Connect with us

#Talks

Vulcanul stă să erupă? Cât de aproape suntem de fapt de o nouă prăbușire economică

Published

on

A trecut un an de când în România se „regizează” horror-ul COVID-19, și mai bine de atât de când a început să „ruleze” la nivel global.

În tot acest timp, am stat de vorbă și am ascultat zeci de lideri locali din majoritatea industriilor. Discuții din care încă nu am aflat care va fi statusul economic al României, al lumii, după pandemia Covid-19. Incertitudinea își pune într-adevăr amprenta, fiind și unul dintre principalii factori care face ca viitorul economic al țării să fie atât de greu de “prezis”. Majoritatea răspunsurilor gravitează în jurul lui “nu știu”, “nu”, “poate”, “e prea devreme ca să ne dăm seama” și doar un procent infim de oameni au afirmat cu încredere că “da”, da ne apropiem de o prăbușire economică, poate nu la fel de gravă ca cea anterioară, poate mai gravă. Nu se știe.

Mi se pare că este o întrebare ocolită de cele mai multe ori. Scena politică, mediul de business, sectorul nonguvernamental, ba chiar și populația evită să tragă concluzii referitoare la cât de aproape e România de a se confrunta cu o criză economică. Pe de-o parte e de la sine înțeles. Urmele lăsate de criza din 2008-2010, provocată de crahul bursier, au rămas în arhivele emoționale ale românilor. Poate un deceniu de “vindecare” nu e suficient, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a amplificat temerile financiare ale populației. Pe de altă parte, am fost cu toții atât de nepregătiți să ne confruntăm cu o astfel de calamitate, încât a specula despre o posibilă criză economică, pe lângă cea sanitară, ar crea o efervescență și mai mare în comportamentul colectiv. Și în plus, a ne păstra un mindset pozitiv, optimist, ajută întotdeauna.

Atenția poporului este clar îndreptată către pandemie și mai puțin pe efectele economice ale acesteia. Deși ar trebui să existe un echilibru. Atât criza sanitară, cât și cea economică pot avea efecte la fel de grave. Chiar un studiu recent citat de Fortune spune că recesiunea care se întrevede ar putea ucide mai mulți americani, decât COVID-ul. Și dacă pentru SUA există astfel de previziuni, în ceea ce privește țările în curs de dezvoltare, acestea ar fi cu siguranță mult mai catastrofale.

Dacă ne uităm pe cifre, la sfârșitul anului 2020, datoria globală a crescut la 281 trilioane de dolari (aproximativ 235 trilioane de euro) sau echivalentul a 355% din PIB-ul mondial. Un raport al U.N. Conference on Trade and Development (UNCTAD), organis al ONU, arată însă că economia globală ar urma să crească cu 4,7% în acest an datorită unei redresări mai puternice în Statele Unite. “Recuperarea globală care a început în al treilea trimestru al anului 2020 este de aşteptat să continue până în 2021, deşi cu un mare grad de imprevizibilitate, reflectând incertitudini epidemiologice, politice şi de coordonare”, se menționează în raport. Totodată, sursa citată spune că pandemia va avea consecinţe economice de durată care vor necesita sprijin guvernamental continuu și estimează că principalul risc pentru perspectivele globale este o „revenire greşită la austeritate”.

În ceea ce privește PIB-ul global, estimările pentru 2020 evidențiază că a scăzut cu circa 5%, cu mai puțin totuși față de criza din 2008, când produsul intern brut consemnase o depreciere de aproximativ 8,4%. De altfel, și rata globală a șomajului s-a menținut mai jos în 2020, la 5,42%, față de criza precedentă (circa 7%).

La nivel național, datele Ministerului de Finanţe relevă că datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 mld. lei la 498 mld. lei. Adică, 47% din PIB. De circa 4,6 ori mai mare față de datoria publică din 2008, când se situa în jurul valorii de 108,85 miliarde de lei, circa 21,2% din PIB. În plus, Pandemia a costat bugetul statului 50 de miliarde de lei.

În 2020, PIB-ul țării a scăzut 3,9%, la o valoare de 1.053 miliarde lei, în timp ce în 2008 acesta crescuse cu circa 7%, iar în 2009 înregistrase o evoluție negativă, de 6,6%. Potrivit datelor Insitutului Național de Statistică rata șomajului a scăzut la 4,9% în luna decembrie 2020, un nivel totuși apropiat cu cel din 2008 (circa 5,8%).

Mai mult decât atât, criza sanitară a prins România cu un sistem bancar mult mai bine capitalizat și cu suficientă lichiditate comparativ cu situația din 2007-2009. De asemenea și piața rezidențială a intrat în această criză dintr-o poziție mai puternică, atât din punct de vedere financiar, cât și structural și cu experiența anilor precedenți. Semn că imobiliarele au ajuns la o maturitate sănătoasă, față de cum erau în criza precedentă (2008-2010).

Statisticile globale și naționale sunt totuși de bun augur, față de criza anterioară. Iar dacă factorii decizionali umani își „joacă bine cărțile”, România are mari șanse să evite o prăbușire economică.

După studiile de inginerie în cadrul Universității Politehnica București, Andreea Guțu a lucrat ca auditor sisteme informatice în cadrul EY România, ulterior ea s-a orientat către jurnalism. După o experiență de circa 1 an la Capital, în prezent este jurnalist economic în cadrul revistei Forbes România.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

#IT Revolution

Platformele de fake-news câștigă anual 2.6 miliarde de dolari din reclame. Dragoș Stanca, președinte BRAT: „În web2.0, adevărul a devenit neproductiv”

Published

on

În timp ce jurnalismul se confruntă la nivel internațional cu o subfinanțare masivă, platformele de dezinformare câștigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanțate de cele mai importante companii multinaționale, potrivit estimărilor NewsGuard.

Dragoș Stanca, președinte BRAT, afirmă că giganții din industria tehnologiei informației au democratizat atât producția de conținut cât și posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conținutului consumat, și, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv. 

„Cu cât produci mai multă audiență cu atât faci mai mulți bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Și atunci au apărut fake-news, clickbait și alte metode prin care suntem, cumva, ținuți captivi să consumăm cât mai mult conținut, să producem cât mai multe afișări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin și să ajungă la cât mai mulți clienți care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relației dintre public, jurnaliști, comercial și editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoș Stanca în cadrul conferinței The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori. 

Viitorul jurnalismului: Descentralizarea platformelor media prin blockchain

Potrivit președintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setați să ne ofere preponderent spre consum conținut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectați și, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare și alte tipuri de conținut comercial.  

„Acest lucru ne duce într-o direcție nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alții, nu mai știm să deosebim dezinformarea de informație legitimă, credem că toți jurnaliștii sunt corupți și că nimeni nu mai face conținut cu bună credință ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoș Stanca în cadrul dezbaterii The Stakeborg Talks. 

Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conținut au capacitatea de a recâștiga încrederea publicului. 

„Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaște regulile jocului de la început și că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni și condiții, îl are cu toți utilizatorii platformei. 

În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poți verifica dacă o știre a fost modificată, dacă o fotografie, care este și NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poți fi manipulat atât de ușor crezând că ți se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naște un ecosistem mult mai sănătos,” a adăugat Dragoș Stanca.

Generalizarea, mama autocrației

Dragoș Stanca afirmă că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată și și-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care servește interesului public.

„Generalizarea este mama autocrației și apoi a dictaturii. Există nuanțe: Nu toți sunt la fel. Dau foarte des acest exemplu: Gândiți-vă că o bună parte din redacția de la Recorder și o bună parte din redacția de la Rise Project sunt oameni care au lucrat la Antena 3. Asta nu înseamnă că dacă au lucrat la Antena 3 îi caracterizează politica editorială a postului. Înseamnă că ei aveau o conștiință a lor, au plecat și și-au făcut treaba în continuare. Generalizarea și lipsa de atenție la nuanțe e incredibil de dăunătoare”, avertizează Dragoș Stanca. 

Invitatul lui Vlad Mercori în cadrul dezbaterii „The Stakeborg Talks” și-a încheiat într-o notă optimistă intervenția, susținând că omenirea se află încă la început de drum din punct de vedere al evoluției.

„Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieșit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanității. (…) Gândește-te ce am reușit de la aselenizare și până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Și asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reușit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinși de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ștampile,” a conchis Dragoș Stanca. 

Despre Stakeborg 

Seria de conferințe „The StakeBorg Talks” își propune să promoveze oportunitățile economice și culturale pe care tehnologia blockchain le poate genera, fiind organizate de startupul autohton Stakeborg. Dincolo de noul format al „The StakeBorg Talks”, startupul fondat de Vlad Mercori își asumă un rol de educare a opiniei publice prin intermediul canalelor de Youtube Stakeborg, StakeBorgDAO, al newsletterului The Crypto Insider și al cursului de alfabetizare cu tehnologia blockchain – Stakeborg Academy. Totodată, Stakeborg a dezvoltat prima organizație autonomă descentralizată din România – StakeBorgDAO, cu peste 1000 de membri organizați pe Discord, propunându-și să încurajeze adopția industriei blockchain și să susțină proiecte autohtone inovative din industria crypto.

Continue Reading

#Pathfinders

Cătălin Priscorniță, CEO Blitz: Antreprenoriatul în România se află în continuă dezvoltare, în special pe segment internațional

Published

on

Cătălin Priscorniță este CEO și fondator Blitz, o companie antreprenorială în imobiliare din Cluj Napoca cu afaceri de circa 5 milioane de euro în 2021. Până la finele anului 2022, acesta estimează o creștere a businessului la 12-13 milioane de euro.

Cătălin a făcut primii pași în imobiliare pe când era în primul an de facultate. „S-a simțit ca peștele în apă” și a știut că e domeniul în care se vede în viitor, având impact major în viața oamenilor. „Practic, cumpărarea unei case schimbă destinul oricui. Iar agenția imobiliară e acolo să dea o mână de ajutor la schimbare”. Așa a înțeles că trebuie investit mult în educație, ceea ce nu se întâmpla în compania în care lucra. În plus, managementul nu era strălucit, așa că în criza din 2008-2009, firma s-a închis. Acela a fost momentul în care Cătălin a decis să își înființeze propria agenție. A investit crica 20.000 de euro și a cheltuit banii din prima lună, plătin în avans pe 6 luni chiria spațiului, furnizorii de servicii și echipamente necesare. „Compania pe care o conduc, Blitz -companie imobiliară, a fost, acum 12 ani, un SRL într-o faza de setup-startup cu un angajat. Astăzi suntem aproximativ 400 de oameni implicați în proiect, cu birouri în multe orașe din România”.

Businessul său a crescut an de an, fiind în prezent unul dintre principalii jucători din Cluj-Napoca și din Transilvania, având în 2020 peste 2.5 milioane de euro cifră de afaceri, și peste 150 de angajați și colaboratori, care au realizat peste 1000 de tranzacții totalizând mai mult de 65 milioane euro.

În 2020, Cătălin Priscorniță a primit premiul „Leadership-ul anului în imobiliare”, iar în 2021 a fost desemnat ”Antreprenorului anului” în cadrul Galei Profesioniștilor în Imobiliare. La același eveniment, Blitz a câștigat distincțiile “Agenția anului 2020”și “Brandul anului 2020”.

În opinia sa, să crezi cu toata ființa ta că poți să realizezi ceea ce îți propui, indiferent cât de greu și anevoios este drumul – este secretul unei cariere de succes.

„Cu orice provocare întâmpinată pe drum să devii și mai rezilient. Să vezi în orice eșec o oportunitate de creștere și de învățare. Astfel nu vei ajunge niciodată să regreți ce-ai pierdut”, mărturisește Cătălin Priscorniță.

Dacă-i ceri să-și descrie traseul profesional îți va spune că, văzut la microscop „a fost un zig-zag continuu, văzut mai puțin de sus, o creștere constantă și agresivă. Întotodeauna am reușit să fac lucruri nespecifice vârstei mele”.

În primii ani de antreprenoriat, când corpul nu da niciun semn de oboseală, este foarte greu să te oprești din muncă, recunoaște antreprenorul. „Îmi aduc aminte că eu în primii ani am muncit șapte zile pe săptămâna, 14 ore/zi. Cu mintea de acum nu aș mai face la fel. După câțiva ani, când încep să apară și alte priorități în viață, lucrurile se mai echilibrează natural”, explică el.

La ora actuală, „industria imobiliară nu are legislație imobiliară. Este foarte important să existe o lege a agentului imobiliar. Lucrăm la asta în prezent. Cred că o normare a industriei ar fi benefică la nivel de consumatori de imobiliare, ar avea un impact mare și ar aduce o însănătoșire perceptuală asupra jucătorilor din piață”, continuă antreprenorul.

În opinia sa, antreprenoriatul în România se află în continuă dezvoltare, în special pe segment internațional. „Reziliența, capacitatea de adaptare, dispoziția la efort, inteligență, sunt câteva dintre criteriile antreprenorilor români ce pot dezvoltă atât în țară, dar și în exterior modele de business scalabile și funcționale sănătos”, explică el. Ce le lipsește, în schimb, antreprenorilor din România: este capacitatea de organizare, respectarea sistemelor, proceselor și procedurilor. Și, nu în ultimul rând, au multă grijă de “capra vecinului”, adaugă Cătălin Priscorniță.

Lecțiile lui Cătălin Priscorniță:

1. Indiferent ce se întâmplă, să nu te abați de la valorile în care crezi, de la misiunea și viziunea ta.

2. Când greșeșți în fața clientului, recunoaște, asumă-ți și suportă consecințele.

3. Nu există nu se poate. Există nu pot sau nu pot acum.

4. Creșterea în business și în carieră trebuie să meargă mâna-n mâna cu creșterea nivelului de smerenie. Când ego-ul preia controlul, este începutul sfârșitului.

5. Business-urile nu sunt o destinație, sunt o călătorie. Bucură-te de fiecare km parcurs. Muncește eficient și suficient, dar fă-ți timp de viață, familie, prieteni, vise.

Continue Reading

#ArtsTalk

O poveste care se cerea spusă: Mihai Viteazul al Mihaelei Mihai

Published

on

Aceste rânduri sunt doar preambulul unei istorii ce leagă nădejdile viitorului de înfăptuirile trecutului în viziunea celei care s-a lăsat purtată de un act creator plin de curaj și asumat (cel mai probabil decât creația însăși), un documentar cu iz poetic și uz istoric născut din determinarea de a nu renunța la chemarea ei lăuntrică: Mihaela Mihai, regizorul documentarului MIHAI VITEAZUL: Prințul intrat în legenda Europei.

„Am pornit la drum cu acest film cunoscand acel loc, Drăgoești. Am avut convingerea mereu că acolo este un loc special. Și ceva, cumva mă făcea parcă să mă apropii mai mult de acest subiect. Erau legende, erau cărți, erau oameni pe care i- am întâlnit și totul se lega parcă de la sine. Într- o zi, ziua Sfintei Maria, am avut prima discuție oficială despre acest film. Peste câteva luni aveam să aflu că în acea zi era și ziua lui Denis Ștefan, care joacă rolul Domnitorului. Și că Denis este stângaci, la fel ca Mihai Viteazul. Și că a urmat liceul “Mihai Viteazul”. Au fost multe zile sfinte în care au fost luate decizii importante pentru film. Așa a fost să fie. Nu am plănuit aceste lucruri”, mărturisește pentru LeadersTalk.ro Mihaela Mihai.

Ecranizarea are menirea de a pune preț pe latura divină a omului ce-și caută liniștea în răspunsuri suspendate între cer și meleagurile pe care le-a întregit în ființă, urmând o incursiune spirituală în timp a celui ce a fost și va dăinui ca prim domn întemeietor de Românie: Mihai Viteazul.

Mihaela Mihai este un cufăr cu vise ce au căpătat contur la întâlnirea cu oamenii desăvârșiți pe care ea trebuia să îi întâlnească și să dea glas poveștii cu frământări istorice: doamna Maia Morgenstern, Denis Ștefan, Nicodim Ungureanu. Acest documentar este o simbioză aproape perfectă a declarațiilor istoricilor intervievați și scenariul Mihaelei în care Denis îl întruchipează pe Mihai Viteazul, Maia este Teodora (Tudora)- mama lui Mihai, Nicodim- preotul, iar însăși Mihaela este Stanca, domnița lui Mihai. În film, alături de actorii consacrați apar și actori neprofesioniști dar cu o încărcătură emoțională care a adus acel plus de autenticitate, toți cei implicați având numitorul comun al dorului de națiune pe care domnitorul l-a lăsat moștenire scrisă, creația Mihaelei bazându-se și pe Cronica lui Mihai Viteazul, scrisă la Nürenberg în 1601 și descoperită în zidul unei biserici din România de către Vasile Oltean, teologul care a descoperit nu doar manuscrisul rar despre Mihai Viteazul dar și obiecte aparținând Domnitorului.

Denis Ștefan

 „Cristian Mungiu spunea zilele trecute la lansarea filmului domniei sale la Festivalul de la Cannes, că Cinematografia are misiunea deosebită de a uni oameni! Am simțit și eu acest lucru și am avut prilejul ca oameni extraordinari să se alăture proiectului și să spuna: Da! Începând cu Maia Morgenstern și Denis Ștefan care au acceptat să facă parte din distribuția acestui film.” 

Maia Morgenstern

Mihaela Mihai are un parcurs artistic impresionant atât ca actor cât și ca regizor. A studiat la Universitatea de Film, Teatru și Televiziune, avându-i profesori pe regizorii de film Geo Saizescu, Tudor Mărăscu, Alexandru Croitoru și actorii Ion Lucian, Eusebiu Ștefănescu, Ștefan Radof, Victor Radovici. În urma obținerii unei burse, a beneficiat de un stagiu de actorie în Glasgow, Scoția și un stagiu de musicalFacultatea de Teatru, Guildford, Anglia. Are o experiență în televiziune de peste 10 ani fiind prezentator, realizator și redactor. Este și Fondatorul  primului Teatru Independent din judetul Vâlcea, iar întâlnirea ei cu Denis Ștefan a fost în ecranizarea “Păcală se întoarce”. Dedicarea și implicarea profesională i-au fost recunoscute prin Premiul de interpretare pentru rol principal feminin– la Festivalul Internațional de Teatru, Korca. A jucat în roluri precum Corrie- Desculț în parc, Ilonko- Păcală se întoarce, Regina Maria- în Crai Nou, Egipteanca- Brâncuși/ Sărutul, Varia- Livada de Vișini, în regia lui Silviu Purcărete și în alte viziuni regizorale ale lui Geo Saizescu, Bogdan Drăgan sau Horațiu Mihaiu. Numărul reprezentațiilor internaționale în festivaluri de teatru este chiar mai mare decât a celor pe scenele naționale: Bogota- Columbia, Roma- Italia, Sankt Petersburg- Rusia, Brno- Cehia, Coup de Chauffe a Cognac; Suene Nationale Bayonne; Teatrul Europa Seyne-Sur-Mer, Franța, Fraiburger Theater Festival Freiburg; Donau Fest Ulm, Germania, Skampa Festival Korca, Albania, Eastwood Theatre, Glasgow iar completarea acestora vine pentru publicul român căruia acum Mihaela i-a dăruit o parte din crezul ei creator.

Aurora Oprea, Analia Selis, Mihaela Mihai

Mihaela își aduce voievodul în timp, călătorind alături de soția sa- domnița Stanca descoperind, teribil de înduioșat, noua lume. Spiritul lui Mihai retrăiște, din locul nașterii sale, destinul incredibil al Domnitorului care a cucerit încrederea conducatorilor Europei în epoca sa, un destin tragic și frumos, cu o pecete voievodală peste timp, o poveste incredibilă despre puterea credinței, diplomația cu care Mihai Viteazul trece dincolo de intrigi.

 Acţiunea filmului se petrece în România. Filmările au avut loc în perioada martie- septembrie 2021 aproape integral în locurile în care Mihai Viteazul și-a urmat drumul spre a-i uni pe români (Drăgoești, Biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva-Vâlcea, Prima Școală Românească- Brașov,  Curtea Domnească a lui Mihai Viteazul- Târgoviște).

”Când am scris scenariul am scris o secvență în care ningea. Când am filmat, în prima zi, a fost un frig infernal. În a doua zi, o zi extrem de caldă. Nici gând de zăpadă! Dar…în ziua în care s- a filmat secvența de iarnă, fix în acea dimineață, la ora 6.00 a început să ningă, așa cum scrisesem în urmă cu doi ani în scenariu. Cred că aceste lucruri s- au întâmplat pentru că acest film, cumva, voia să fie, să existe! A fost greu să duc la bun sfârșit acest film, încă mai este…”

Mihaela Mihai este o ambasadoare a sustenabilității spirituale și pentru a crea acest documentar care să vorbească mai ușor prezentului și să atingă intelectual și sufletește generațiile contemporane a făcut uz de credință în numele istoriei, și prin condeiul meu vă invită să gustați un strop de curaj și demnitate fiind prezenți la proiecțiile documentarului care vor avea ulterior sesiuni Q&A cu o parte dintre cei implicați în concretizarea scenariului. 

„Recent am avut onoarea să o cunosc pe doamna Mirela Vasilescu, fiica poetului Nichita Stănescu. Pe care îl vom regăsi, prin câteva din cuvintele sale, în film. Despre toți acești oameni deosebiți vom afla mai multe cu prilejul premierei, la care vă așteptăm în luna iulie!” 

Lansarea oficială a filmului care va avea loc la începutul lunii iulie la Cinema Europa, urmând apoi un turneu național îmi va permite să detaliez povestea nespusă din spatele poveștii lui Mihai Vitezul: Prințul intrat în legenda Europei. 

„Premiera va avea loc pe 7 iulie, la o zi după ce în urmă cu 422 de ani, pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul se intitulează „domn al Munteniei, Ardealului şi toată Ţara Moldovei”, confirmând documentar prima unire politică a celor trei ţări româneşti. Nu am stabilit să fie așa. Așa s-a întâmplat! O nouă coincidență a acestui film.” – mărturii care-mi permit să înțeleg că acest film documentar-dramă este creația adusă la concretizare prin concursul coincidențelor divine!

*prispa mea sufletească își deschide astfel cufărul pentru a adăposti prima imagine din pelicula unui lungmetraj din obârșiile românești ale timpului…

Sursă foto: Arhivă personală Mihaela Mihai

Continue Reading

Trending