Evenimentele din țară ale Festivalului Enescu

Poate cu o titulatură care știrbește un pic din importanța acestor concerte, evenimentele conexe din cadrul Festivalului Enescu sunt la același nivel de prezentare artistică, cu aceeași ținută de înaltă clasă și bine alese de către managementul Artexim însumând instituții etalon și cu tradiție din România care la început de stagiune au cuprins concerte excepționale și emblematice susținute și recunoscute de către Festivalul Internațional George Enescu.

Aceste concerte vin spre satisfacerea nevoilor culturale din teritoriu pentru publicul larg și faptul că de la an la an lista acestora se mărește arată clar intenția organizatorilor de a pune preț pe forța artistică a României care nu este cu nimic mai prejos față de cele care vin și condensează muzica clasică pe parcursul a o lună de zile în București.

Însăși doamna Cristina Uruc menționează că toată propunerile pentru concertele conexe în cadrul festivalului Enescu sunt foarte bine analizate și cântărite începând de la soliștii invitați, dirijorii care vor avea în mână respectivele evenimente și repertoriul ales care să oglindească interesul artistic al fiecărei ediții a festivalului.

Am avut șansa de a călca pragul câtorva evenimente din țară și am descoperit un public care iubește muzica clasică în fiecare colț al ei și în acest desfășurător al festivalului îmi place să cred că, de acolo de sus, de undeva, Enescu zâmbește împlinit văzând că nimic din ceea ce a făcut și a lăsat moștenire nu a fost în zadar, iar România lui preaiubită este nu doar cântată în toată lumea prin propriile compoziții ci muzica clasică cu totul ajunge la fiecare iubitor în parte pe tot cuprinsul țării și fiecare dintre cei implicați care însumează mii de oameni în fiecare ediție este o părticică din acest organism viu artistic care se dezvoltă atât de frumos, de armonios și de necesar de la an la an.

Tânăra filarmonică Pitești, un fenomen cultural care pune acest oraș pe harta națională și nu numai, a deschis stagiunea cu un concert la care invitat a fost pianistul Evgeny Konnov, laureat al Concursului Internațional George Enescu, avându-l ca dirijor pe Michalis Economou, având în program lucrări de Ceaikovski şi Dvorak.

La Râmnicu Vâlcea, în acest frumos și cochet oraș de munte, într-o sală dintr-o fortăreață care străjuiește cea mai de preț artă, aceea a muzicii simfonice, Filarmonica Ion Dumitrescu a adus Festivalul Enescu printr-un concert jazz aparte, “IN MY VILLAGE SYMPHONIC”, dirijor și pianist Andrei Petracchi, solistă Luiza Zan.

Chiar dacă maestrul Cristian Măcelaru a susținut concerte la Sala Palatului, inima l-a adus acasă la Timișoara unde negreșit susține de fiecare dată evenimente la Filarmonica Banatul având anul acesta evenimente dintre care amintesc Orchestra Radiodifuziunii din Köln, alături de care,  publicul a audiat Rapsodia Română nr. 2 în re major, Op.11. de G. Enescu. Apoi, orchestra alături de talentata violonistă Patricia Kopatchinskaja au interpreta Concertul nr.1 pentru vioară și orchestră, Sz.36, BB 48a de B. Bartók, seara fiind încheiată cu Simfonia nr. 2 în mi minor, Op. 27 de S. Rachmaninov.

Filarmonica Botoșani, acasă la George Enescu a susținut și în acest an un concert pe meleagurile pe care altădată acesta respira deplin, avându-l ca solist instrumentist pe violonistul Remus Azoiței, instrumentist de calibru internațional care face cunoscută România în lume, cu un program care a cuprins negreșit lucrări românești: Rapsodia Română nr. 2 în re major op. 11, Baladă pentru vioară și orchestră de George Enescu, Béla Bartók- Dansuri populare românești Sz. 56, Ciprian Porumbescu- Baladă pentru vioară și orchestră op. 29, George Enescu- Rapsodia română nr. 1 în la major op. 11.

Filarmonica Paul Constantinescu din Ploiești se înscrie și ea pe lista instituțiilor care fac parte negreșit de pe harta enesciană a festivalului, în acest an având unul dintre concertele dedicate pentru familii și copii de la Teatrul Odeon. Îmi amintesc cu dor că unul dintre cele mai frumoase concerte din Festivalul Enescu pe care le-am văzut cu filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești a fost, conceput pe fond folcloric, poemul coregrafic Nuntă în Carpați de Paul Constantinescu, compoziție care se abordează rarisim datorită complexității din multe puncte de vedere și pe care, un obișnuit al festivalului Enescu la pupitru, dirijorul Tiberiu Dragoș Oprea a avut onoarea să o aducă în luminile rampei.

Târgoviște, un oraș care păstrează noblețea capitalei istorice, rafinamentul, onoarea, puterea, determinarea și cultura românească a adus un suflu nou festivalului Enescu prin Orchestra Simfonică de Tineret „Andante” – unică în România prin modul în care reunește elevi, studenți, profesori și profesioniști, creând astfel o echipă care de fiecare dată este mai șlefuită și crește valoric prin conlucrarea celor care au înfăptuit această mică dar neprețuită minune în contrapondere cu tristețea pe care a lăsat-o în urmă dispariția filarmonicii Muntenia care se înființase acolo. Anul acesta, publicul s-a bucurat prin votul de încredere al Cristinei Uruc de un concert cu instrumentiști internaționali, unul dintre ei laureat Enescu: violoncelistul Constantin Borodin și virtuosul violonist Roman Kim, însoțiți la pupitrul orchestrei de Tiberiu Dragoș Oprea, programul concertului cuprinzând lucrările Richard Wagner Uvertura de concert nr. 1 în re minor, Antonín Dvořák Waldesruhe nr. 5 în re bemol major op. 68, Franz Schubert Simfonia nr. 8 în si minor D. 759, Neterminata, Ludwig van Beethoven Concertul pentru vioară și orchestră în re major op. 61

Toate aceste concerte la care personal am asistat au avut sălile pline și nu doar de către publicul țintă sau de nișă al acestui tip de muzică, care, contrar aparențelor ce spun că publicul tânăr nu gustă această muzică „învechită”, sălile au fost pe jumătate ocupate tocmai de acest segment de public tânăr.

Și pentru că Enescu prin excelență era un filantrop, Festivalul timp de o săptămână aduce evenimentele din Piața festivalului cu intrare liberă. Concerte care au parte de un succes răsunător dacă doar privim imaginile suficient de grăitoare în care, în afara locurilor pe scaune sunt încă 2000 de persoane cel puțin în jurul spațiului special amenajat pentru concertele în aer liber, lângă Ateneu.

Toate aceste evenimente conexe oferă o perspectivă distinctă, deschisă și imaginativă asupra muzicii clasice care prin voci noi și distincte, specifice fiecărei instituții în parte, au același scop, de a pune în valoare și de a aduce cât mai aproape de public compozitorii de muzică clasică și să consolideze pe termen lung o legătură cât mai strânsă între artă, educație, dezvoltare socială dar mai ales profunzime spirituală care să țină flacăra artistică a muzicii simfonice, vie.

Festivalul Enescu nu este un moft și devine încet dar sigur unul dintre top 3 cele mai complexe festivaluri de muzică clasică din lume care condensează timp de o lună de zile o paletă largă de expunere a acesteia pentru fiecare categorie de public și mai ales se concentrează pe diseminarea muzicii clasice în locurile în care aceasta părea aparent de nepătruns, iar de la an la an, cuprinzând aici și anul Concursurilor Enescu, publicul tânăr este din ce în ce mai prezent în orice colț al țării la aceste evenimente în instituțiile de profil și descoperă prin muzica clasică lucruri neștiute din universul lumii lor interioare care le deschide noi valențe de interpretare și de abordare a propriei ființe.