Connect with us

#News

STUDIU: Românii iubesc berea

Published

on

Reputația berii și a berarilor români a crescut semnificativ în ultimii doi ani

Sărbătoarea iubirii de anul aceasta s-ar putea numi Dragobere. Reputația berii în România a crescut cu peste 6 procente din 2018 în 2020. Potrivit studiului Reputation RepTrak® Pulse realizat în 29 de state europene, dintre toate categoriile de bauturi alcoolice analizate in studiu, berea și industria berii se bucură de cea mai bună reputație în țara noastră și în Polonia.

Berea înregistrează o performanță excelentă pentru majoritatea indicatorilor de reputație

Sărbătorim dragostea românilor pentru bere printr-o îmbunătățire semnificativă a performanței tuturor factorilor de reputație, cu rezultate foarte bune în special la indicatorii legați de autenticitate și calitate, precum și la cei referitori la gust și varietate: istorie îndelungată, calitatea ingredientelor naturale din care este fabricată, gust excelent, gama variată de produse, alegerea perfectă pentru orice ocazie, momente bune cu prietenii. 

Pasiunea femeilor pentru bere crește

Deși berea continuă să aibă mai mulți adepți din rândul bărbaților, din ce în ce mai multe femei apreciază această băutură. Categoria și-a îmbunătățit reputația în ultimii doi ani cu 8 puncte, ajungând la o favorabilitate de 79, pe o scală de la 0 la 100. La nivel european, România se situează în top 3 în ceea ce privește reputația de care se bucură berea printre femei.

“Berea este o băutură potrivită atât pentru bărbați, cât și pentru femei. De aceea, ne bucură să vedem că reputația berii în rândul femeilor crește semnificativ și că se apropie de nivelul de favorabilitate înregistrat în rândul bărbaților. Aceasta arată că în ultimii ani producătorii de bere și-au adaptat portofoliile de produse la preferințele și gusturile tuturor categoriilor de consumatori.”, declară Julia Leferman, director general asociația Berarii României.

Iubim berea și o consumăm cu moderație. România se situează în top trei între țările europene atunci când vine vorba despre cultura moderației în consumul de bere. 

Și reputația producătorilor de bere din România s-a îmbunătățit în ultimii doi ani

Reputația producatorilor de bere din Romania a crescut cu aproape 8 puncte în 2020 față de 2018, obținând rezultate foarte bune la indicatorii privind performanța, contribuțiile economice pozitive și crearea de locuri de muncă. În plus, românii afirmă că industria berii este inovatoare, cu o viziune clară asupra viitorului, care oferă produse de înaltă calitate si care este dedicată campaniilor care încurajează un consum responsabil de alcool.

Peste 70% dintre românii care cunoșteau inițiativele producătorilor de bere ca răspuns la criza Covid-19 le-au considerat potrivite, deoarece au încurajat consumatorii să fie solidari cu sectorul ospitalității.

Despre studiu

Berarii Europei au derulat un studiu care măsoară percepțiile despre bere și producătorii de bere în 29 de state europene. Reputation RepTrak® Pulse este un studiu cu reprezentativitate națională, realizat online, pe 520 de respondenți în cazul României. La nivel european, cercetarea se desfășoară la fiecare 2 ani, începând cu 2016. Datele celui mai recent val au fost colectate în octombrie 2020, într-un moment în care se aplicau noi restricții în toată Europa.

Scopul acestui studiu este să evalueze cât de apreciate sunt berea și sectorul berii. Aprecierea măsoară conexiunea emoțională pe care consumatorii o au cu categoria și cu industria. Scorul se bazează pe 4 afirmații referitoare la respectul, impresia favorabilă, încrederea și admirația pe care le simt consumatorii.

Despre Asociația Berarii României

De peste 15 ani, Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: BERGENBIER SA, HEINEKEN România SA, UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD, URSUS BREWERIES și MARTENS, alături de microberăria CLINICA DE BERE. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALT ROMANIA și  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar.

După studiile în Filosofie, Bianca Dobrescu intră în presa economică. Mai întâi lucrează la ziarul Bursa, pe urmă la Business Cover, Forbes, Capital, Leaders Reunited, Adevărul și ulterior în cadrul revistei NewMoney. Pe LeadersTalk.ro acoperă subiecte legate de lumea antreprenorială. bianca[@]leaderstalk.ro

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#Banking

OTP Bank România se alătură programului Start-up Nation 2022

Published

on

OTP Bank România a fost selectată de stat pentru a se alătura programului Start-up Nation 2022 implementat prin Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programul prevede acordarea unui ajutor financiar nerambursabil din partea statului în limita maximă a 200.000 lei, pentru fiecare startup înființat după data de 1 ianuarie 2020, care îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate în cadrul programului.   

Ca un partener activ în proiecte semnificative pentru antreprenori, OTP Bank Romania prin alăturarea în programul guvernamental propune beneficiarilor o serie de avantaje la accesarea serviciilor și produselor băncii. Astfel că, după acceptarea în programul de stat, antreprenorii pot deschide un cont dedicat de grant și solicita o finanțare punte de 100% din ajutorul financiar nerambursabil, garantat în procent de până la 80% din valoarea creditului de către FNGCIMM. În plus, au acces la un pachet dedicat de cont curent cu comisioane zero la operațiuni și încasări, administrare card și Internet banking, în funcție de specificul fiecarui pachet și de activitatea tranzacțională a fiecarui client. 

„În ultimii doi ani, marcați de pandemie, am constatat agilitatea, reziliența și spiritul antreprenorial de care au dat dovadă start-up-urile din Romania. Accesarea diferitelor instrumente guvernamentale în perioada următoare devine o necesitate nu doar pentru capitalul românesc, dar mai ales pentru facilitatea creșterii mediului antreprenorial. Acum, mai mult ca niciodată, dorim sa fim alături de sectorul antreprenorial, iar implicarea în programul Start-up Nation este un punct de sprijin pentru inițiativele antreprenoriale locale și, implicit, pentru stimularea creșterii economice prin încurajarea înființării de firme noi. Ne așteptăm la o performanță bună a programului și punem la dispoziția beneficiarilor un cost de finanțare bun și accesibil, dar mai ales o experiență cuprinzătoare pentru clienți.”, a declarat Gyula Fatér, Director General OTP Bank România.

Antreprenorii se pot înscrie în programul Start-up Nation 2022 în perioada 19 iulie – 1 septembrie, pe site-ul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Continue Reading

#Finance

Cine este Andra Caşu, noul Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică

Published

on

Andra Caşu preia, începând cu luna iulie 2022, poziția de Partener EY România în cadrul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică. Cu o experiență de peste 19 ani în domeniul consultanţei fiscale în cadrul EY România, Andra Caşu este specializată în domeniul consultanţei fiscale internaţionale în domeniul impozitării directe, cu focus pe zona de servicii financiare.

Andra este liderul departamentului de Impozite Directe al EY România şi este totodată liderul Sectorului de Consultanţă fiscală şi juridică în Servicii Financiare pentru România şi regiunea CESA (Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale). Ea a acumulat experienţă semnificativă în domeniul consultanţei fiscale, iar portofoliul său de clienţi cuprinde companii multinaţionale din România şi străinătate, bănci, companii de asigurare şi leasing, fonduri de investiții, companii petroliere şi de energie, dar şi mari producători din diverse domenii industriale.

Alex Milcev, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România și Moldova: „Promovarea Andrei Cașu ca Partener în cadrul departamentului de Impozite directe contribuie la creşterea practicii noastre de servicii fiscale. Creativitatea, pasiunea şi exemplul de lider pe care Andra le-a demonstrat au făcut-o un membru foarte valoros al echipei de Asistenţă fiscală şi juridică, contribuind la consolidarea poziţiei de piaţă a EY în acest domeniu.”

„În momentul de faţă, funcţia fiscală este în curs de transformare, ca urmare a perioadei de pandemie şi a unui focus crescut pe zona de automatizare la nivel global. De asemenea, au apărut schimbări semnificative şi în legislaţia fiscală, ceea ce aduce pentru companii un volum crescut de obligaţii de raportare, dar şi o nevoie de modernizare şi transformare internă. Focusul trebuie să rămână pe crearea de valoare, dar şi pe orientarea către zonele de transformare digitală şi sustenabilitate. Acestea sunt direcţiile care vor genera rezultate optime pentru contribuabili în perioada următoare, iar echipa noastră este implicată în mod dinamic în tot ceea ce ţine de transformarea mediului fiscal din România”, a declarat Andra Caşu. 

Andra Cașu a absolvit facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi este membră a Camerei Consultanţilor Fiscali din România. A urmat, de asemenea, cursurile Oxford Business School în cadrul programului Women’s Leadership Development Program.

Continue Reading

#Finance

S-a lansat Ghidul Fiscal Mazars pentru Europa Centrală și de Est

Published

on

Mazars, firma internațională de audit și consultanță în afaceri, a publicat cea de-a zecea ediție a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa Centrală și de Est (ECE). Ghidul fiscal al Mazars în ECE analizează și centralizează modificările fiscale din 22 de țări și se concentrează atât pe costurile cu forța de muncă, cât și pe diferitele aspecte ale impozitării întreprinderilor și prețurile de transfer. Studiul se concentrează pe tendințele pe termen lung, deoarece deciziile de investiții sunt cel mai bine susținute de analiza tendințelor și a modificărilor regimurilor fiscale regionale, atât din punct de vedere istoric, cât și geografic.

Pe lângă țările din Grupul Vișegrad, ghidul analizează regimurile fiscale din țările din Europa de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina și Țările Baltice, concentrându-se pe schimbările și tendințele regimurilor fiscale.

Această publicație îi va ajuta pe investitori să înțeleagă complexitățile diferitelor regimuri fiscale din ECE, evidențiind cele mai recente trenduri și tendințe care le influențează”, a menționat Dr. Dániel H. Nagy, Tax Director, Mazars Ungaria.

Taxe legate de ocuparea forței de muncă

Din analiza Mazars reiese faptul că, în aproape toate țările observate, costurile cu forța de muncă au scăzut, însă cuantumul real al scăderii prezintă diferențe semnificative. Abordarea de bază a impozitării veniturilor variază, de asemenea, în regiune: unele țări continuă să aplice cote unice de impozitare a veniturilor (cum ar fi Bulgaria, Ungaria și România), în timp ce altele mențin rate de impozitare semnificativ progresive (ex. Austria, Germania și Slovacia).

În țările enumerate, costurile medii cu forța de muncă suportate de angajatori se ridică la 15% din salariul brut. Cu toate acestea, există diferențe semnificative – peste 30 de puncte procentuale – între cele mai mici, mai puțin de 5% în România, și cele mai mari, de peste 30% (de exemplu, în Republica Cehă, Polonia și Slovacia). Acest lucru evidențiază faptul că sistemele fiscale sunt greu de comparat, însă indică, de asemenea, dacă guvernele preferă să transfere povara costurilor forței de muncă către angajați sau către angajatori.

O modalitate mai practică de comparare a sistemelor este reprezentată de așa-numita sarcină fiscală, care indică procentul din venitul total perceput de stat ca taxe și contribuții. Aceasta prezintă măsura în care un impozit pe venitul din muncă descurajează ocuparea forței de muncă, adică, ce procent din costurile forței de muncă este plătit la bugetul statului sub o formă sau alta. În regiune, indicatorul fluctuează între 15% și 51%, fiind influențat, în principal, de nivelul venitului și statutul familiei.

Țările din regiune prezintă cea mai semnificativă fluctuație în nivelurile salariale. Salariile minime în țările V4 variază între 500-650 de euro; acestea sunt mult mai mici în Balcani și Moldova (sub 400 de euro) și nu pot fi comparate cu cele de peste 1.700 de euro din Germania și Austria. 

În sectorul privat, nivelul salariului mediu în euro a crescut în medie cu peste 12%, ajungând la 14% și, respectiv, 19% în Serbia și Ungaria. Dintre țările V4, salariile medii brute au cele mai mari valori în Republica Cehă, în jur de 1.300 de euro.

În România, începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim lunar brut garantat în plată, fără a include bonusuri sau alte majorări, a crescut de la 2.300 de lei la 2.550 de lei. Dacă ne referim la salariul mediu în sectorul privat, valoarea acestuia a ajuns la 6.095 de lei, în 2021 acesta fiind 5.429 de lei. Dacă la începutul pandemiei de COVID-19, principala cerință pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă era reprezentată de stabilitatea locului de muncă, acum, inflația în continuă creștere reprezintă o provocare foarte dificilă”, a menționat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars România.

TVA și facturarea electronică

Taxa pe valoarea adăugată a devenit, fără îndoială, principala sursă de venit pentru bugetele statelor în ultimii ani. Conform Mazars, această tendință s-ar putea inversa, din cauza recesiunii economice cauzate de pandemie, a războiului din Ucraina și a dificultăților lanțurilor globale de aprovizionare.

Cotele de TVA din regiune au rămas stabile în ultimul an, cu rate standard în medie de aproximativ 21%. Cotele standard de TVA de 25% și 27%, în vigoare în Croația și, respectiv, în Ungaria, rămân excepțional de ridicate.

Normele UE privind TVA sunt, în mare parte, armonizate, iar multe state din afara UE depun eforturi pentru a se alinia la sistemul UE.

Țările examinate depun, de asemenea, eforturi vizibile pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în primul rând prin implementarea de noi tehnologii digitale pentru a combate practicile abuzive, deoarece, aici, riscul de evaziune fiscală este cel mai semnificativ. Obiectivul lor este de a monitoriza toate tranzacțiile afectate de la un capăt la altul, de a detecta activitățile frauduloase și de a reduce evaziunea fiscală.

Introducerea caselor de marcat electronice și a facturării electronice s-a dovedit a fi un instrument eficient pentru curățarea economiei. Ungaria continuă să joace un rol fruntaș în digitalizare, iar sistemul obligatoriu de raportare în timp real a facturilor electronice, introdus recent, arată deja un impact fiscal pozitiv. Soluții similare se regăsesc și în alte țări din regiune, de exemplu, în România.

„În eforturile sale de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, România s-a alăturat statelor membre din UE, care au început să implementeze facturarea electronică, respectiv monitorizarea transporturilor de bunuri. Într-o primă etapă, aceste două instrumente au devenit obligatorii pentru tranzacțiile dintre companii și vizează anumite produse predispuse la evaziunea fiscală, având scopul de a îmbunătăți nivelul de colectare a TVA, într-un context în care România înregistrează cel mai mare decalaj de TVA din UE”, a menționat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Impozitul pe profit

Țările enumerate privesc esența impozitării profiturilor din unghiuri foarte diferite. Există o diferență de peste 22 de puncte procentuale între cea mai mică și cea mai mare cotă de impozitare: Germania (31%) și Ungaria (9%), cu rate de impozitare a societăților comerciale care variază de obicei între 15-20%. O singură țară a redus impozitul pe profit (Grecia, de la 24% la 22%), însă trebuie menționat faptul că și Austria intenționează să reducă treptat impozitul pe profit începând cu anul viitor.

De asemenea, Uniunea Europeană depune un efort conștient pentru a înfrâna cursa fiscală prin elaborarea unui cadru comun de impozitare a societăților în statele membre și prin prevenirea utilizării celor mai dăunătoare tehnici de evaziune fiscală. Un instrument esențial în acest efort este Directiva privind combaterea evaziunii fiscale (ATAD), care este obligatorie pentru statele membre de la 1 ianuarie 2019. Cea mai mare provocare din ultimii ani pentru statele membre a fost adoptarea reglementărilor UE, inclusiv a restricțiilor privind deducerile de dobânzi. În toate statele membre ale UE din regiune, normele anterioare privind capitalizarea redusă au fost înlocuite sau completate din ce în ce mai mult de metoda legată de calculul bazat pe EBITDA, în temeiul ATAD. Standardizarea normelor offshore (societăți străine controlate, CFC) poate fi, de asemenea, atribuită ATAD.

Țările din ECE care aplică impozitarea tradițională a corporațiilor permit invariabil ca pierderile suferite în anii anteriori să fie reportate și compensate cu o bază de impozitare pozitivă într-un an ulterior. Cu toate acestea, numai cinci țări permit reportarea pierderilor fără restricții. De asemenea, aceste țări aplică și reținerea la sursă a impozitului pe veniturile din dobânzi, dividende și redevențe (cu o rată de 15% sau chiar 19-20%), cu excepția Letoniei și Ungariei, care încă nu impun reținerea la sursă a impozitului pe câștigurile de capital. Impozitul pe profit la nivel de grup este acum disponibil în Germania și Ungaria; anterior, acesta era disponibil numai în Austria, Polonia, Bosnia și Herțegovina.

În România, cadrul general de impozitare a profiturilor și a indivizilor se află în centrul atenției Guvernului, din cauza actualei situații economice dificile și a deficitului bugetar public. Prin urmare, luând în considerare discursul politic din prima jumătate a anului și propunerile legislative în domeniul fiscal, sunt așteptate și deja propuse modificări semnificative pentru fiscalitatea microîntreprinderilor, limitând aplicarea sistemului de impozitare raționalizat și redus prin noi reguli și mecanisme anti-abuz. De asemenea, regimul fiscal aplicabil afacerilor care operează în sectorul ospitalității este de așteptat să fie complet revizuit de la un sistem bazat pe indicatori la regimul microîntreprinderilor.

În ceea ce privește impozitarea indivizilor, accentul se pune pe limitarea beneficiului scutirii fiscale aplicabile unor categorii specifice de lucrători precum cei din sectoarele agricol, construcții și IT. În plus, discuțiile privind schimbarea sistemului de impozitare pe venit cu cotă forfetară cu revenirea la un sistem progresiv de impozitare și deduceri sunt auzite mai des și pot duce în următorii doi ani la schimbări semnificative, care merg mână în mână cu strategia autorității fiscale de a investi în digitalizare. În consecință, contribuabilii români vor trebui să fie agili, să rămână informați și să se adapteze la schimbările din sistemul fiscal care se așteaptă să se producă mai rapid și cu un impact mai mare decât în ​​trecut”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars România.

Prețurile de transfer

Inițiativa BEPS („Base Erosion and Profit Shifting”) a OCDE a atras atenția asupra faptului că autoritățile fiscale trebuie să se concentreze mai mult pe posibile tranzacții transfrontaliere în cadrul grupului corporativ. Până în 2022, în urma introducerii obligațiilor privind documentarea pentru marii contribuabili din Muntenegru, reglementările prețurilor de transfer au fost în vigoare în toate țările ECE, cu excepția Moldovei. În plus, contribuabilii care își desfășoară activitatea în regiunea ECE au fost nevoiți să participe activ la sistemul de raportare CBC. Sistemul „country-by-country reporting” (CbCR) al OCDE are ca scop îmbunătățirea transparenței prin punerea informațiilor necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale la dispoziția autorităților fiscale locale.

Mazars a constatat că cea mai mare provocare pentru prețurile de transfer din ultimul an a fost reacția la impactul pandemiei. Noua criză a perturbat nivelurile de profituri preconizate în mod rezonabil, iar multinaționalele au trebuit să intervină în structurile lor de stabilire a prețurilor. Întrebarea care rămâne este cât de mult vor examina autoritățile fiscale nivelurile bazei de impozitare afectate de COVID-19, care vor scădea mult sub cele de dinainte de pandemie.

În privința impozitului pe profit, decizia luată de OCDE și G20 de a introduce un impozit minim global prevede schimbări semnificative. Propunerea aspiră să impună o cotă minimă de impozitare de 15% asupra marilor companii multinaționale, începând cu 2023. Deși probabil vor exista multe suișuri și coborâșuri, este clar faptul că multinaționalele vor avea din ce în ce mai puține oportunități de a reduce impozitele prin transferul profiturilor și erodarea bazei fiscale.

Prețurile de transfer rămân în fruntea controalelor fiscale din România pe fondul ultimelor evoluții regionale, creșterea inflației și presiunii guvernamentale pentru a asigura o colectare eficientă și echitabilă a impozitelor”, a menționat Adrian Mutea, Manager, Transfer Pricing, Mazars România.

Ghidul fiscal poate fi accesat aici.

Platforma online de comparare a țărilor din ECE din punct de vedere fiscal poate fi accesată aici.  

Continue Reading

Trending