite, lideri de resurse umane, manageri și angajați cu normă întreagă au primit întrebări generale despre impactul COVID-19 asupra locului de muncă, AI și dezvoltarea carierei, precum și despre adoptarea AI la locul de muncă. Studiul a vizat angajații cu normă întreagă care au între 22 și 74 de ani. Respondenții au fost recrutați printr-o serie de mecanisme diferite, prin diferite surse, pentru a se alătura panelurilor și pentru a participa la studii de piață. Toți participanții la panel au trecut printr-un proces de dublu opt-in și au completat, în medie, 300 de puncte de date de profilare înainte de a participa la sondaje. Respondenții sunt invitați să participe prin e-mail și primesc un mic stimulent monetar pentru a participa. Rezultatele oricărui eșantion sunt supuse variației de eșantionare. Magnitudinea variației este măsurabilă și este afectată de numărul de interviuri și de nivelul procentelor care exprimă rezultatele. În acest studiu particular, șansele sunt de 95 din 100 ca rezultatul unui sondaj să nu varieze, în plus sau în minus, cu mai mult de 0,8 puncte procentuale față de rezultatul care ar fi fost obținut dacă s-ar fi realizat interviuri cu toate persoanele din universul reprezentat de eșantion.

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#Finance

Cât plătesc companiile pentru fiecare salariu de 1000 euro net oferit în Europa

Published

on

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, a calculat costurile pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro în 18 țări europene. România, alături de Turcia și Slovacia  se numără printre cele mai costisitoare piețe din punct de vedere al angajatorilor, costul total per angajat la fiecare salariu net de 1000 euro implicând un plus de 75% în taxe și impozite.  

Obiectivul calculului este o analiză concretă a modului în care variază contribuțiile sociale și de sănătate, precum și impozitul pe venit în Bosnia și Herțegovina (Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska), Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Serbia, Turcia, Ungaria și Ucraina. 

Pentru a avea o analiză eficientă și ușor de urmărit, specialiștii Accace au calculat cheltuielie pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro, fără tichete de masă, fără copii, cu normă întreagă, excluzând toate beneficiile excepționale.

România, printre cele mai scumpe țări europene pentru angajatori: Peste 1750 euro, costul total al unui salariu de 1000 euro net 

Potrivit analizei Accace, Turcia, Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Portugalia și Norvegia comportă cele mai mari taxe, impozite și contribuții sociale per angajat. Astfel, la fiecare salariu net de 1000 euro din Turcia, angajatorii vor plăti un plus de circa 800 euro, cei din România, Bosnia sau Estonia – peste 750 euro, iar cei din țări precum Portugalia și Norvegia – circa 700 euro. 

Pe de altă parte, în Republica Srpska (Bosnia și Herțegovina) nu există contribuții de asigurări sociale ale angajatorului. 

*Valori în euro 

Impozitul pe venit și alte taxe, la un salariu net de 1000 euro

Când vine vorba de impozitul pe venit, Turcia, Polonia și Estonia sunt țările cu cele mai mari valori per angajat. Companiile românești, pe de altă parte, achită un impozit pe venit de circa 10% din contravaloarea unui salariu net de 1000 euro.

*Valori în euro 

Contribuțiile sociale, asigurări de sănătate și pensii datorate de companie vs angajat

*Valori în euro 

Alte deduceri pentru un salariu net de 1000 euro 

Există și deduceri suplimentare, însă acestea se aplică doar în anumite țări. De exemplu, în Cipru există  Fondul de coeziune, Fondul de disponibilizare și Fondul de formare industrială – toate fiind incluse în contribuțiile angajatorului. De asemenea, se poate aplica Fondul de vacanță, în funcție de angajator. În Norvegia se aplică deducerea minimă standard (dobânda la împrumuturi), sau în Ucraina – taxa militară, care este considerată în continuare ca fiind temporală în conformitate cu legile în vigoare, însă în prezent nu există informații cu privire la momentul în care aceasta va fi anulată. 

Pe de altă parte, costul real al unui angajat nu se rezumă doar la salariu și beneficii. Include de la recrutare, la impozite, asigurări, bonusuri de performanță, beneficii de pensionare sau la beneficii care țin de specificul țării și al industriei în care activează angajatorul.  

Toate acestea sunt detalii prioritare pentru orice angajator care își construiește bugetul, fie că este vorba de un anteprenor pentru care controlul costurilor este esențial, sau o companie solidă, care are în vedere extinderea pe alte piețe. 

Continue Reading

#HrTrends

Cât câștigă angajații din Telecom

Published

on

Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

”Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei. 

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000). ”Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

  • Tehnician – 3.000 lei
  • Dispecer – 2.500 lei
  • Operator call-center – 2.450 lei
  • Operator introducere date  – 2.300 lei
  • Casier – 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • Balș: 1.600 lei
  • Târgu Jiu: 1.763 lei
  • Mediaș: 2.000 lei
  • Miercurea Ciuc: 2.100 lei
  • Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • București : 6.000 lei
  • Cluj-Napoca: 5.000 lei
  • Timișoara: 4.500 lei
  • Constanța: 3.800 lei
  • Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei 
  • Inginer software: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Director tehnic: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 26.500 lei 
  • IT Architect: salariul mediu net la nivel național – 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 
  • Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei 

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

Continue Reading

#BrandsTalk

Tinerii iau cu asalt piața muncii după încheierea examenului de Bacalaureat

Published

on

La aproape două săptămâni de la încheierea examenului de Bacalaureat, tot mai mulți tineri se află în căutarea unui loc de muncă, numărul de aplicări pentru joburile entry level și cele din categoria ”fără experiență” crescând cu aproximativ 20% față de lunile trecute. De altfel, și angajatorii au scos în piață un număr important de joburi care se adresează celor aflați la început de carieră – peste 25.000 de locuri de muncă pentru cei fără experiență sau cei din segmentul entry-level sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cele mai multe au fost postate de companiile care activează în retail, servicii, industria alimentară, turism, transport și call – center / BPO.

”Tinerii au fost întotdeauna căutați pe piața muncii, însă au fost mulți ani în care angajatorilor le era greu să îi atragă și să îi rețină pe termen lung în interiorul companiilor. Dacă a fost ceva bun în această perioadă de pandemie, a fost schimbarea felului în care tinerii se raportează la piața muncii. Au înțeles că ideal este să nu amâne prea mult momentul începerii carierei, să trateze cu mai multă responsabilitate rigorile pe care le presupune un job, să meargă la interviuri mai bine pregătiți și, în general, să fie mai serioși când vine vorba de viața lor profesională. De aceea, nu ne surprinde să vedem că, imediat după terminarea examenului de Bacalaureat, absolvenții de liceu își încearcă norocul pe piața muncii, chiar și dacă unii dintre ei vor să se angajeze doar pe perioada verii, până vor începe cursurile de la facultate”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea acestor candidați au fost retailul, call-center / BPO, servicii, IT / telecom și turism / horeca. Acestea sunt, în mod tradițional, domeniile către care se îndreaptă cu cea mai mare ușurință tinerii pentru că permit o specializare rapidă la locul de muncă, iar unele sectoare, cum ar fi turismul, horeca sau call-center-ele vin și cu proiecte sezoniere, căutate în special de cei care vor să se angajeze doar pe perioada verii. ”Faptul că vedem, însă, un procent destul de mare, peste media la nivelul întregii piețe de candidați, a celor care aplică pentru joburi remote, ne duce la concluzia că sunt destul de mulți tineri care vor să se angajeze permanent și să poată continua munca și din toamnă, în paralel cu studiile. Dacă, la nivel general, vorbim despre un procent 12% alocat aplicărilor pentru locurile de muncă remote, în cazul celor fără experiență, procentul crește la 20%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al unui angajat entry level din România este de 3.000 de lei pe lună. Dintre domeniile preferate de tineri, cele mai mari salarii medii nete le oferă angajatorii din IT (4.000 de lei), telecom (3.500 de lei), call-center / BPO (2.700 de lei), turism / horeca (2.500 de lei) și servicii (2.200 de lei).

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Continue Reading

Trending