Connect with us

#HrTrends

Wizrom Software: Departamentele de HR pierd 43% din timp adunând informații sau operând căutări în baze de date

Published

on

Modul în care pandemia de COVID-19 a schimbat lumea s-a făcut simțit de-a lungul ultimului an și este din ce în ce mai evident că aceasta va continua să producă efecte și în 2022. Conform unui studiu EngageRocket ce analizează domeniul resurselor umane, în 2020 angajații au avut o atitudine pozitivă și s-au adaptat foarte bine noii situații din piața muncii. În schimb, în 2021 a fost înregistrată o scădere considerabilă a nivelului de reziliență, a sănătății mentale și a încrederii în angajatori. De asemenea, au fost înregistrate cu 9% mai multe cazuri de burnout anul acesta.

În plus, se observă o dezvoltare a economiei „gig”, dar și a muncii de la distanță și a modelului de muncă de tip hibrid. Departamentele de HR sunt nevoite acum să se adapteze noii realități din piața muncii, atât din cauza noilor moduri de a lucra, dar și din cauză că angajații au mai multe oportunități – datorită posibilității de a lucra remote de oriunde și pentru aproape orice companie din lume.

De asemenea, există un trend fără precedent la nivel mondial. Astfel, companiile sunt martore la un val de demisii, dar și la o multitudine de schimbări paradigmatice în urma acestuia.

Departamentele de HR au acum o responsabilitate în plus – aceea de a veni în întâmpinarea acestor provocări inedite – prin intermediul unor noi politici la nivelul companiilor ale căror resurse umane le gestionează.

„Nu mai există nicio îndoială că piața muncii va ieși din această pandemie complet schimbată. Vedem – pe piață, în general, dar și în cadrul organizațiilor cu care lucrăm – că managementul resurselor umane se confruntă cu provocări inedite și trebuie să se adapteze din mers. Faptul că există acum nu doar nevoia de a administra noi modele de muncă, dar și noi atitudini ale angajaților față de muncă, ne demonstrează că există pe piață o nevoie reală de soluții inovatoare de management al resurselor umane. Tehnologia ne permite astăzi să oferim software-uri HR adaptabile oricărui tip de angajator,  care poate personaliza și adapta un astfel de program la nevoile proprii”,  a precizat Adrian Bodomoiu, Director General în cadrul Wizrom Software.

AFLĂ CE CITEȘTE ADRIAN BODOMOIU, DIRECTOR GENERAL WIZROM SOFTWARE

Conform unui studiu Sapiens, companiile au nevoie de soluții care să ofere atât analize cantitative, cât și calitative, ușor de interpretat. Wizrom a efectuat, la rândul său, o serie de studii proprii care au relevat că 43% din timpul departamentelor de HR este pierdut culegând informații și operând căutări în multiple baze de date cu scopul de a face rapoarte. Evaluând nevoile clienților săi, Wizrom a observat că 63% dintre solicitările acestora au legătură cu nevoia de raportare. În cadrul companiilor care utilizează sisteme de pontaj, 75% dintre cererile legate de acestea au legătură cu absenteismul, iar 66% dintre cererile legate de administrarea de personal se referă la statistici.

De la clienți a venit și observația că există o multitudine de activități repetitive când vine vorba despre gestionarea resurselor umane, din cauza căror se pierd timp și bani, și devin frustrante. Tocmai din acest motive, Wizrom a dezvoltat o serie de dashboard-uri standard care acoperă nevoile tuturor departamentelor dintr-o companie, inclusiv celor de HR.

Ce nevoi au companiile când vine vorba despre programe de management HR

În urma colectării și analizei acestor date, Wizrom a înțeles că felul în care lucrează azi departamentele de HR s-a schimbat, astfel că a dezvoltat, în parteneriat cu Benefiq, o soluție software inovatoare dedicată acestora – HR Live Dashboards. Aceasta este disponibilă pentru clienții care utilizează soluția de salarizare WizSalary și programul de management HR WizOne.

Benefiq este o companie românească, care are expertiză în industria resurselor umane, oferind soluții care ajută companiile să fie mai competitive, mai flexibile, să își calibreze așteptările la realitatea din piața pe care activează, prin intermediul expertizei în domeniul tehnologiilor informatice, dar și al contribuțiilor creative inspirate din marketing.

HR Live Dashboards este un program de management al resurselor umane care include un set de dashboard-uri construite astfel încât să pună la dispoziția clienților toată expertiza acumulată de Wizrom de-a lungul celor 25 de ani de experiență ca dezvoltator de integrator de soluții IT pentru companiile românești. Acest set de dashboard-uri este predefinit, în funcție de nevoile companiilor, oferind acuratețe și o mai bună înțelegere a datelor proprii.

În general, soluțiile de Business Intelligence (BI) au un cost de implementare, necesită achiziționarea unei licențe și implică un timp de implementare. Spre deosebire de acestea, HR Live Dashboards este gata de utilizat (cu un timp aproximativ de așteptare de o zi pentru clienții ce implementează programele WizSalary și WizOne), nu are costuri de implementare și este disponibil pentru departamentele de HR și pentru echipele de management fără costuri suplimentare, în funcție de nevoile fiecărei organizații și de gradul de acces pe care acestea decid să îl ofere.

Utilizând datele existente – prin intermediul WizOne și WizSalary – HR Live Dashboards  este inspirat de realitatea operațională, de zi cu zi, a companiilor. Este orientat pe tipuri de probleme, astfel încât să fie cât mai relevant pentru angajatorul care utilizează acest instrument, și este gata de utilizat, funcțiile sale fiind predefinite și ilustrează politicile de resurse umane dintr-o anumită companie.

„HR Live Dashboards poate fi utilizat ca un instrument de diagnosticare de către antreprenori sau companii de diverse dimensiuni pentru a localiza probleme pe care poate nu le-au identificat încă în cadrul companiei, să găsească sursa acestora și să analizeze ce a dus la crearea lor, dar și ca un aliat inteligent si rapid în lupta cu timpul. Această soluție simplifică procesele de HR, mai ales în departamentele unde nu există specialiști IT, oferind o perspectivă asupra situației resurselor umane ”, a declarat Anca Bratu, Managing Partner Benefiq.

HR Live Dasboards este deja disponibil și poate fi implementat pe infrastructura companiilor în mai puțin de o zi.

Wizrom Software este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și integratori de soluții IT pentru afaceri din România. Compania dezvoltă și furnizează softuri de HR, salarizare, contabilitate și gestiune, automatizări în vânzări, producție și Business Intelligence (BI). În 2020, Wizrom Software a raportat o cifră de afaceri de peste 28 milioane de lei și un profit de 2.1 milioane de lei.

În prezent, Wizrom numără peste 3.600 de clienți activi și 35.000 de licențe instalate în organizații foarte mari, cu cifre de afaceri de peste 10 mil. euro, dar și în companii de tip Small and Medium Business (SMB) din aproape toate industriile.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

#HrTrends

Care au fost cele mai căutate joburi în 2022

Published

on

Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piața muncii din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

„Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări pe eJobs.ro. Urmează șoferii pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000). 

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 27.000 de locuri de muncă. 

Continue Reading

#HrTrends

Cum ar trebui să arate viitorul HR-ului pe piața muncii din România?

Published

on

Un studiu derulat de Institute for the Future („Institutul pentru Viitor” – organizație non-profit cu sediul în California, înființată cu scopul de a ajuta companiile în planificarea pe termen lung) a scos la iveală că, într-o proporție covârșitoare (85%), joburile care vor exista în 2030 nici măcar nu s-au inventat încă. Această descoperire este dovada clară pentru modul extrem de rapid în care se succed schimbările pe piața forței de muncă într-un prezent marcat de efectele pandemiei și de o tehnologizare intensă. Iar observația aceasta este valabilă chiar și pe domenii în care relația cu oamenii este o parte importantă a activității profesionale, precum HR-ul.

O analiză desfășurată timp de nouă luni în Statele Unite ale Americii, având ca scop conturarea cât mai clară a viitorului domeniului HR, a implicat aproape 100 CHROs (Chief Human Resources Officers), CLOs (Chief Learning Officers) și vice-președinți de companii. Prin punerea cap la cap a informațiilor obținute de la aceștia s-a estimat modul în care rolul specialiștilor în resurse umane va evolua în următorii 10 ani. Rezultatul a constat în definirea a 21 de roluri noi în domeniul HR, menționându-se în detaliu inclusiv responsabilitățile implicate, precum și abilitățile necesare pentru a reuși în fiecare dintre noile roluri.

„Se vorbește mult despre aceste noi roluri ale specialistului în HR, precum Strategic HR Business Continuity Director, Chatbot and Human Faciltator, HR Data Detective, Algorithm Bias Auditor, Chief Purpose Planner etc., dar cât de reale pot fi ele într-o organizație? Și cât de valabile pentru piața muncii din România?”, se întreabă Anca Bratu, Managing Partner  Benefiq, companie specializată în managementul proiectelor de digitalizare HR.

În ultimii 10 ani am lucrat îndeaproape cu peste 250 de specialiști HR în proiecte de transformare a funcției HR. Toate proiectele includ o componentă majoră de automatizare/digitalizare dar succesul acestor inițiative este influențat în mod substanțial de impactul real pe care aceste schimbări îl produc la nivelul întregii organizații. Experiența ne-a învățat ca în toate proiectele să pornim de la o grupare a obiectivelor și schimbărilor targetate în trei categorii principale: Cele care afectează productivitatea și eficiența operațiunilor HR “invizibile” adesea pentru restul organizației, Cele care afectează și activitatea de zi cu cu zi a celorlalte roluri din organizație (ex. self service) și cele care au potențialul de a genera beneficii reale din punct de vedere control, eficiență și suport decizional (ex. people analytics)”, explică Managing Partner-ul Benefiq.

În opinia sa, evoluția post-pandemie a pieței indică faptul că proiectele care vizează rezultate în categoria 3 vor crește semnificativ ca număr/cerere în perioada următoare, atât în companiile multinaționale cât și în companiile locale – diferențierea fiind importantă din punct de vedere al soluțiilor software selectate, companiile multinaționale implementând din ce în ce mai des soluții globale care generează provocări locale suplimentare. „Ceea ce se înțelege poate mai puțin încă este că, pentru a avea rezultate bune, este obligatoriu ca și competențele echipei interne HR să se “transforme”. Spun transforme pentru că, în general în cadrul departamentelor HR operaționale întâlnim persoane cu un set de competențe extrem de diversificat și dezvoltat. Aceste competențe trebuie însă completate cu elemente care țin de gândire analitică, înțelegerea proceselor, limbajul de business etc.  Schimbarea denumirii unui post nu este suficientă dacă nu este însoțită de un redesign al modului în care un specialist hr își desfășoară activitatea la locul de muncă și a modului în care acesta interacționează cu restul organizației atât la nivelul instrumentelor de lucru cât și la nivelul “dialogului” propriu-zis. Specialistii HR își doresc acest lucru iar companiile au nevoie de acest lucru”, continuă Anca Bratu.

Cum se face, de fapt, HR pe piața românească?

Teoretic, la ora actuală, tendințele globale cele mai pregnante în evoluția domeniului HR se confirmă și pe piața locală și se referă în principal la:

  • creșterea outsourcing-ului sau mai exact tendința de redimensionare în sensul reducerii HC departamentelor interne HR 
  • participarea activă a managerilor HR în realizarea proiecțiilor de afaceri, împreună cu înțelegerea obiectivelor pe termen lung. În plus, analiza metrică face parte integrantă din funcțiile de bază ale resurselor umane. 
  • folosirea tehnologiei în desfășurarea eficientă a activității – în special pentru gestionarea echipelor de la distanță și pentru analiza muncii lor;
  • schimbarea abordarii de la HR generalist la HR specific industriei/culturii organizaționale etc 

În practică, modul în care „piața de job-uri HR” răspunde acestor provocari și tendințe este relativ diferit: 

„Job-urile HR și conexe reprezintă circa 10% din totalul posturilor disponibile postate pe principalele website-uri de profil din România. Mai puțin de 1% dintre aceste job-uri oferă informații referitoare la soft-ul HR utilizat în cadrul departamentului de resurse umane, în timp ce peste 25% dintre ele menționează, la secțiunea cerințe, „operare în Revisal”, „întocmire documente angajare”, „centralizare și verificare pontaje”; Dintr-un eșantion de 100 job-uri analizate în detaliu, doar 3 fac referire la raportare lunară pentru business, în timp ce 90 includ cerințe de întocmire a rapoartelor lunare gen d112 etc. Indiferent de nivelul de experiență bifat, peste 90% dintre detaliile oferite în secțiunea descriere vizează activități tranzacționale, repetitive, din categoria 1 – activitati invizibile pentru restul organizatiei, activități care, însă, ocupă peste 70% din resurse si timp. ”, explică Anca Bratu. În același timp, fluctuația în departamentele HR este un fenomen cel puțin îngrijorător pentru companii. Conform unui studiu publicat de Linked In la nivel global, HR-ul a înregistrat o fluctuație de aproape 15% în ultimele 12 luni, cu 35% peste media totală. Explicația ar putea fi tot presiunea operațională. În opinia mea, nevoile de business, așteptările și competențele specialiștilor HR trebuie să se alinieze iar acest lucru nu este posibil decât într-un model intens colaborativ între departamentele interne HR, echipele de management și echipele de specialiști în implementarea de soluții software.”

Cu titlu de exemplu, un studiu al Insight222, companie specializată în analiza domeniului HR, a scos la iveală că numai 41% dintre specialiștii în resurse umane se consideră capabili să se implice în conversații despre date analitice, iar numai 23% se simt confortabil să folosească instrumente de analiză fără a avea nevoie de îndrumare.

„Din estimarile noastre, pe termen lung, “data analytics” va fi o abilitate cheie necesară pentru toate rolurile din HR, nu doar un rol izolat/ dedicat”.

Alte lucrări de specialitate au identificat o corelație directă între lipsa abilităților analitice și eficiența și încrederea redusă în rândul profesioniștilor în HR. Din păcate, de cele mai multe ori, fișa postului de membru al departamentului de resurse umane este adeseori încărcată cu sarcini tranzacționale, fără a fi echipată pentru desfășurarea unei activități care să aducă plus-valoare personal și pentru companie.

„Din experiența aplicată am observat că proiectele etapizate de digitalizare sunt o soluție extrem de eficientă care asigură beneficii pentru companie dar și dezvoltarea personala a membrilor echipelor de HR și implicit stabilitate operațională. Prioritizarea investițiilor în acest tip de inițiativă este un punct critic pentru viitor. În general, companiile românești consideră ca investițiile necesare sunt majore dar în realitate sunt multe soluții eficiente din punct de vedere costuri – beneficii care pot fi analizate și implementate”, conchide Anca Bratu.

Despre Benefiq:

Benefiq Developments este o companie românească înființată în 2013, specializată în managementul proiectelor de digitalizare și transformare a funcției HR. Expertiza echipei Benefiq s-a consolidat prin intermediul proiectelor derulate cu peste 100 de companii multinaționale și locale medii și mari care au implementat sau implementează soluții software HR global sau local integrate sau stand-alone iar serviciile Benefiq includ o componenta consultativa avansată și o componentă de suport operational on-going cu rol activ în asigurarea stabilității operaționale și în procesul de îmbunătățire continuă.

Continue Reading

#Finance

Cât plătesc companiile pentru fiecare salariu de 1000 euro net oferit în Europa

Published

on

Accace România, una dintre principalele companii de consultanță de afaceri și externalizare servicii din Europa Centrală și de Est, a calculat costurile pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro în 18 țări europene. România, alături de Turcia și Slovacia  se numără printre cele mai costisitoare piețe din punct de vedere al angajatorilor, costul total per angajat la fiecare salariu net de 1000 euro implicând un plus de 75% în taxe și impozite.  

Obiectivul calculului este o analiză concretă a modului în care variază contribuțiile sociale și de sănătate, precum și impozitul pe venit în Bosnia și Herțegovina (Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska), Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Serbia, Turcia, Ungaria și Ucraina. 

Pentru a avea o analiză eficientă și ușor de urmărit, specialiștii Accace au calculat cheltuielie pentru condițiile standard de angajare pe scenariul unui salariu net de 1000 euro, fără tichete de masă, fără copii, cu normă întreagă, excluzând toate beneficiile excepționale.

România, printre cele mai scumpe țări europene pentru angajatori: Peste 1750 euro, costul total al unui salariu de 1000 euro net 

Potrivit analizei Accace, Turcia, Slovacia, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Portugalia și Norvegia comportă cele mai mari taxe, impozite și contribuții sociale per angajat. Astfel, la fiecare salariu net de 1000 euro din Turcia, angajatorii vor plăti un plus de circa 800 euro, cei din România, Bosnia sau Estonia – peste 750 euro, iar cei din țări precum Portugalia și Norvegia – circa 700 euro. 

Pe de altă parte, în Republica Srpska (Bosnia și Herțegovina) nu există contribuții de asigurări sociale ale angajatorului. 

*Valori în euro 

Impozitul pe venit și alte taxe, la un salariu net de 1000 euro

Când vine vorba de impozitul pe venit, Turcia, Polonia și Estonia sunt țările cu cele mai mari valori per angajat. Companiile românești, pe de altă parte, achită un impozit pe venit de circa 10% din contravaloarea unui salariu net de 1000 euro.

*Valori în euro 

Contribuțiile sociale, asigurări de sănătate și pensii datorate de companie vs angajat

*Valori în euro 

Alte deduceri pentru un salariu net de 1000 euro 

Există și deduceri suplimentare, însă acestea se aplică doar în anumite țări. De exemplu, în Cipru există  Fondul de coeziune, Fondul de disponibilizare și Fondul de formare industrială – toate fiind incluse în contribuțiile angajatorului. De asemenea, se poate aplica Fondul de vacanță, în funcție de angajator. În Norvegia se aplică deducerea minimă standard (dobânda la împrumuturi), sau în Ucraina – taxa militară, care este considerată în continuare ca fiind temporală în conformitate cu legile în vigoare, însă în prezent nu există informații cu privire la momentul în care aceasta va fi anulată. 

Pe de altă parte, costul real al unui angajat nu se rezumă doar la salariu și beneficii. Include de la recrutare, la impozite, asigurări, bonusuri de performanță, beneficii de pensionare sau la beneficii care țin de specificul țării și al industriei în care activează angajatorul.  

Toate acestea sunt detalii prioritare pentru orice angajator care își construiește bugetul, fie că este vorba de un anteprenor pentru care controlul costurilor este esențial, sau o companie solidă, care are în vedere extinderea pe alte piețe. 

Continue Reading

Trending